2,937 matches
-
Prislop este centru energetic puternic. Cei vechi știau unde să așeze temelia bise¬ricilor, ca și fân¬tâ¬narii care găseau locul apei, după științe milenare. Știau unde să înteme¬ieze. Așa că, dintr-un motiv sau altul, toată zona noastră dacică este benefică ener¬ge¬tic, este bună. Poate de aceea, aici omul e mai vioi și mai harnic, iar natura mai ro¬di¬toa¬re. O zonă de unde au răsărit oameni mari...,( interviu cu Valentin Iacob, Formula AS, Mai.a.c.
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_evu_1400737060.html [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
timpurile mele de profesor suplinitor de istorie (825 lei / lună !). Alde Bregovici & Co. nu se născuseră pe când noi, suplinitori ai anilor ‘60, băteam step pe solo-urile lui Jean al meu, cu muzica suptă de la sânul mamei lui. Ritmuri tribale, dacice, care făceau cerurile să intre în vibrație iar norii să se ascundă prin cotloanele sufletelor nostre tinere și optimiste. „Mă scuzați că nu am mai mulți. Știți, abia acum am ieșit ! Da, pe la 4-5 sunt barosan ! Ne întâlnim tot aici
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
viitorii miri ce-și doresc la marele eveniment. Lumea s-a schimbat. Probabil că dacă România nu uita de sărbătoarea tradițională din 24 februarie, nu s-ar fi adoptat Ziua Îndrăgostiților de la americani. Mă gândesc că Mărțișorul, tot o tradiție dacică, se păstrează și astăzi tocmai pentru că nu a murit niciodată. Nu s-a comercializat atât de tare, chiar dacă șnurul alb-roșu a devenit o adevărată bijuterie a primăverii. Revenind la Dragobete, concluzionez cu o vorbă din străbuni: „ochii care nu se
De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day by http://www.zilesinopti.ro/articole/14608/de-ce-sarbatoarea-dragobetelui-a-pierdut-teren-in-fata-valentines-day [Corola-blog/BlogPost/100107_a_101399]
-
autor, transparent și constant exprimată, față de țară și de neam, față de trecutul istoric al acestuia: „prin mine,/ ca și prin tine,/ române,/ curge sânge de dac,/ care ne păstrăm datinile și obiceiurile,/ chiar și zâmbetul lui Zalmoxis-zeu,/ în fața morții,/ tot dacic este./ L-am păstrat,/ iar neamul meu,/ de aceea,/ nu se lamentează,/ nu se înspăimântă/ de moarte,/ dovadă ne sunt voievozii,/ brâncovenii,/ și eroii cu care am putea/ popula/ întreaga planetă.” („Dac”). Iar aici, se cuvine să spun că domnul
ESCALADÂND VERTICALA CUVINTELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1461284829.html [Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817]
-
au fost remarcate și apreciate din tinerețe, nu s-a grăbit în ... XXI. ELENA BUICĂ - VICTOR ROȘCA LA 90 DE ANI - PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC, de Elena Buică , publicat în Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016. Pe sacrul pământ dacic, de-a lungul miilor de ani, au fost bărbați-eroi care au ținut sus steagul dăinuirii noastre pe aceste meleaguri și se nasc și astăzi astfel de bărbați. Din rândul acestora face parte jurnalistul-scriitor Victor Roșca, despre care nu putem vorbi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
în două rânduri, pentru că a îndurat ca un sfânt răstignit toate persecuțiile securității care l-au însoțit pas de pas și înafara închisorilor, pentru tăria morală de a nu ceda constrâgerilor de a deveni ... Citește mai mult Pe sacrul pământ dacic, de-a lungul miilor de ani, au fost bărbați-eroi care au ținut sus steagul dăinuirii noastre pe aceste meleaguri și se nasc și astăzi astfel de bărbați. Din rândul acestora face parte jurnalistul-scriitor Victor Roșca, despre care nu putem vorbi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
a micșorat numărul celor cinci veterani. O veste tristă a umplut de durere Domneștiul. Clopotele bisericii ... XVII. POVESTIRE, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 339 din 05 decembrie 2011. O ALTĂ SULTĂNICĂ Pe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, ... Citește mai mult O ALTĂ SULTĂNICĂPe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
