6,546 matches
-
M.C.C. , Primăriei Timișoara, C. L.T și C.J.T. Inițiatorul și coordonatorul proiectului este pictorul Andrei Medinski. Lucrarea prezintă într-o formulă cronologică evoluția artelor plastice: activitatea iconarilor, contribuția marilor maeștri originari din ținuturile dintre Mureș și Dunăre, eforturile merituoase ale dascălilor și studenților de la Academia de Arte Frumoase. Sunt cuprinși toți membrii Filialei Timișoara a U.A.P. I. STANCIU Dansuri l La Academia Uliczay Pentru cei care vor să înceapă anul cu dreptul.... în ringul de dans, Academia Uliczay, cea mai
Agenda2004-4-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281976_a_283305]
-
sâmbătă, 31 ianuarie, la Facultatea de Arte Plastice, un workshop (organizat împreună cu Inspectoratul Școlar al Județului Timiș) pentru învățătorii și profesorii care doresc să învețe să ofere elevilor lor noi posibilități de învățare interactivă folosind artele vizuale. Copiii însoțiți de dascălii lor sunt invitați să viziteze expoziția și să lucreze/să învețe din ea, putând apoi să-și înscrie lucrările (desene sau povești) la un concurs cu premii. IOAN BÎTEA
Agenda2004-4-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281976_a_283305]
-
de binefacere, Grigorie de Nazianz - prin știința și înțelepciunea cu care și-a scris lucrările teologice, iar Ioan Gură de Aur - prin bogata sa lucrare de predicator și de tâlcuitor al Sfintei Scripturi. Din aceste motive, cei trei sfinți, „mari dascăli ai lumii și ierarhi“, sunt socotiți drept cele mai strălucite chipuri de păstori ai turmei lui Hristos și de propovăduitori ai cuvântului dumnezeiesc, adevărați ctitori ai ortodoxiei. Străluciți au fost, cu adevărat mari. De la trecerea lor din lumea aceasta s-
Agenda2004-4-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281993_a_283322]
-
listă afișată la Facultate - «profil Pediatrie», o specialitate pe atunci deficitară, nu numai în Banat. Mi-am asumat această întâmplare ca pe o șansă. În pragul vârstei când încep să se definească și să se afirme cărările profesionale am avut dascăli cu un mare simț al răspunderii pentru pregătirea celor tineri. Cunoșteam că pediatria implică o mare responsabilitate, frecventasem un curs al prof. univ. - dr. Louis Țurcanu, care sublinia adesea că «în fața medicului, copilul este suveran». Nu doar pentru că din punct
Agenda2004-8-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282084_a_283413]
-
la Casa Faenza, dar merg și la grădiniță sau la școală, fie normală, fie specială. Și în acest caz, profesorii știu prea puține despre ce înseamnă “autism” și cum să se comporte cu un astfel de copil, doar 20% dintre dascăli știu ce înseamnă un copil cu cerințe educative speciale ( C.E.S. ) și mai puțini știu, doar 10%, că în aceeași categorie sunt incluși și elevii supradotați, care au și ei nevoie de un tratament individualizat la clasă. Programul de lucru Copiii
Agenda2004-14-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282247_a_283576]
-
Naturii din București, pentru care examenul se dădea la Timișoara. Inițial a fost acceptat, ulterior însă dosarul său de „chiabur“ i-a jucat o nouă festă și a fost exmatriculat. La Breștea a încercat să nu fie doar un simplu dascăl, așa încât a inițiat o serie de activități culturale, artistice, dramatice, câștigând și numeroase premii. Dorința de perfecționare însă nu-i dădea pace, astfel încât se înscrie la Institutul de Cultură Fizică și Sport din București, unul dintre motivele alegerii acestuia fiind
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
