467 matches
-
cine sânt cei care împart porțiile - cantitatea și calitatea lor - la ospățul vieții? Cine hotărăște destinul fiecărui om în parte, limita, conturul, forma unei vieți? La Homer (Odiseea, 16, 64; 19, 129; 19, 512) se vorbește în chip nediferențiat de daimon ca "împărțitor" al porțiilor de viață, dar, indiferent de feluritele reprezentări, peste tot este mereu vorba de o ordine și o dozare pe care o înfăptuiesc zeii, în faza tragediei eline această funcție rămânând exclusiv un atribut al lui Zeus
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
despre Viața lui Plotin compusă de Porfir și apoi Despre frumos (I, 6), Victor despre locuri plotiniene în arta bizantină, iar Andrei - cu patos și rigoare remarcabile - Despre Bine și Unu (VI, 9). În final, Noica ne-a vorbit Despre daimon (III, 4). "În Apologie nu se vorbește despre daimon-ul lui Socrate, ci despre "daimonicitate" (daimónion), înțeleasă îndeobște ca instanță păzitoare inhibitivă ("nu face cutare lucru"). O a doua ipostază a daimoniei eline, una care apare și la Goethe, este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Despre frumos (I, 6), Victor despre locuri plotiniene în arta bizantină, iar Andrei - cu patos și rigoare remarcabile - Despre Bine și Unu (VI, 9). În final, Noica ne-a vorbit Despre daimon (III, 4). "În Apologie nu se vorbește despre daimon-ul lui Socrate, ci despre "daimonicitate" (daimónion), înțeleasă îndeobște ca instanță păzitoare inhibitivă ("nu face cutare lucru"). O a doua ipostază a daimoniei eline, una care apare și la Goethe, este cea din Symposion, în care daimonul este forța activă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se vorbește despre daimon-ul lui Socrate, ci despre "daimonicitate" (daimónion), înțeleasă îndeobște ca instanță păzitoare inhibitivă ("nu face cutare lucru"). O a doua ipostază a daimoniei eline, una care apare și la Goethe, este cea din Symposion, în care daimonul este forța activă ce acoperă intervalul dintre oameni și zei, deci o ființă plasată în metaxy, în "interval". Cu Plotin apare o a treia ipostază a daimoniei, sub forma unei neașteptate întregiri. Daimonul este acum o formă inedită (alta decât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Goethe, este cea din Symposion, în care daimonul este forța activă ce acoperă intervalul dintre oameni și zei, deci o ființă plasată în metaxy, în "interval". Cu Plotin apare o a treia ipostază a daimoniei, sub forma unei neașteptate întregiri. Daimonul este acum o formă inedită (alta decât varianta primului motor aristotelic) de ilustrare a paradoxului scoaterii mișcării din nemișcare. Căci daimonul este legea impasibilă care prezidează legea sub care te așezi cu fapta și alegerea ta și, totuși, el e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
plasată în metaxy, în "interval". Cu Plotin apare o a treia ipostază a daimoniei, sub forma unei neașteptate întregiri. Daimonul este acum o formă inedită (alta decât varianta primului motor aristotelic) de ilustrare a paradoxului scoaterii mișcării din nemișcare. Căci daimonul este legea impasibilă care prezidează legea sub care te așezi cu fapta și alegerea ta și, totuși, el e cel care lucrează în aceasta din urmă și o face cu putință. "Ne alegem daimonul alegîndu-ne viața", spune Plotin. Alegîndu-ți viața
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
paradoxului scoaterii mișcării din nemișcare. Căci daimonul este legea impasibilă care prezidează legea sub care te așezi cu fapta și alegerea ta și, totuși, el e cel care lucrează în aceasta din urmă și o face cu putință. "Ne alegem daimonul alegîndu-ne viața", spune Plotin. Alegîndu-ți viața îți alegi deci și instanța ei imediat superioară. Această instanță e daimonul. Așa încît, Dumnezeul îndepărtat, dacă te apropii de el, devine daimonul tău. Din condiția daimoniei nu ieși decât dacă intri în ordinea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fapta și alegerea ta și, totuși, el e cel care lucrează în aceasta din urmă și o face cu putință. "Ne alegem daimonul alegîndu-ne viața", spune Plotin. Alegîndu-ți viața îți alegi deci și instanța ei imediat superioară. Această instanță e daimonul. Așa încît, Dumnezeul îndepărtat, dacă te apropii de el, devine daimonul tău. Din condiția daimoniei nu ieși decât dacă intri în ordinea supremă. Despre această a treia formă de daimonie am vrut să vă vorbesc ca fiind legată de numele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în aceasta din urmă și o face cu putință. "Ne alegem daimonul alegîndu-ne viața", spune Plotin. Alegîndu-ți viața îți alegi deci și instanța ei imediat superioară. Această instanță e daimonul. Așa încît, Dumnezeul îndepărtat, dacă te apropii de el, devine daimonul tău. Din condiția daimoniei nu ieși decât dacă intri în ordinea supremă. Despre această a treia formă de daimonie am vrut să vă vorbesc ca fiind legată de numele lui Plotin. Acum, aș vrea să vă spun de ce nu m-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
