944 matches
-
prielnic palmelor tale și piatră mea perfectă pentru tăișul dălții tale. m-ai cuprins... ai vrut să mă modelezi în palmele tale și să mă sculptezi după formă și dorința ta. dar lutul meu se încăpățâna în palmele tale și dalta ta durea mult prea mult... și atunci, te-ai hotărât să mă lași artă neterminata jumătate femeie jumătate lut cald și piatră cuminte... încă mai stau pe raftul din parte stânga în aceea încăpere în care ai hotărât să mă
IN LUT SI-N PIATRA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356899_a_358228]
-
femeie jumătate lut cald și piatră cuminte... încă mai stau pe raftul din parte stânga în aceea încăpere în care ai hotărât să mă păstrezi până când lutul meu va fi mai cooperant și piatră mea va fi mai moale pentru dălțile tale. și de-atunci nu am brațe să te cuprind și buze să te gust nu am ochi să te învălui și palme să te simt... mă cauți și nu mă găsești ești rătăcit și trist ai vrea din nou
IN LUT SI-N PIATRA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356899_a_358228]
-
niciodată nu te-ai gândit că palmele tale n-au știut să mă modeleze... eram prea netedă pentru asprimea ta prea caldă pentru răceală ta prea eu pentru prea tu și, niciodată... niciodată nu te-ai gândit să folosești o dalta mai blanda. Referință Bibliografica: în lut și-n piatră / Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 276, Anul I, 03 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nuța Istrate Gangan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
IN LUT SI-N PIATRA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356899_a_358228]
-
bucăți de palmeplus de astaai învățat să torci... XVII. ÎN SPIRITUL GLASULUI ALB, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 356 din 22 decembrie 2011. nu port realități în buzunare doar ceva mărunțiș pentru luntrașul care mă poartă dincolo de ascuțișul daltei în care au pierit munți de piatră dacă ar fi după tine mi-ai cerne și ultima fărâmă din albul ochilor înainte să mă lași într-un colț noduros al arborelui de cristal cine știe poate învăț să citesc viitorul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
duce Dincolo de o răscruce Pe o pajiște înaltă Dintr-o lume în cealaltă Unde dorurile-și toarce Și refuză a se-ntoarce Fată mare, fată mare Hai cu noi la vânătoare Să trecem dealul și balta Cioplitorul și-a luat dalta Fiindcă nu-l mai prinde somnul Și s-a tot rugat la Domnul Dacă nu poate s-o prindă Și nici somnul s-o cuprindă, Când ajunge la hotar Din ce i s-a dat ca har Măcar s-o
PASĂREA MĂIASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355184_a_356513]
-
frunzei ce lin în gol plutește Cu gândul că pământul măcar o va iubi. TUMULTUM SUFLETESC Ni-s sufletele vraiște, de cărbune Ne aruncăm în toate cu avânt În pieptul nostru nuferi din tăciune Răsar precum tăcerile-n cuvânt. Cu dalta ne sculptam din amintire Cu stropi de apă vie ne-mbătăm Ne scriem dor de viață-n cimitire Și-apoi în chinul vieții ne-necăm. Te văd acum că un copil de ceară Ai ochi că diamantele de roua Suspini
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
va fi găsit niciodată, nicicînd. Copacii cad în anonimat mai repede ca oamenii, lacrima celui sătul de vise devenind dulceagă precum sudoarea unei statui muribunde. Ți-am săpat peșteră în cearcănele mele cenușii, lucrînd ca un condamnat pus pe fugă, daltă cu daltă, milimetru cu milimetru, mai izbeam din greșeală o țeavă de sînge, mai perforam o vînă cu agent termic otrăvitor, treceam de toate, și de cabluri neașteptate de telefon sau de curent electric, treceam de toate ca un dement
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]
-
găsit niciodată, nicicînd. Copacii cad în anonimat mai repede ca oamenii, lacrima celui sătul de vise devenind dulceagă precum sudoarea unei statui muribunde. Ți-am săpat peșteră în cearcănele mele cenușii, lucrînd ca un condamnat pus pe fugă, daltă cu daltă, milimetru cu milimetru, mai izbeam din greșeală o țeavă de sînge, mai perforam o vînă cu agent termic otrăvitor, treceam de toate, și de cabluri neașteptate de telefon sau de curent electric, treceam de toate ca un dement cu ochii
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]
-
izbeam din greșeală o țeavă de sînge, mai perforam o vînă cu agent termic otrăvitor, treceam de toate, și de cabluri neașteptate de telefon sau de curent electric, treceam de toate ca un dement cu ochii-n flăcări, cu o daltă-n mînă ca un jungher de spintecat cerboaice isterice pe mozaicul naosului. Iar cînd am obosit destul ca să pot adormi, m-am culcat în propriile cearcăne ca în niște hamace de aur, balansînd răcoros peste împărățiile mele subpămîntene. O să ajung