domeniu, vor să recidiveze Pentru orice specialist, Premiul Nobel reprezintă suprema recunoaștere internațională a muncii sale. Deseori, o muncă de o viață, care începe încă din școală. Dar pentru a ajunge la performanțe de excepție, un elev are nevoie de dascăli de excepție, care să-l descopere, să-l îndrume, să-l ajute, să-l încurajeze. Și, nu în ultimul rând, e nevoie de competiții în care să-și măsoare forțele cu alți elevi, tot de excepție. Pentru a fi competitiv
Agenda2003-39-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281523_a_282852]
-
carte de lemn în „Guinness Book“ Oricât ai despica firul istoriei, limpede-i că ea e scrisă de oameni care trăiesc pentru o idee. Celebri sau anonimi, lideri sau ființe umile, oamenii aceștia știu că au de lăsat o urmă. Dascălul pensionar Constantin Botu și-a dedicat viața ideii de-a lăsa posterității istoria și cultura României așa cum nimeni n-a făcut-o. Opera lui cântărește deocamdată 14 kilograme și se teme doar de foc și de scrumul uitării. Pandur din
Agenda2003-40-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281550_a_282879]
-
și strămoșu-meu, lumea zice chiar că suntem rude cu Domnul Tudor, dar cum el nu s-a-nsurat...“), profesorul Constantin Botu a hotărât să-și trăiască tihnit vremea pensiei la Timișoara și și-a adus cu sine consoarta, cinstita agoniseală de dascăli devotați și... visul de-o viață: „«am scris» o carte în 14 volume, «Literatura și arta». Unicitatea ei constă în aceea că e realizată pe lemn, reprezintă personalități românești din zbuciumata noastră viață spirituală - 150 de portrete -, coloana vertebrală a
Agenda2003-40-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281550_a_282879]
-
din zbuciumata noastră viață spirituală - 150 de portrete -, coloana vertebrală a neamului în zona carpato-dunăreană“, ne-a scris dumnealui la redacție, declarându-se un împătimit cititor „al prestigiosului săptămânal «Agenda»“. Un scris ordonat, puțintel tremurat, o caligrafie barocă, impresionantă, de dascăl de modă veche, pentru care 1 plus 1 fac 2, indiferent de cât l-ar costa asta... Și cum relația cu cititorii noștri este esențială pentru noi, de la sine înțeles că am răspuns invitației profesorului. Ușa apartamentului situat undeva, la
Agenda2003-40-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281550_a_282879]
-
muncește cca 20 de ore. Lucrează în lemn de tei, pentru că e moale, cald și mlădios, dar și din motive... sentimentale, cu gândul la Eminescu; motivul codrului în opera eminesciană a fost, de altfel, lucrarea de licență în filologie a dascălului severinean. Fiecare carte are 12 file și este cuprinsă într-o copertă de paltin: esență foarte tare, greu de lucrat, ca-n piatră. O săptămână-ntreagă de trudă îi ia sculptarea unei singure coperte, însă nici una nu se aseamănă cu
Agenda2003-40-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281550_a_282879]
-
mici, în casele celor obidiți și uitați de soartă. " Petru a urmat patru clase primare în Vasiova (astăzi, una dintre cele trei Bocșe, Română, Montană și Vasiova), cu învățătorul S. Jurca. În următorul an va studia la școala nemțească, la dascălul Krotky, în Neuwerk, apoi încă unul, cu Hauser, la Bocșa Montană. Și cam atât. Însă adevărata școală o va face lecturând cele peste cinci mii de cărți adunate în biblioteca sa personală. La Oravița, la sculptorul Coterlă, va ucenici în
Agenda2003-43-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281636_a_282965]
-
a artistului plastic timișorean Constantin Flondor. I. S. Premieră l Realizată prin colaborare Miercuri, 17 decembrie, ora 19, Teatrul German de Stat din Timișoara va găzdui premiera spectacolului-workshop cu piesa „Peanuts“ de Fausto Paravidino, realizată în colaborare de studenții și dascălii Academiei de Arte ale Spectacolului din Ulm (Germania) și ai Secției de actorie în limba germană din cadrul Facultății de Muzică a Universității de Vest. Originalul proiect, coordonat de actrița Ida Jarcsek Gaza, asistată de reprezentanta instituției partenere germane, Linda Kreissle