De Pythiae Oraculis și De Defectu Oraculorum 1. Acesta din urmă abordează problema - generală - a decadenței sanctuarelor oraculare, fenomen atestat istoric la Începuturile erei creștine și chiar ceva mai Înainte. De aici va porni o amplă dezbatere asupra agenților divinației (daimoni intermediari, pneuma - suflul profetic) care, „părăsind” unele sanctuare, ar fi provocat decăderea lor totală. Cel dintâi dialog, De Pythiae Oraculis - sau, după titlulsău grecesc, De ce răspunsurile Pythiei nu mai sunt acum În versuri? -, tratând strict despre divinația delfică, ne oferă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
decât semnul concret al credinței În Providență, trăsătură specifică acestui secol. Încă de pe vremea lui Plutarh nu se putea găsi o temă filosofico-religioasă mai răspândită decât cea a Providenței. Două lucruri caracterizează religiozitatea acestei epoci: pe de o parte, importanța daimonilor ca agenți ai divinației și, pe de altă parte, orientarea cvasi-generală către oracolele tămăduitoare. Sunt două aspecte semnificative a căror urmă o regăsim și la Plutarh, chiar În dialogurile ce formează obiectul analizei noastre. Despre problema daimonilor vom vorbi Într-
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
o parte, importanța daimonilor ca agenți ai divinației și, pe de altă parte, orientarea cvasi-generală către oracolele tămăduitoare. Sunt două aspecte semnificative a căror urmă o regăsim și la Plutarh, chiar În dialogurile ce formează obiectul analizei noastre. Despre problema daimonilor vom vorbi Într-un capitol separat. Cât privește oracolele tămăduitoare, ne putem raporta la un pasaj din De Defectu... (434 c-f): la sfârșitul primei sale intervenții care Încerca să explice dispariția oracolelor prin „secătuirea” exalațiilor de vapori profetici,În urma
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Boethos. Dialogurile pythice constituie astfel o analiză foarte nuanțată a fenomenului divinației oraculare făcută din interior de un autor interesat de acest lucru prin chiar funcția sa de preot delfic, mânat Însă și de un profund interes pentru faptul religios. Daimonii și oracoleletc "Daimonii și oracolele" Intervenția lui Cleombrotos, care Încearcă să explice dispariția oracolelor prin moartea sau trecerea daimonilor, agenți ai divinației, Într-o altă lume, a iscat multe controverse În rândul exegeților lui Plutarh. După o scurtă prezentare a
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
constituie astfel o analiză foarte nuanțată a fenomenului divinației oraculare făcută din interior de un autor interesat de acest lucru prin chiar funcția sa de preot delfic, mânat Însă și de un profund interes pentru faptul religios. Daimonii și oracoleletc "Daimonii și oracolele" Intervenția lui Cleombrotos, care Încearcă să explice dispariția oracolelor prin moartea sau trecerea daimonilor, agenți ai divinației, Într-o altă lume, a iscat multe controverse În rândul exegeților lui Plutarh. După o scurtă prezentare a noțiunii de daimon
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
interesat de acest lucru prin chiar funcția sa de preot delfic, mânat Însă și de un profund interes pentru faptul religios. Daimonii și oracoleletc "Daimonii și oracolele" Intervenția lui Cleombrotos, care Încearcă să explice dispariția oracolelor prin moartea sau trecerea daimonilor, agenți ai divinației, Într-o altă lume, a iscat multe controverse În rândul exegeților lui Plutarh. După o scurtă prezentare a noțiunii de daimon și a rolului ei În religia și În filosofia greacă, vom Încerca să analizăm pas cu
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Daimonii și oracolele" Intervenția lui Cleombrotos, care Încearcă să explice dispariția oracolelor prin moartea sau trecerea daimonilor, agenți ai divinației, Într-o altă lume, a iscat multe controverse În rândul exegeților lui Plutarh. După o scurtă prezentare a noțiunii de daimon și a rolului ei În religia și În filosofia greacă, vom Încerca să analizăm pas cu pas discursul lui Cleombrotos, comparându-l și cu alte texte din Moralia. Aceste lecturi paralele vor completa și clarifica anumite aspecte ale expozeului din
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
vom Încerca să analizăm pas cu pas discursul lui Cleombrotos, comparându-l și cu alte texte din Moralia. Aceste lecturi paralele vor completa și clarifica anumite aspecte ale expozeului din De Defectu... privitoare mai cu seamă la natura, la funcțiile daimonilor, ca și la rolul acestora În divinație. Noțiunea de daimon În religia și gândirea vechilor greci: câteva observațiitc "Noțiunea de daimon În religia și gândirea vechilor greci \: câteva observații" Credința În daimoni a constituit soluția optimă pentru a păstra intacte
