382 matches
-
este foarte inegală, distingându-se arii de mare aglomerare, precum valea și delta Nilului (1500-1700 loc./kmp.), regiunea Levantului (364 loc./kmp. în Liban), unele arii insulare (977,5 loc./kmp. în Bahrain, 351 loc./kmp. în Comore), în timp ce regiunile deșertice interioare sunt foarte slab populate. În ciuda faptului că aici este leagănul fenomenului urban pe Glob (cu cele mai vechi orașe ale lumii - Ierihon, Uruk, Kish, Nippur, Eridu), spațiul lumii arabe a avut o dezvoltare rurală îndelungată și a cunoscut un
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
zid de apă rare, închizând în interior și ctitoria împărătesei Elena. Zona aleasă pentru construcție, unde se află și astăzi Mănăstirea Sfânta Ecaterina, numită până în secolul al VIII-lea Mănă stirea Rugului Aprins, este prin natura sa sălbatecă și pustie, deșertică, asemenea unui peisaj selenar și chiar ar părea un spațiu aparținând unei planete pustii dacă, din loc în loc, nu s- ar vedea câte un chiparos și pietrele n-ar fi tocite de pașii sihaștrilor și pelerinilor. Munții din jur nu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
spațiu este brăzdată de fluvii ca: Obi, Enisei, Lena, Amur, Selenga, Amu-Daria și Sâr-Daria, lacuri, adevărate mări, precum Lacul Aral (67.700 km2), Baikal (30.500 km2) și Marea Caspică. Stepe necuprinse, cu vegetație specifică, păduri nesfârșite de taiga, zone deșertice, ținuturi subtropicale, ca cele din sudul Asiei Centrale, climat pronunțat continental, cu temperaturi cuprinse între +550 C și -500 C, o faună bogată, din care nu lipsește peștele, animale cu blană fină, reni și cămile, măgari și calul să lbatic
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
retragerea liniei țărmului și îndepărtarea orașelor porturi de mal. În limba rusă lacul înseamnă ,, Marea Albastră’’ . În limba kirghiză lacul înseamnă ,,marea insulelor”, denumire reală prin faptul că în perimetrul lacului se găsesc 328 de insule. Situat într-o zonă deșertică, lacul își datorează existența celor două fluvii, ce aduc o cantitae mare de apă din munții: Pamir și Tianshan. Nivelul lacului se află la 53 m deasupra celui din Marea Caspică, deci o diferență de 81 m. În lacul Aral
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
altă cuvetă lacustră a Asiei. Balhașul prezintă mineralizări și culori diferențiate între partea vestică și estică. În vest apele sunt mai dulci și au culoare maro - murdar și gălbuie, iar în est sunt salmastre, de un verde turcoaz, datorită climatului deșertic și semideșertic, precum și aportului de ape dulci adus de Ili în partea vestică. Datorită vânturilor de NE pe suprafața apei se produc valuri de 5,5 m. Gradul de mineralizare este în creștere datorită râurilor subterane de sub nisipuri, ce întâlnesc
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Sahara Occidentală. Doar Iordania, Irak, Arabia Saudită, Bahrain, Algeria, Mauritania au avut câte un singur segment de frontieră permanent stabil, neafectat de disensiunile bilaterale (dyadele Iordania-Irak, BahrainArabia Saudită, Algeria-Mauritania). a. Conflicte/tensiuni interstatale între state arabe propriu-zise: Arabia Saudită - Yemen - diferende frontaliere (frontiera deșertică comună nu este trasată încă în totalitate) și politice (expulzarea a 800.000 yemeniți ca urmare a neralierii Yemenului la coaliția antiirakiană în 1991, sprijinirea forțelor promonarhiste din Yemenul de Nord în 1962 împotriva autorităților republicane de la Sanna, starea de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
temporar) starea tensională bilaterală. De asemenea, spinoasa problemă a delimitării celor 1.800 km. de frontieră comună a făcut obiectul discuțiilor dintre șefii celor două state la întâlnirea din 17-18.02.2004 de la Riyad. Arabia Saudită - Oman - diferende teritoriale în regiunea deșertică vizând suveranitatea asupra oazei Buraimi (bogată în rezerve petroliere) și asupra unei părți din regiunea Dhofar din vestul Omanului, prin care regatul saudit nutrește speranța nedeclarată de a obține acces direct la Oceanul Indian, prin sudul peninsulei arabe. Pretențiile teritoriale saudite