Agenda2003-50-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281817_a_283146]
-
din care se pot reține detalii despre colegul de clasă, Aron Cotruș, viitorul poet; la romane - comentarea romanului Cheia de fa - de Ștefan Luca. Capitolul consacrat poeziei - este prezentat de candidată în două secvențe: ode închinate Blajului și chipuri de dascăli blăjeni în poezie, cu firești interferențe și în care, precum specia literară cultivată o arată, tonul este unul de laudă și de recunoștință. Documentele din Procesul lemenian reflectă un moment de criză în istoria glorioasă a acestor școli, sau așa cum
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
tradițional-virtuoasă - numind Școlile Blajului -Autoarea încheie periplul său eseistic închinat Școlilor Blajului în literatură, cu această poetică secvență pe care o structurează în cinci subcapitole: călătoria spre Blaj; felul cum a fost văzut de alumnii blăjeni; Eminescu despre Școlile și Dascălii Blajului (subcapitolul cel mai important), poezii scrise în timpul popasului blăjean și poezii inspirate de acest moment biografic. Încheierea se face în contrapunct, căci după momentul de triumf al primirii lui Eminescu de către școlarii Blajului, la puțin timp după moartea lui
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
întoarcere lucrurile se schimbaseră, apoi, pe structura ansamblului sârbesc s-a creat ansamblul „Banatul”, cu o secție de folclor sârbesc. Tot pe atunci, la Timișoara s-a deschis Facultatea de Muzică, oferind talentelor bănățene (și nu numai lor) posibilitatea profesionalizării. Dascăli excepționali, colegi minunați... despre fiecare Laza Cnejevici ar avea de povestit destule. Compozitorul Nicolae Ursu, spre pildă, nu își are locul meritat în istoria muzicii. N-a avut cine s-o scrie pe îndelete, memoria o fi scurtă, cine știe
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
afara, cât mai aproape de biserică pentru a asculta Prohodul. Lumina nu putea pătrunde prin micuțele ochiuri de geam zăbrelite și singura sursă de lumină era cea venită de la lumânări. O lumânare și-a întins flacăra până la o coroană de celuloid. dascălul a stins-o cu palmele, dar o scânteie a urcat în pod și în scurt timp, limbi de foc se înălțau uriașe deasupra bisericii văzute și de la 10 kilometri distanță. A început un vacarm greu de închipuit în care țipetele
Paștele de foc la Costinești. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/97_a_202]
-
la toate acele instrumente cu parfum de epocă apusă. Ați văzut vreodată un... fișconiu de pitpalac? Căci dacă n-ați văzut/auzit un asemenea năzdrăvan instrument, singurul om care îl are și e oricând gata să-l arate lumii este dascălul universitar Ovidiu Papană, creatorul și deținătorul celei mai mari colecții de instrumente tradiționale din România! Fișconiul cu pricina e cât un deget de mic și face exact ca pitpalacul. Obiect cvasidispărut, el era utilizat de păsărari să momească masculii de
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
Cântarea României. Timp de 12 ani a cântat din vioară și drâmbă în cadrul Ansamblului „Timișul“ al Casei de Cultură a Municipiului Timișoara. În anul 2000, la Cluj, Ovidiu Papană și-a luat doctoratul în instrumente tradiționale, devenind unul dintre primii dascăli universitari cu acest titlu academic în noul Conservator de la Timișoara. În urmă cu 7-8 ani a început să arate lumii tezaurul pe care mereu, mereu, îl îmbogățește. Membru al Societății „Timișoara“, el a organizat câteva fascinante expoziții, cu demonstrații live
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
