1,965 matches
-
și statal. Chiar dacă am presupune că nu avem de unde alege (pentru că nu am avea politicienii valoroși doriți), avem totuși datoria înaltă morală și civică să alegem măcar pe cei mai buni dintre ei, pe cei atinși mai puțin de ambiții deșarte ori personale, adică să alegem răul cel mai mic cu putință. Sigur că ar fi extraordinar să apară între timp la rampă (măcar acum în ceasul al doisprezecelea) oameni tineri cu o energie interioară pozitivă deosebită. Având în vedere modul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nu e simplă și nu se poate face fără a stârni nemulțumirile unora și o suferință temporară, acești manevranți ai maselor și curentelor de opinie și-au văzut de propriile lor treburi „mai importante” în mod nestingherit sub protecția promisiunilor deșarte și imunității parlamentare. Alții chiar au rămas convinși că trebuie menținută pe linia de plutire o economie de stat planificată și centralizată ca în trecut (atunci când rolul statului în economie și al partidului era covârșitor). Mersul reformei în România este
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
considera biblia ei profesională, Principiile detectivului particular, ar fi descris ancheta ca fiind ajunsă într-un punct mort. „O anchetă ajunsă într-un punct mort“, scria el, „nu este profitabilă pentru nimeni dintre cei implicați. Clientului i se dau speranțe deșarte fiindcă de cazul lui se ocupă un detectiv, iar detectivul se simte obligat să găsească o rezolvare a cazului din cauza așteptărilor clientului. Asta înseamnă că, probabil, detectivul va consuma, lucrând la un asemenea caz, nejustificat de mult timp. La sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
cumpărase la un preț exorbitant, nu putea să ascundă faptul că e neagră ca smoala într-o lume în care fetele cu tenul deschis, rujate abundent, au totul la picioarele lor. Ăsta era adevărul gol-goluț, pe care nici gândurile ei deșarte, nici vreo cantitate de creme scumpe și loțiuni nu-l putea schimba. Viața lipsită de griji, slujbele bune și soții bogați nu se obțineau pe merit și prin muncă susținută, ci erau o chestiune pur biologică. Mma Makutsi rămase în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
în rochițe albe, cu panglici în păr, care se uitaseră și ele la ea și-i făcuseră cu mâna. Și cum arătase cerul - plin de nori de furtună, nori roșiatici adunați claie peste grămadă - și de fulgerul din depărtare, deasupra deșertului Kalahari, care unise cerul cu pământul. Și de o femeie care, neștiind că pentru ea venise sfârșitul lumii, îi strigase de pe veranda spitalului: Intră înăuntru, Mma. Nu sta acolo. Vine furtuna. Intră repede! Nu departe, un avion de dimensiuni reduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
și privi afară în noapte. Auzise avionul înainte să-i vadă luminile. Se întrebase ce caută un avion acolo la trei dimineața. Oare cum pot zbura piloții noaptea? Cum se orientează în bezna nesfârșită? Dacă se rătăcesc și ajung deasupra deșertului Kalahari, unde nu-i nici o lumină care să-i ghideze și unde ar fi ca și când ar zbura într-o peșteră întunecată? Urmări avionul cum trece aproape razant cu casa și văzu forma aripilor și conul strălucitor pe care îl proiectează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
era deprinsă cu stăpânirea fariseilor, care Învăluiau cu vorbe mieroase și promisiuni, mai apoi urma osânda. Și acum Îl pândeau și pe el, doar s‑o trăda cu o vorbă - să spună, până la urmă, pentru ce venise, ce atâta vorbărie deșartă. De aceea stăteau să‑l asculte. Nădăjduind că până la urmă avea să‑și adeverească temeinicia vorbelor printr‑o solomonie, o minune, acolo. „Împărăția cerului Își are temelia pe minciună“, stăruia Simon privind la soarele necruțător. „Și scrierile lor sunt Însăilate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și să vă Închinați lui, să fiți cu gândul numai la el. Și să‑l mai și numiți Atotputernicul! Să vă supuneți lui. Oh, popor samarinean, cine sunt șarlatanii care te vestesc, care‑ți Împuie urechile cu minciuni și promisiuni deșarte! Ei Își atrag pentru sine Îndurarea lui, iar vouă vă cer supunere oarbă, să Îndurați toată obida vieții, vătămări, boli, cutremure, inundații, ciumă, fără crâcnire. Pentru că, popor samarinean, tot ce propovăduiesc Petru și Pavel e o mare Înșelătorie! Deci nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