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Algeria întreține bune relații și găzduiește liderii autoproclamatei Republici Arabe Democratice Sahariane, dar frontiera de numai 42 km. cu teritoriul vest-saharian este una nevralgică, atât timp cât teritoriul în cauză se află sub controlul trupelor marocane. Pe zona acestei scurte dyade frontaliere deșertice au loc infiltrările și retragerile insurgenților din Sahara Occidentală, ceea ce contribuie la sporirea tensiunilor algeriano-marocane. Maroc - Sahara Occidentală - Marocul revendică și administrează teritoriul vest saharian, dar statutul acestuia rămâne încă incert, iar eforturile O.N.U. de a reglementa printr-un referendum
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
un conflict la nivel oficial între state, în lungul frontierei comune au loc periodic incidente violente între autoritățile centraficane și comunitățile locale de păstori sudanezi, care se deplasează în zona graniței cu Republica Centrafricană. Ciad - Niger - deși au un lung tronson deșertic de frontieră comună de 1.175 km., în parte nemarcat corespunzător, nu au înregistrat incidente frontaliere majore. În 2006 însă, guvernul de la Niamey a anunțat expulzarea celor 150.000 muncitori ciadieni arabofoni, sub motivația incidentelor provocate de aceștia în relațiile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
care Heliade Rădulescu se teme nu e că nu vor fi scriitori în redacții sau în societăți, ci că vor fi prea mulți. Dacă e o expresie a unei crize sociale, atunci ea trebuie înțeleasă nu prin analogie cu tabloul deșertic al academiilor și universităților pictat de teoria formelor fără fond, ci cu mulțimea care inundă coridoarele puterii în timpul unei Revoluții, covârșind și bulversând structurile de guvernare, cu vocile multiple și eterogene care umplu coloanele ziarelor în vremuri de descoperire bruscă
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
singurătăți la un loc". Aici a fost nevoie ca noul venit să stabilească colonii, unde a apărut o literatura aspră, problematică, ca și existența colonizatorului, de rang inferior și care "venea silit, ca să-și încerce norocul, pe aceste imense și deșertice pământuri, cu un teren dezolant și abstract"134. Nimeni nu poate trăi fără patrie, spune Sábato, fără un pământ de care să se lege, pe care să-l iubească, să-l simtă al lui, imigranții aveau nevoie de ceva solid
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
dezvoltat câmpia litorală mediteraneeană, fie sunt sectoare de soclu peneplenizat (în vest) ce susțin câmpia Senegambiei, prelungită și pe teritoriul Mauritaniei și parțial și pe cel al Saharei Occidentale. Suprafața unităților platformice este în mare parte acoperită de un peisaj deșertic cu hamade pietroase și erguri de nisip, dune și barcane, ce fac din acest spațiu o nișă ecologică ostilă, în limitele căreia au evoluat totuși triburile arabe nomade care, în perioada expansiunii lor spre nord (Orientul Apropiat) și apoi spre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
nord (Orientul Apropiat) și apoi spre vest (nordul Africii) s-au menținut mereu în limitele acestui tip de mediu, cu care erau perfect familiarizați din arealul originar din peninsula arabă. Pe lângă bogăția resurselor energetice și deficitul de apă din perimetrul deșertic, generatoare a nenumărate mize strategico economice, deșertul arab mai are o serie de atuuri geopolitice importante, determinate de marea sa întindere. Este vorba despre patrimoniul de spațiu teritorial pe care îl reprezintă imensitatea deșertului, relevând miza și potențialitatea sa posibilă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