Gurasada, artistul s-a stabilit în Timișoara în 1955, după terminarea studiilor de specialitate la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu“ din Cluj. Autentic maestru cu vocație pedagogică, a construit o operă și-o carieră prodigioasă ca pictor și ca dascăl universitar. Timp de mai mulți ani a fost decan al Facultății de Desen din cadrul Institutului Pedagogic de 3 ani, iar apoi, în 1990, a depus eforturi merituoase pentru înființarea Facultății de Arte Plastice a Universității de Vest. Expoziția jubiliară a
Agenda2004-13-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282225_a_283554]
-
la sfârșitul celui de-al II-lea mileniu î. Hr. , aparținând culturii Cruceni-Belegiš. Pornind de la o mai veche idee din anii ’80 a prof. Florin Medeleț, proiectul a fost finalizat de către muzeo- graful Alexandru Szentmiklosi, sub îndrumarea ilustrului arheolog și dascăl. Pentru ilustrarea obiceiurilor de înmormântare ale tracilor timpurii de la sfârșitul epocii bronzului și începutul primei epoci a fierului, mai vechile morminte de incinerație descoperite de către regretatul prof. Marius Moga, director al Muzeului Banatului mai multe decenii, la Cruceni și Bobda
Agenda2003-46-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281703_a_283032]
-
cu profil economic Parteneriatul stabilit în urmă cu peste 10 ani între Colegiul Economic „F. S. Nitti“ din Timișoara și Institutul Tehnic Comercial „F. S. Nitti“ din orașul italian Potenza, a fost sărbătorit prin vizita efectuată în această săptămână de către dascălii și elevii italieni la colegii lor timișoreni. Protocolul de înfrățire între cele două școli s-a semnat în anul 1992, într-o atmosferă festivă, după ce, cu un an înainte, Ambasada României la Roma a expediat Grupului Școlar Economic din Timișoara
Agenda2003-46-03-invatam () [Corola-journal/Journalistic/281719_a_283048]
-
vreunei biserici ortodoxe sârbești din România sau Serbia, vreo notiță care să confirme faptul că Dimitrije Obradović, cunoscut îndeosebi sub numele de călugăr Dositej, s-ar fi născut la Ciacova, județul Timiș. Concluzia îi aparține lingvistului Mirco Jivcovici, un eminent dascăl de limba sârbă la Universitatea din București. De altfel, chiar pe fațada casei memoriale de la Ciacova există două date de naștere, pe două plăci memoriale diferite. Pe cea în limba sârbă scrie ca an al nașterii 1739, iar pe cea
Agenda2003-47-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281730_a_283059]
-
citesc literatură SF. În afară de ceva filme văzute înainte de ’89, nu m-a pasionat deloc treaba asta. Exponatele tânărului Capotescu, pentru mine sunt șocante“. Spațiu total, viață primordială În arhitectură, poate mai mult decât în alte arte, e nevoie de modele. Dascălii arhitecți de astăzi au visat cândva, la rân- du-le, orașele viitorului. Unii dintre ei au fost chiar SF-iști pasionați. Autor al primului film science-fiction de animație din România, arhitectul Mihai Corneliu Donici privește cu îngăduință viziunea naiv-războinică a
Agenda2003-47-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281728_a_283057]
-
de informare, se poate ajunge la un moment dat să nu te mai duci niciunde. Altele vor fi și convențiile sociale. Viziunea aceasta războinică a tânărului Valentin Capotescu nu mi se pare realistă“. Perspective pesimiste Unul dintre cei mai respectați dascăli ai arhitecturii timișorene, prof. dr. Teodor Octavian Gheorghiu, privește cu pesimism viitorului orașelor: „Mi-e foarte greu să-mi imaginez chiar și casa de peste două-trei decenii. Literatura SF, la limită, chiar propunea un model de autonomie completă a individului, care
Agenda2003-47-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281728_a_283057]