nimeni nu va ști vreodată ce anume Îi va fi stârnit, ce pornire, din beție, din durere, din ură de clasă sau rom Jamaica, Încât să Încalce ordinul lui Bandura, că se porni o minunăție de rebeliune revoluționară, stihia răzmeriței deșarte: marinari și târfe de port, aprige soiuri, se apucară să smulgă cu furie, cu Înfocare, printre lacrimi și scrâșnet de dinți, gladiole domnești, să‑și sângereze palmele de la lujerii trandafirilor, să smulgă lalelele laolaltă cu bulbul, să frângă cu dinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
tânărul zdravăn de altădată să nu se contamineze de Învățătura sa, măcar prost Înțeleasă și greșit tălmăcită, el n‑ar fi trebuit ca În noaptea aceea să vegheze asupra acelui text cu o caligrafie apăsată, text din care răzbătea dorința deșartă, sau poate doar bănuiala deșertăciunii, că pe lume orice existență, cât de umilă, cum necum, avea motivația actului creator. Ben Haas avea brusc revelația faptului că toate cele Întâmplate se datorau vanității sale, extravaganței sale lirice, precum și pasiunii sale pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
următoarea sentință: Între Plenitudine și Aparența plenitudinii este greu să faci o demarcație netă din perspectivă morală. „ Nu i‑a reușit nici chiar celui numit Maestru“, zicea Franckel. „Aplecându‑se peste abis, nici el nu și‑a putut Înfrâna mulțumirea deșartă de a Încerca să‑l umple cu Sens.“ De aici ar putea rezulta o altă morală, care ne‑ar putea sugera o Înțelepciune paremiologică, și anume că e periculos să te apleci peste găunoșenia altuia, dintr‑o pornire deșartă, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mulțumirea deșartă de a Încerca să‑l umple cu Sens.“ De aici ar putea rezulta o altă morală, care ne‑ar putea sugera o Înțelepciune paremiologică, și anume că e periculos să te apleci peste găunoșenia altuia, dintr‑o pornire deșartă, cum că‑n el ți‑ai putea reflecta chipul ca‑n fundul unei fântâni, căci asta este tot deșertăciune. Deșertăciunea deșertăciunilor. SLAVĂ CELUI MORT PENTRU PATRIE CÎND În zorii acelei dimineți de aprilie - era ziua stabilită prin decretul Împăratului pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
se păru că nu‑i prea reușise. Vocea Îi era pură și sonoră, silabele tăioase, mesajul simplu, dar Întrucâtva Înmuiat, ca o plesnitură. Din ziua În care Îl vizitase mama, el va Înțelege că, În ciuda nădejdii ei demente, demente și deșarte, din momentul acela, viața sa va fi o farsă tragică scrisă de niște indivizi cu puteri supranaturale. Stătuse acolo, În fața lui, trupeșă, viguroasă, cu un văl peste față, umplând celula cu personalitatea sa, cu persoana sa, cu caracterul său, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Cerc. De acolo, am să-l pun în mâinile tale, fiindcă sunt convins că ai să știi să-l conduci înapoi acasă. Nu suport să te aud vorbind astfel. Nici eu, dar n-am de gand să-mi fac iluzii deșarte. Zeii au legile lor, iar datoria noastră este să le respectăm. Dar asta este o lege tâmpita. —Te înșeli. Este o lege înțeleaptă, care îi împiedică pe oameni să se considere superiori a ceea ce sunt în realitate. Ni s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
fel. Jura că data viitoare nu o va mai lăsa pe mama să ia însoțitori, vor ieși pe poartă mândre nevoie mare și nu se vor uita măcar o dată înapoi. Să simtă și ceilalți copii amarul, durerea, suferința abandonării. Promisiuni deșarte ce-și dădeau duhul a doua zi când, firea deschisă, dependența de oameni, dragostea de viață împlinită doar în prezența celorlalți, o făceau să le caute în continuare tovărășia. Natură inspirată, de altfel, deoarece, la un moment dat, prezența Emei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ceva femei până atunci. Știuse că arată așa. O citise, prin haine, de la prima întâlnire. Trebuia să aibă grijă dacă se încurca, astfel, cu ea. O femeie frumoasă nu putea iubi un singur bărbat. Învățată să viseze străluciri albastre și deșarte, Luana se trezi în fața unei realități surprinzătoare. Trupul lui Ștefan, puternic, atletic, înalt și cu nerușinare gol în fața ei, afișa cu ostentație catifelate pete negre. Ea întinse mâna și-l mângâie, cunoscându-l cu o pasiune pe care numai frumusețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