i-a mărit potențialul geopolitic regional și a declanșat iritarea Algeriei. În același context, Arabia Saudită a nutrit dintotdeauna visul unificării întregii peninsule arabe sub stăpânirea familiei Saud, aspect ce induce litigii de frontieră cu Yemenul și Omanul, într-o zonă deșertică a cărei miză geopolitică este potențată de prezența unor câmpuri petrolifere. Pe coordonatele acestui raționament, par a fi logice ambițiile teritoriale ale unor state arabe pentru spațiile deșertului, fără ca acestea să fie în mod obligatoriu bogate în resurse, ceea ce arată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
deșertului, fără ca acestea să fie în mod obligatoriu bogate în resurse, ceea ce arată că spațiul în sine, chiar în stricta sa sărăcie, păstrează un loc fundamental în ecuațiile geopolitice. Când numeroși analiști subliniază importanța factorului economic în dinamicile geopolitice, “ambițiile deșertice” îndeamnă la meditație asupra locului central pe care îl deține spațiul ca factor geopolitic. Și nu fără temei. La ora actuală rapiditatea înaintării pe întinderile deșertice în cadrul războaielor moderne, conferă deșertului o importanță geostrategică deosebită, dovedită în războaiele arabo-israeliene, care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în ecuațiile geopolitice. Când numeroși analiști subliniază importanța factorului economic în dinamicile geopolitice, “ambițiile deșertice” îndeamnă la meditație asupra locului central pe care îl deține spațiul ca factor geopolitic. Și nu fără temei. La ora actuală rapiditatea înaintării pe întinderile deșertice în cadrul războaielor moderne, conferă deșertului o importanță geostrategică deosebită, dovedită în războaiele arabo-israeliene, care au demonstrat avantajul luat de armata care reușea să se desfășoare prima în Sinai. O altă valență geopolitică a deșertului suprapus unităților platformice, derivă din caracterul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
între spațiul arab islamic și cel african neislamic. Tot în deșert, pe fondul creșterii demografice explozive din statele arabe, se conturează raporturi tensionate între spațiile nelocuite și cele suprapopulate. Este cazul regiunilor egiptene suprapopulate de pe valea Nilului, în contrast cu regiunile învecinate deșertice și slab populate din estul Libiei. Guvernul egiptean proiectează crearea spre granița cu Libia o “a doua deltă a Nilului”, unde să strămute surplusul de populație. Așadar, Egiptul, care era strâns legat istoric de deșertul libian, revine spre acesta sub
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
corelație directă cu creșterea temperaturii aerului. Tabloul climatic al regiunilor tropical aride este completat de vânturile violente (alizeele permanente și vânturi locale - harmathanul, khamsânul), care în Arabia și Sahara creează peisaje specifice prin deflație și acumularea nisipurilor. În majoritatea regiunilor deșertice din peninsula Arabia și nordul Africii, vânturile au viteze și frecvențe exploatabile energetic în tot cursul anului, iar energia electrică din sursa eoliană ar putea acoperi necesarul de consum pentru funcționarea instalațiilor de desalinizare a apei marine. Preocupările în acest
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
neuniform distribuită, ca o consecință a condițiilor fizico-geografice. Marile fluvii cu debite bogate, dar cu obârșia în alte regiuni, coexistă cu uedurile scurte, unele cu cursuri efemere, cu regim hidrologic tropical, ce izvorăsc, curg și se varsă în limitele regiunii deșertice aride. Râurile cu regim hidrologic subtropical (mediteraneean) se caracterizează prin debite maxime de iarnă și minime de vară, datorită secetelor prelungite. Trei mari sisteme fluviale traversează spațiul arabofon, dintre care două în Asia și unul în Africa, respectiv Eufratul, Tigrul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
