583 matches
-
amiazi, sosi în București știrea că turcii bombardează Calafatul și că tunurile din întăriturile noastre au început a răspunde. Pân - acuma geniala strategie turcească de pe malul drept al Dunării s-au manifestat în bombardarea orașelor deschise și în jăfuirea satelor deșerte de pe malul stâng, încît atacul ce se face pentru întîia dată unui loc întărit și ocupat de trupe române are o deosebita însămnătate, mai mare de cum s-ar crede la întîia vedere. Nu amintim că răspunsul tunurilor noastre reîncepe o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
apoi pleca la apaca așa s-a croit destinul meu între două rochii și o fustă tata purta întotdeauna cravată se trezea cu noaptea în cap până la vulcan mânca o pâine era șofer ducea cu raba tone de vise le deșerta într-o groapă de la marginea orașului îmi aduc aminte parcă ar fi fost ieri alături de el am mâncat cel mai bun parizer pâinea era pufoasă ca un nor copt pe vatră d oar cabina mirosea a motorină volanul părea mare
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
dat de știre amândurora, să sperăm că n-a fost o încercare adevărată. Ai găsit pastilele? Nu mă gândisem la asta. Am început căutarea, am mutat din loc cărți și hârtii, am golit scrumiere, am răsturnat grămezi de lenjerie, am deșertat sertare, pășind tot timpul peste picioarele lui Georgie. Am răscolit patul răvășit și am căutat sub perne. Întorcându-mă și văzând-o pe Georgie acolo și zărind pentru o clipă fața concentrată a lui Honor, m-am întrebat în ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
La Început descărcam cadavrele pe marginea gropii, după aceia găsindu-se de către ofițerii șarmateiț și Poliția care era acolo că asta durează prea mult, mi s’a dat dispoziții să trag mașina chiar pe margine șa gropiiț și să-i deșert ca pe gunoi, direct În groapă. Curgea Întâi un val de sânge și apoi cădeau deavalma, În groapă, toate cadavrele”39. Acest șofer a transportat cadavre numai la cimitirul evreiesc. Dar Întrucât mai erau și alte trei camioane și atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
test Rorschach, la ciudatele modele nonfigurative, create în detaliu (prin acțiunea sinergică a prafului, mizeriei, diverselor lichide precum și a indolenței), pe suprafața și în textura linoleumului ordinar, de pe pardoseala dură, din beton, a camerei de anchetă. Lângă scaunul său, fuseseră deșertate la grămadă, unul peste altul, corpurile-delicte. Adică, prada: spada, scutul și coiful lui Ioan de Huniade! În spatele Bossului, se lățea un șemineu masiv, din teracotă lustruită, crem, pe gaze naturale, o chestie rarissimă în epoca universalizării încălzirii centrale, cu deosebire
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
me, woe is me! Cum, zice-se, ar fi plâns Chaucer. Ce șmecherie căcăcioasă, hmm... Decădere prin noi înșine. Oricum, dilema dracului. Ce noapte! Un pic contrariat, Avocatul se saltă nesigur de pe scaun, anunțând în cifru: Mă duc să mă deșert! Plecând de la masă, acesta recepționează, în trecere, avanpremiera asediului năvârlioasei Gladiatoare, asupra Îngerului: Ce-mi stai tu așa de posac și de morocănos, ca un țap logodit, puiuțule? Păi, nu-i păcat de Dumnezeu, zii? Ești misogin? Ești răcit? Convertit
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Întâmplă la toată lumea. Până vă vine rândul, o să fiți ca niște lei-paralei. Ba chiar e mai bine așa, că o să rezistați mai mult În faptul trebii...”. Înăuntru, fiecare fată lucra cu metodă. După ce băiatul de deasupra se dezlănțuia și se deșerta, strângând-o În brațe de să-i ia răsuflarea, cobora din pat și, În timp ce acela Își trăgea nădragii, prindea ligheanul Între glezne, se apleca din genunchi și se clătea. Striga către ușă: „Altul!”. Soldatul intra. Ea smulgea prosopul, Îl așternea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de fire uscate de iederă al ambasadei. Și acolo stătea drept și demn, cu privirea albastră și ascuțită proptită În betonul gardului. Cei care Îl vedeau - și erau mulți - nu se uitau la el ca la un fitecine care-și deșartă bășica, ci ca la un bărbat ce, pregătind o bătălie importantă, n-are cum să ia În seamă amănunte neglijabile cum ar fi ușurarea În public. Nu știu dacă Înțelegi: lumea domnule, Îl respecta și când Își scotea tulumba și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bețivănia lui. Tot În acea seară a microscopului aflaseră că desele gropi prin care ei se ascundeau când se jucau În pădure de-a războiul erau pâlnii de bombe adevărate. Când americanii bombardau capitala, mulți piloți nu apucau să-și deșerte bombele peste oraș fie din nepricepere, fie de frică, fie că erau goniți de ai noștri și de nemți, care pe atunci erau aliați. Iar cu Încărcătura În burțile avioanelor nu se puteau Întoarce din două pricini: una că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