urcat în mașină și am plecat repede spre Curtea de Argeș, pentru consult și radiografie. Nu ... XXI. O ALTĂ SULTĂNICĂ, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 229 din 17 august 2011. O ALTĂ SULTĂNICĂ Pe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, ... Citește mai mult O ALTĂ SULTĂNICĂPe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
te ancorează într-un spațiu - timp reprezentativ pentru tine. Poezia din acest volum este indisolubil legată de imagini, imagini dragi, descrise așa cum au fost ele percepute de un suflet sensibil: / Gândul mă duce cu pașii înapoi; Mă văd ... XI. CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015. Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlcea În apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
imagini dragi, descrise așa cum au fost ele percepute de un suflet sensibil: / Gândul mă duce cu pașii înapoi; Mă văd ... XI. CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015. Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlcea În apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit ‘’ La Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
publicat în Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015. Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlcea În apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit ‘’ La Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată la poalele ei. Conform DEX, ”Grădiște, grădiști, s. f. 1. Formă de relief de dimensiunea unei movile sau a unui deal rămasă în lunca unui râu, în urma eroziunii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”. Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de ... Citește mai mult Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlceaîn apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit ‘’ La Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de ... Citește mai mult Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlceaîn apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit ‘’ La Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată la poalele ei. Conform DEX, ”Grădiște, grădiști, s. f. 1. Formă de relief de dimensiunea unei movile sau a unui deal rămasă în lunca unui râu, în urma eroziunii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > POVESTIRE Autor: Ion C. Hiru Publicat în: Ediția nr. 339 din 05 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului O ALTĂ SULTĂNICĂ Pe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
relicve ale culturii antiche, admirase de multe ori acele ornamente, care povesteau o istorie mult mai veche decât cea pe care el o studia în cărțile de școală și care îl fascinase. Studiase cu migală arhaicele simboluri ce aparțineau culturii dacice și obiecte de ceramică expuse la muzeul din localitate, așa că nu se putea înșela. Hrisovul din scrinul din pivniță era scris într-o limbă veche și sub el găsi alte înscrisuri în limba latină. Luă cu sine cutia cu hrisovul
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1497046091.html [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
tradițiile folclorice, ritualurile și ceremoniile sătești au fost dintotdeauna producții orale teatrale. Înseși legendele, miturile, transmise mai întâi din om în om, fac istoria artistică a creativității romînești. Folclorul, acest colosal muzeu încă viu, de frumusețe spirituală a neamului nostru dacic, deține și rădăcinile artelor deci și a teatrului nostru tradițional. Despre poezia populară, azi aproape uitată cu desăvârșire, până și în manualele școlare, Mihail Kogălniceanu spunea: Cele mai multe din aceste cântece sunt producțiile spiritului romantic al întregului nostru popor, întîi de
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
populare ale lunii martie, din veșnicul cult al fertilității. Acesta, a fost considerat, până nu demult, un zeu pastoral câmpenesc, codrean, este imaginat ca un tânăr frumos, puternic și bun, inspirator al fiorului iubirii sincere. Dragobete, zeul vieții În mitologia dacică ar fi existat un zeu al morții și al vieții care simboliza trezirea la viață a întregii naturi și, practic, marca începutul primăverii. Acesta era sărbătorit pe 25 martie, în care avea loc un ceremonial religios, fiind o zi a