serioasă, era convinsă că e făcută pentru o astfel de meserie și pentru că bărbatul nu vroia să-i mai strice inima explicându-i cam ce reprezenta, la ora aceea, o astfel de ocupație, ea se încărca din nou cu speranțe deșarte. În sesiunea de vară a anului V nu se prezentă la examene. Își făcu o pasiune sadică din a dormi în neștire, urând orele dimineții care nu-i aduceau nimic și pe nimeni în preajmă. Ștefan venea și pleca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Crezi că poți intra în viața mea, furându-mi rațiunea și inima iar mai apoi să mă arunci, ca pe un gunoi, după bunul tău plac? Să mă lași cu vise și jurăminte neîmplinite, la cheremul unei vieți goale și deșarte? Glumești, nu-i așa? Vrei să mă forțezi să fac ce vrei tu. Nu-i nevoie de asta. De când ai plecat, mă învinovățesc întruna. Știu că ai dreptate. Am să merg la doctor și-am să-ți fac un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
decât să vândă, în magazinul instituit ad-hoc la intrare, mărfuri de bazar. În final, se dumiri. Patroana aștepta niște bani pentru a pune pe picioare o linie vestimentară cu care, în mai, intenționa să organizeze o paradă a modei. Planuri deșarte, de altfel, având în vedere că șase din cele opt mașini de cusut pe care le avea în atelier nu funcționau. Atunci când fondul financiar fu virat în cont, Luana se implică cu tot sufletul într-o activitate ce se voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ei. Fără Ștefan, Luanei i-ar fi fost imposibil să se descurce. Îl găsise plin de aceeași iubire, cu speranțele renăscute și se temea să facă din el suportul fizic și moral al viitorului ei, oferindu-i, în schimb, iluzii deșarte. Nu era pregătită pentru nimic. Sentimental, se afla la cota zero. Într-o seară, întârziară cu o serie de amenajări în apartament și Luana, văzându-l obosit, se oferi să-l găzduiască peste noapte. A fost cumplit, pentru amândoi. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ar mai putea spune, ce anume i-ar mai trezi pofta de viață. La început, fusese convins că numele Anielei ar fi sculat-o și din morți. Acum, dezarmat, sufocat de spaimă, epuizat după o săptămână de eforturi și speranțe deșarte, nu-și mai găsea cuvintele. Îi vedea venele străvezii pe brațele albe, slăbite, străpunse de ace dușmănoase, legate de perfuzii impersonale și reci în menirea lor de-a o ține în viață. Scos din minți, strigă fără să mai gândească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mari argintii, pline de oameni ocupați cu lucruri pe care Adam n avea cum să le Înțeleagă, erau cartiere scăldate În lumini multicolore și mahalale cufundate În Întuneric. Uneori străzile erau pline de mici vagabonzi și de milionari, alteori erau deșarte. Imaginația dădea viață acestui oraș, care părea mai tangibil decât pustietatea În care trăia. Era limpede că trebuie să plece. Era limpede că trebuie să dea peste acest oraș Îndepărtat. Vasul nu era atât de mare pe cât se așteptase și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
O să se Întoarcă foarte curând. Adam a Încercat să păstreze un ton normal, dar și-a dat seama că nu era convingător. Încerca să-și spună că Întoarcerea lui Karl nu mai avea de ce să Întârzie, dar era o speranță deșartă. Spune-mi, l-a Întrebat Din, ai rămas fără părinți, nu-i așa? De ce depui atâta energie În căutarea unui tată vitreg, când ai putea să-ți cauți adevărata familie? Avea o expresie mai calmă, mai puțin polemică. Adam a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de Îndată, alții se smiorcăiau, vorbeau Între ei ori se răsuceau de pe-o parte pe alta până când se trezeau pe jos. Johan nu dormea. Când frații călugări de serviciu stingeau lumânările și lămpile cu gaz, iar Încăperea devenea rece, deșartă și tăcută, Adam venea În patul lui Johan și adormea pe loc, la fel de repede ca trecerea zilei În noapte. Odată, când Adam era Încă foarte mic, făcuse febră, iar pielea Îi era când fierbinte, când rece și lipicioasă. Nu se
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
oho, ho, ho!) Iar dacă personajul nostru suferă de ceva, atunci numai de la mesele festive i se trage. Face și pe dracu în patru să fie invitat și toarnă în el, gospodărește, bucate de tot felul, mai cere și supliment, deșartă pahar după pahar, spune bancuri, uneori cântă romanțe sau ține mici discursuri sentimentale, bine cântărite, are o tehnică predilectă de a strecura mici elogii câtorva persoane de la masă, alese pe sprânceană, așa, aproape insesizabil, aparent spontan, își asigură terenul, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]