moșului. „Să fii sănătos, taică!” răspunse nea Mitu, iscodindu-l din ochi. Apoi Își urmă vorba: „E aicea, nu?”. „Nu”, minți băiatul, „ce să fie?” La vorbele astea, Dracul Își strâmbă fața, se crăcănă și Începu, a batjocură, să-și deșerte udul. Fără spaimă, dar cu uimire, Enin văzu cum șuvoiul Învolbura țărâna, care Începu să fiarbă cu clocote și șuiere. Coada, groasă la rădăcină precum cea de bou, se Învârtea ca un sfredel. „Bine că măcar tu ești Întreg la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cantină, unde spăla sute și mii de farfurii și tacâmuri contra unui blid de mâncare. Pe când eu, ca un mare boier, aveam frigiderul plin de oalele și ulcelele cu mâncare gătită de mama (ai mei nu au aflat niciodată că deșertam acele oale la gunoi și că mă hrăneam În oraș cu biscuiți, rahat, covrigi ori prăjiturele grețoase cumpărate de prin holurile cinematografelor). Nu trebuia decât să-mi așez curul pe scaun, coatele pe birou, stiloul În mână și cărțile sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
grabă, prin spațiul Îngust dintre zidurile școlii și ale căminului cultural. Am primit În nări, cu o bucurie ce anticipa altele și mai și, mirosul de urină pe care Îl știam de multă vreme ca fiind al locului. Acolo Își deșertau bășicile spectatorii de la filmele lui Ghiță; așteptau ca ăla să Înlocuiască rolele, se plictiseau și ieșeau afară ca să-și explice unul altuia cum că pișatu’ fără bășină e ca nunta fără lăutari. Înaintam aproape cu teamă, ca să nu-mi alung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
găinăța o cioară sau o vrabie În capul vreunui jucător din acel nenorocit de sat, cum arbitrul acorda penalti de parcă jucătorii noștri se făceau vinovați de micțiunile Înaripatelor. Ținem să-l Încredințăm pe acel limbric corupt că, atunci când ne vom deșerta noi mațele În capul lui - și o vom face, cu siguranță -, nu se va mai ridica În veci din muntele de scârnă și va rămâne acolo, acoperit de disprețul omenirii, În singurul loc de pe planetă care se potrivește firii sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
către casă când, deodată, simțise așa, ca niște cuțite În burtă. Se Întorsese scurt din drum, lăsase bicicleta sprijinită de gardul lui Moș Vasile cu Nasu’ Roșu și se avântase Într-o cabină a umblătorii din curtea școlii. Pe când Își deșerta pripita burtă, a băgat de seamă, printre scândurile ușii, că unul taman Îi fura bicicleta. Se repezise afară cu nădragii În vine, dar hoțul apucase să Îndepărteze binișor, călare pe prada sa. Însă acea nenorocire n-avea să fie ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
constituie vreodată o crimă, este numai pentru societate; acolo ea într-adevăr întotdeauna apare ca o emoție irațională. Dar cînd ființa noastră devine nesocială, cînd nu asistăm, și nici nu sîntem asistați de societate, noi nu o vătămăm atunci cînd deșertăm povara vieții noastre. (The unfortunate fathers; Chatterton 1803iii: 229; vezi și comentariile lui Kaplan 1989: 136; precum și ale lui Taylor 1978: 250ff) Donald S. Taylor (1978: 252) vede în eroul narativ George Hinckley pe bună dreptate "idealizarea de sine a
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
suspendându-se : „D. Procuror general protestă Îndată contra acestei porniri nevinovată, zicend că de câte ori se tratează procesele criminalilor, faliților, și delapidatorilor, sunt oameni plătiți care vinu se aplaude pe apărători Înaintea juraților. D. Președinte ordonă deșertarea sălei, care neputându-se deșerta de mulțime, Îndată este golită prin dorobanți cu paturi de pușcă. Ședința se suspendă pene a doua zi la 9 ore dimineața. În ziua următore, la ora ficsată, ședința se redeschide și publicul invitat se intre refusă. Sala este golă
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
referitoare la greiere. Deșert Deșertul evocă, în inconștientul colectiv, solitudinea și sterilitatea. Traversarea deșertuluiă semnifică o perioadă dureroasă, marcată de lipsa rezultatelor și a recunoașterii. Este, prin urmare, posibil ca cel ce visează să aibă un sentiment de abandon (termenul «deșertă vine de la verbul latin deserere, „a abandona”), de eșec, de penibil, sentiment sporit de imensitatea (asemenea deșertului) a sarcinii ce trebuie îndeplinite. Dar deșertul are și o semnificație spirituală de purificare și înălțare. Loc suprem al confruntării cu forțele răului