DE DRAGOBETE, IUBEŞTE ROMÂNEŞTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/De_dragobete_iubeste_romane_stefan_popa_1392374142.html [Corola-blog/BlogPost/364093_a_365422]
-
floare sub pernă și dacă îl visa pe cel iubit era semn bun că se puteau căsători. Dincolo de aspectul lor, mai mult sau mai puțin credibil, în contextul modernității noastre, aceste credințe reprezintă o importantă dovadă de continuitate a elementului dacic, un document istoric excepțional în domeniul datinilor și credințelor populare, pentru că vorbesc despre cum au gândit și trăit moșii și strămoșii noștri. Dragobete, tinerețea veșnică Apoi, a urmat o perioadă în care Dragobetele a fost asemuit cu un tânăr voinic
DE DRAGOBETE, IUBEŞTE ROMÂNEŞTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/De_dragobete_iubeste_romane_stefan_popa_1392374142.html [Corola-blog/BlogPost/364093_a_365422]
-
produselor de calitate. MENIURI AROMA CIORBE: Rădăuțeana Burtă Legume Fasole Văcuța MÂNCARE GĂTITĂ: Pulpa pui la tavă Snițel pane de pui Costița de porc Pulpa porc în sos curry Ceafa cu piper verde Tigaie picanta Cotlet în sos brun Tocana dacica Pui vienez Pulpa pui în sos parmezan Pui salsa Snițel parizian Piept pui cu brânză și mărar Somon la grătar în sos de capere PREPARATE DE POST: Varză Iahnie de fasole Sărmăluțe de post Dovlecei pane Parjolute GARNITURI: Cartofi la
Aroma Autoservire by http://www.zilesinopti.ro/locuri/7120/aroma-autoservire [Corola-blog/BlogPost/100117_a_101409]
-
azi ne-a încântat cu vorbele-i meșteșugite: „Bucovina - spune domnia sa - este un pământ râvnit de dușmanii ei, este un străvechi pământ românesc. Este teritoriu locuit în antichitate de târgoveți, geții dintre Prut și Nistru, care făceau parte din statul dacic unificat de Burebista și a făcut parte din Moldova medievală. Documentele istorice străine numesc Moldova, Țara Românească a Moldovei. Varlaam, mitropolitul Moldovei tipărește una din operele fundamentale ale literaturii noastre „Cartea românească a învățăturii”. Această operă prigonită de actualii stăpâni
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 by http://uzp.org.ro/comemorare-97-de-ani-de-la-revenirea-bucovinei-la-patria-mama-romania-la-palatul-mogosoaia-27-xi-2015-ora-1100/ [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
minorilor în vederea obținerii de foloase necuvenite - pornografie, prostituție). DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIE A COPILULUI HUNEDOARA Asistență socială și protecția copilului 2004 - 2008 Muzeograf Secția Istorie Modernă - activități de patrimoniu, ghidaj, cercetare științifică, acțiuni, simpozioane, etc. MUZEUL CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE - DEVA Muzeografie 2002 - 2004 Profesor de istorie Activitate didactică în cadrul mai multor instituții LICEUL ECONOMIC “GRIGORE MOISIL” - DEVA Invățamânt 2010 Doctorat în curs UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” - ALBA - IULIA Studii doctorale cu durata de trei ani 2009 Diplomă
DANIEL DĂIAN de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Daniel_D%C4%83ian.html [Corola-blog/BlogPost/340840_a_342169]
-
comunei Tinosu, județul Prahova Descrierea stemei Stema comunei Tinosu, județul Prahova, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În scut se află un zid, de argint, crenelat, peste care broșează un cap de dragon dacic, de culoare neagră. În șef, pe fond roșu, se află trei besanți de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate Întreaga compoziție face referire la existența unei așezări geto-dacice în jurul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174361_a_175690]
-
poporului român descendent al dacilor hiperboreeni. Formarea Daciei este pusă de Vasile Lovinescu în legătură cu „acele migrațiuni de la Nord spre Sud ale popoarelor hiperboreene, atestate de multe mituri și mulți autori antici. O astfel de etapă a migrației a fost cea dacică. În cetatea naturală a Carpaților s-au „precipitat” ca într-o imensă cupă cosmică, popoare geto-dacice și nu au mai părăsit-o nici până astăzi. Explicația ne este dată de geografia sacră a cestor ținuturi. Dacă pământul nu este decât
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]