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]
-
monumental cu capete de lei și grifoni înspăimântători. Mărțina abordează zâmbetul acela, care nu te încurajează dar nici nu te respinge. Tiinerii în salopte roase și tricouri umezite de transpirație se retrag și curând se aud iar lovituri ritmice de dalta. Unealtă veche de când lumea musca pofticioasa din bucată de andezid. Scuipa în jur măcinișul de mineral fără valoare. Acum, femeia râde, hohotește victorioasa că o adolescentă cu coșuri pe nas, dar care a fost invitată la bălul de absolvire de
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
pe umăr.” Femeia și feminitatea sunt punctate cu rafinament analitic - „Femeia trebuie de multe ori privită ca pe un obiect de artă. O originală sculptură a naturii, care a inspirat marii artiști ai lumii ce au generat opere nemuritoare cu dalta sau cu penelul lor. Fără o femeie frumoasă toate acestea nu puteau să apară.”, tot așa precum iubirea este intuită ca sens tumultuos dar și pozitiv al vieții, un rug ce trebuie perpetuu întreținut: „Iubirea nu poate rezista multă vreme
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369929_a_371258]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PRIVESC PRIVIND PRIVINDU-MI - GÂNDUL - Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului artist: Maria Doina Cubleșan, "BRÂNCUȘI-OMAGIU" ulei pe pânză 150/110 cm și gândul prin daltă trecea râzând lumii frumusețea... har profunzime înțelepciune și zâmbetul ființei artistului vibrează aici și pretutindeni între răsărit și apus Rodul mâinilor sale prin Voința Lui izvoarele cântecului pietrei a lemnului a bucuriei de a fi dalta prin care mâna dăruie
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370016_a_371345]
-
cm și gândul prin daltă trecea râzând lumii frumusețea... har profunzime înțelepciune și zâmbetul ființei artistului vibrează aici și pretutindeni între răsărit și apus Rodul mâinilor sale prin Voința Lui izvoarele cântecului pietrei a lemnului a bucuriei de a fi dalta prin care mâna dăruie cerul privitorului pasărea infinitul cumințenia pământului și dincolo de toate inima sufletul spiritul celui ce poarta o deschide sărutului dintre minte credință încrederea în a fi veșnic român oriunde viața te aruncă asta rodește sinele meu privind
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370016_a_371345]
-
clipă cât nu ești lângă mine. Învață-mă să te iubesc cu toată ființa, cu fiecare por al corpului meu dornic de a te iubi. - Da, prințesa mea, voi fi artistul care să-ți modeleze trupul, mâinile mele vor fi dalta sau penelul care să-ți redea culoarea strălucitoare a unei zâne din poveștile nemuritoare din anii copilăriei, fiecare părticică va fi modelată și apoi colorată în lumini strălucitoare, să-ți redea măreția și frumusețea căpătată de la natură, atât de darnică
PLACERE SI SPERANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370438_a_371767]
-
mulți ar vrea să te dezbine, Dar te-ncrede-n proorocie: "Dumnezeu este cu tine!" Știi că cel ce este Veșnic, ce promite-nfăptuiește, Ți-e Îndrumător și Sfetnic, Domnul încă te iubește. Românie, țară mamă, mult ai suferit sub daltă, Pruncii tăi din zări te cheamă, inimile lor tresaltă. Mi-amintesc mirosul reavăn de țărână, văd și plugul, Însă lațul strânge tare, pe grumaz apasă jugul, Ne dorim o libertate dar nu una pământească, În Cristos vrem unitate, Duhul Sfânt
DOR DE ȚARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370482_a_371811]
-
penel”, Ion Creangă continuă să scrie povești pe „Ozana lină și curată”, iar Nicolae Labiș este cel pentru care „lacrima-mi, încet, coboară”. Nu sunt uitați nici cei mai reprezentativi creatori de frumos, de armonie, fie cu vioara, fie cu dalta sculptorului. De aceea, Ciprian Porumbescu „închis în gama lui de suflet,/a dat mai mult decât a luat”, George Enescu i-a închinat iubitei sale „și dragostea, și viața,/și muzica lui minunată”, iar lui Constantin Brâncuși, „titan al artei
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
și tăiat. În această perioadă se ajunge la o diviziune naturală a muncii: vânatul - îndeletnicire a bărbaților, iar culesul - practicat de femei. O altă îndeletnicire era aceea a pescuitului. În paleoliticul superior, Homo sapiens fosilis produce cuțite, străpungătoare, răzuitoare și dălți lucrate prin tehnica așchierii, având ambele margini ascuțite. Sunt realizate în mare cantitate vârfurile de silex pentru sulițe de aruncat, sau pentru săgețile lansate cu propulsorul. Apare tehnica prelucrării osului, fildeșului și cornului (pentru sulițe, harpoane, ace de cusut). În