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
codri Deleni, înspre Flămânzi .” Dar vremea se strică, începe o ninsoare și vânătoarea se amână. Nu însă și chefurile de la Hârlău: „Prin lăuntru mese ʹntinse, pline cu bucate a lese Cupe-n șiruri mari umplute cu armașul din Cotnariu Le deșert, se umplu iar, le întind, tind pest e mese, Le ciocnesc unii cu alții, în iureș de lăutar i. În partea a II a a Poemei, autorul imaginează un conf lict între Ștefan cel Mare și Doamna din Cotnari, spațiu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de miez, o presură cu sare, frânse o margine de pâine și începu să mestece cu plăcere din aceste două elemente, adăugând și brânză. După ce înghiți de câteva ori, își tu rnă o ul cică din vinul acrișor ș-o deșertă pe nerăsuflate, c o poftă nemaipo menită. - Domnule abate - îi zise zâmbind Alecu Ruset, care-l pândea de câteva clipe cu viclenie - așteptând o mâncare caldă, poate n-ar fi rău să încerci și domnia ta metoda căpitanului Turculeț. - Să încercăm
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
care apăra țara. Aceasta ne arată într-un chip învederat că Dacii nu-și părăsiseră satele lor nici chiar la apropierea armatelor romane și deci învederează cât de neîntemeiată este părerea acelora ce susțin că Dacia a fost cu totul deșertată de poporația ei, după cucerirea romană. Se vede că Romanii înaintaseră foarte încet până aici, pe la jumătatea văii Bistrei, deoarece îi apucă iarna, și cavaleria dacă, voind să treacă peste un râu înghețat pentru a ataca pe Romani, gheața se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
d-a susține la Înălțimea lor moravurile publice. Aci, făcându-și cura de trândăvie - care ne priește foarte bine, să nu vă fie cu supărare - așezat la o masă și-nainte-i c-un pahar de bere, ce necontenit se deșartă și se umple la loc, cetățeanul român găsește fără greutate mijlocul cum să-și Înece necazul, să-și stimuleze simțimintele naționali, să-și Înavuțească spiritul și să-și dea zbor veselei fantazii, petrecând pacinic câte zece sau douăsprezece ore pe
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
încredința oarece, tăind o câtime de semințe cu un cuțit ascuțit în giumătate și, deosebind pe acele bune care sînt sănătoase și umplu coaja, având totodată a<l> lor însușit miros și gust și dând de o parte pe acele deșerte și stricate. În acest chip, din mulțimea unora sau altora, se va cunoaște îndeobștie proporția bunătății săminței. Un alt mijloc, deși mai cu îngreuiere, însă mai sigur, este acesta: să înmuiem o câtime numărată de semințe puse într-un săculteț
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
grădină de zarzavaturi care iriga terenul cultivat cu o instalație rudimentară, construită din lemn, cu o roată mare, pe care erau înșiruite cupe de tablă. Doi cai trăgeau în ham de un proțap cu care învârteau roata. Cupele pline se deșertau automat într un jgheab de unde apa aluneca pe canalele care împânzeau toată grădina. Omul care deținea grădina de zarzavat (Neculai Bulgarulă, era bine priceput la toate muncile necesare funcționării roții de scos apă, la construirea vadurilor pentru aducerea apei unde
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
dezinențiale - și cauzate de natura fonetică a acestora -, între formele de masculin și feminin intervin - la nivelul rădăcinii sau la nivelul sufixului adjectival - alternanțe fonetice (vocalice), care întăresc opoziția de gen: e/ea: des/deasă, studențesc/studențească e/a: deșert/deșartă o/oa: ușor/ușoară, trecător/trecătoare ă/ea: rău/rea Rămân invariabile în funcție de gen, dar numai la singular, adjectivele din tipul VI de flexiune, cu dezinența -e la singular: feroce, precoce, perspicace. Sunt total invariabile în funcție de gen adjectivele din tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o sonată de Beethoven. Amândoi au interpretat aceeași sonată. Sonata a fost interpretată de Andreea. Verbul-predicat cuprinde în structura flectivului un morfem de plural, dacă subiectul se realizează printr-un nume/pronume la plural: „Ei numai doar durează-n vânt / Deșerte idealuri Când valuri află un mormânt / Răsar în urmă valuri.” (M. Eminescu) sau dacă este subiect multiplu, constituit din două sau mai multe unități lexicale sau sintactice (propoziții) în raport de coordonare copulativă: „Viitorul și trecutul / Sunt a filei două
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]