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
comparându-l și cu alte texte din Moralia. Aceste lecturi paralele vor completa și clarifica anumite aspecte ale expozeului din De Defectu... privitoare mai cu seamă la natura, la funcțiile daimonilor, ca și la rolul acestora În divinație. Noțiunea de daimon În religia și gândirea vechilor greci: câteva observațiitc "Noțiunea de daimon În religia și gândirea vechilor greci \: câteva observații" Credința În daimoni a constituit soluția optimă pentru a păstra intacte ideea transcendenței divine și credința În Providență. Vechii daimoni din
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
vor completa și clarifica anumite aspecte ale expozeului din De Defectu... privitoare mai cu seamă la natura, la funcțiile daimonilor, ca și la rolul acestora În divinație. Noțiunea de daimon În religia și gândirea vechilor greci: câteva observațiitc "Noțiunea de daimon În religia și gândirea vechilor greci \: câteva observații" Credința În daimoni a constituit soluția optimă pentru a păstra intacte ideea transcendenței divine și credința În Providență. Vechii daimoni din credințele populare deveneau astfel entitățile intermediare menite să umple spațiul gol
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
privitoare mai cu seamă la natura, la funcțiile daimonilor, ca și la rolul acestora În divinație. Noțiunea de daimon În religia și gândirea vechilor greci: câteva observațiitc "Noțiunea de daimon În religia și gândirea vechilor greci \: câteva observații" Credința În daimoni a constituit soluția optimă pentru a păstra intacte ideea transcendenței divine și credința În Providență. Vechii daimoni din credințele populare deveneau astfel entitățile intermediare menite să umple spațiul gol creat Între divinitatea imuabilă și oameni. Marcel Detienne, În cartea sa
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de daimon În religia și gândirea vechilor greci: câteva observațiitc "Noțiunea de daimon În religia și gândirea vechilor greci \: câteva observații" Credința În daimoni a constituit soluția optimă pentru a păstra intacte ideea transcendenței divine și credința În Providență. Vechii daimoni din credințele populare deveneau astfel entitățile intermediare menite să umple spațiul gol creat Între divinitatea imuabilă și oameni. Marcel Detienne, În cartea sa, La notion de daïmon...2, a studiat transformările suferite de această noțiune În momentul trecerii de la gândirea
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Între divinitatea imuabilă și oameni. Marcel Detienne, În cartea sa, La notion de daïmon...2, a studiat transformările suferite de această noțiune În momentul trecerii de la gândirea religioasă la gândirea filosofică. Mai Întâi de toate, caracterul ambiguu al noțiunii de daimon În cadrul gândirii religioase s-a relevat prin absența oricărei reprezentări figurate, mitice sau ritualice existente În cazul celorlalte două specii ale divinului: cea de theos și cea de heros. Daimonul nu este definit printr-o „liturghie civică”, nu are legende
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
filosofică. Mai Întâi de toate, caracterul ambiguu al noțiunii de daimon În cadrul gândirii religioase s-a relevat prin absența oricărei reprezentări figurate, mitice sau ritualice existente În cazul celorlalte două specii ale divinului: cea de theos și cea de heros. Daimonul nu este definit printr-o „liturghie civică”, nu are legende sau mitologii daimonice așa cum au zeii sau eroii; daimonii n-au fost niciodată forme ale divinului Înscrise În materie, prezente În universul sculptural. P. Chantraine 1 vede În daimones niște
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
oricărei reprezentări figurate, mitice sau ritualice existente În cazul celorlalte două specii ale divinului: cea de theos și cea de heros. Daimonul nu este definit printr-o „liturghie civică”, nu are legende sau mitologii daimonice așa cum au zeii sau eroii; daimonii n-au fost niciodată forme ale divinului Înscrise În materie, prezente În universul sculptural. P. Chantraine 1 vede În daimones niște „puteri greu de identificat care intervin În treburile oamenilor”. Fără a-i da un caracter mai precis, mai determinat
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
puteri greu de identificat care intervin În treburile oamenilor”. Fără a-i da un caracter mai precis, mai determinat, această definiție situează daimonicul În sfera acțiunii exercitate asupra vieții umane. În acest sens, M.P. Nilsson a insistat asupra legăturii dintre daimon și noțiunile de „putere”, de „dinamism”, de „acțiune dinamică”, ceea ce ne permite să-l opunem lui theos, care presupune o anumită pasivitate a puterii 2. Observația este importantă Întrucât, În ciuda diferitelor semnificații Îmbrățișate de daimones, influența lor activă În viața
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]