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
domn, Octavian Clement, care a fost oarecum supărat, indignat, poate atins chiar de remarcile mele privitoare la scrierile dumnealui în proză, în costumație de versificație. Sonetul sună cam așa: Doamnei C cu dragoste N-aveți metal și nu aveți nici daltă Brățări pe versuri nimeni nu vă pune Doar gura mare cât să-nghit-o lume Și-apoi s-o scuipe, spre succes vă saltă... De ați avea ureche cum se spune Madame vă jur n-ați da cu bâta-n
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
spirituale a românilor moldoveni, în special basarabeni. Și că, acolo unde domnii vremii nu au avut vreo contribuție, creștinii simpli și-au încropit bisericuțe din lemn, iar cei deciși iremediabil să-și închine viața doar Domnului și-au săpat cu dalta lăcașuri de închinăciune în stâncă, dovadă fiind bisericile rupestre de la Țâpova, Saharna, Butuceni. În mănăstirile rupestre scobite în malurile Nistrului, gândea regretatul Andrei Vartic, cu referire la vechimea lor incertă, călugării erau, la nevoie, și ostași la hotar. Și că
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
a părut că deodată s-au deschis cerurile, arătându-mi-se lumea de sus a Domnului. O secțiune din “Rugă pentru Neam” e atribuită sculpturii populare dedicate lui Hristos, sculpturi în piatră și-n lemn plăsmuite de omul simplu cu dalta și ciocanul. Originalitatea în simplitate a creatorului creștin, prelevată de aparatul lui Pavel Bălan de pe pietrele funerare și de pe troițele de la răscrucile de drumuri ne relevă dimensiunea universului artei populare românești în cel mai larg câmp al exprimării creatorului din
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
român pare ”născut sub semnul lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor, emigrărilor”. Iar în poemul ”Istorie” (pag. 12) Sorin Șirineasa adâncește ideea: ”fiorul îndepărtatei Dacii,/ poetul Sorin,/ din colțul gurii/ își flutură curcubeul/ prin saltul lupului...” Constantin Brâncuși , cioplind timpul cu dalta care știa ”să vorbească și fără dicționare”, dăltuind ”Sărutul” ca ” un început cosmogonic” acel sărut, care îi ” înlănțuia în veșnicie, pe îndrăgostiți”, privind îmbrățișarea monolitică, afirma ” Nu pot dușmăni mai mult de un minut”. Așa îl învăluie iubirea pe oricare
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
unul dintre picioarele pacientului se mișcă, dar medicul mă liniștește spunându-mi că acesta nu mai simte nimic, apoi cu precizie, taie țesuturie pentru a ajunge la os și mai apoi cu o lovitură de instrument, cred că ciocan și daltă, „pac”, desface vechea sudură a osului. Când am văzut ce se întâmplă, ba am mai auzit ci teribilul „pac” m-a cuprins o disperată amețeală. Sunt culcat pe un pat... dar nu mi se dă timp să mă dezmeticesc prea
CHIRURGUL de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369672_a_371001]
-
Un domn ca să te bată ca pe-un Hristos în cuie! Mă iartă de blestemul ce m-a făcut slugar, Eu pot doar să te seamăn sub brazda de plugar. Eu nu mă pun la număr că scriu demult cu dalta, Dar vai, poet - e una, să vrei să fii - e alta ! Poeți au fost cât lumea și mulți vor fi-nainte, Dar POEZIA-i sfântă și-i sfânt doar cine-o simte! Ferice, dar, acelor ce au murit din vreme
AZI SCRIEM MULT DAR… CE FOLOS ?! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368126_a_369455]
-
-o simte! Ferice, dar, acelor ce au murit din vreme Lăsând prin POEZIE - copil ca să ne cheme. Acolo stă durerea tăcută lângă veacuri, Aici se rupe pana-nfiptă-n mal de fleacuri... Eu nu m-adun la număr că scriu demult cu dalta: A fi poet - e una, să crezi că ești - e alta ! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: AZI SCRIEM MULT DAR... CE FOLOS ?! Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1736, Anul V, 02 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
AZI SCRIEM MULT DAR… CE FOLOS ?! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368126_a_369455]
-
îl folosească la muncile lui. Cu el a topit piatra și a construit cele mai mari și mai precise dimensiuni imaginate de el în diferite etape. Azi, unii își închipuie că pietrele acelea imense au fost tăiate și șlefuite cu dalta. Să o facă ei, cei care spun și cred asta. Mult timp au crezut că focul le vine din soare, că soarele le dă tot ce au și pot face. În semn de rspect i-au ridicat semne care să
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]