lunile de vară, când necesitățile de apă sunt mai stringente pentru agricultură 46. Parafrazând teza lui Herodot, potrivit căreia Egiptul este un dar al Nilului, la ora actuală am putea aprecia că Nilul este marea miză a Egiptului. În ciuda dimensiunii deșertice uriașe, statul egiptean poate fi considerat un stat fluvial, întrucât asigură hrana populației sale tot mai numeroase de pe valea fluviului, își asigură necesarul hidroenergetic și de apă ca urmare a construirii lacului Nasser și hidrocentralei de la Asswan, deși aceste proiecte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
arab, distingându-se grupurile arabilor beduini din peninsula arabă, Iordania, Irak, Siria, Palestina, peninsula Sinai, statele nord-africane - Algeria, Libia, Mauritania, nordul Sudanului, comunitățile tuaregilor din partea central-vestică a Saharei, populația negroidă tubbu din nordul Ciadului. Este un fenomen al marilor spații deșertice care, deși are un grad de regularitate redus, respectă totuși o anumită arie și trasee de deplasare pentru a evita conflictele intertribale, în condițiile în care frontierele statale nu reprezintă niște limite de netrecut. Spre exemplu, tuaregii saharieni efectuează deplasări
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
lumea arabă Nișa de locuire a comunităților umane a reprezentat întotdeauna principala coordonată pentru definirea și cartarea arealului ecumenei în spațiul arabofon, în condițiile coexistenței în acest spațiu și a unor segmente teritoriale încadrabile subecumenei și chiar anecumenei (în ariile deșertice din Sahara și din sudul peninsulei arabice), determinate de ostilitatea parametrilor fizico-geografici. Totodată, aria locuibilă are valențe de spațiu decizional, fiind locul/forul teritorial unde se iau deciziile umane (politice, economice, militare) ce transformă spațiul politico-geografic, inclusiv sub aspectul ponderii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Arabia Saudită), Najaf (Irak), Moulay Idriss (Maroc) sunt orașe cu funcție religioasă bine conturată; numeroase orașe de dimensiuni medii situate în special la contactul diferitelor unități fizico-geografice (între munții Atlas și deșertul saharian, între munții Yemenului și câmpia litorală sau interiorul deșertic) sunt specializate preponderent în comerțul cu amănuntul, derulat în tradiționalul suk (bazar, târg) în jurul căruia, de regulă, au și luat naștere localitățile în cauză. Unele din aceste orașe sunt noduri de conexiune cu marile “porți aeriene”, precum capitala marocană Rabat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
portului oceanic local; Riyad (cu cel mai mare aeroport din lume ca suprafață - 22.500 ha), Dubai, Cairo, Jeddah sunt principalele plăci turnante ale traficului aerian din Orientul Mijlociu, cu perimetre urbane specializate pentru infrastructurile respective. Orașele situate în interiorul masei continentale deșertice suntsituate fie în oazele din deșert, fie la marginea acestuia în apropoierea contactului cu regiunile învecinate. Sub aspect funcțional, unele sunt orașe industriale monofuncționale miniere, precum orașele mauritaniene Zoueratte și Fdérik, specializate în extracția minereului de fier; altele sunt specializate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Mauritania (60%), Sudan (58,7%), precum și pe bordura sudică a peninsulei arabe (în Yemen 74%). Există mari diferențieri chiar și în interiorul statelor, ce evidențiază diferențele de dezvoltare: regiunile litorale marocane, algeriene și tunisiene sunt aproape în totalitate urbanizate, în contrast cu ariile deșertice slab populate din interior; regiunea depresiunii Goutha din sud-vestul Siriei este intens urbanizată, spre deosebire de părțile estice ruraldeșertice ale țării. În plan politico-geografic acest fenomen se traduce prin existența unei mari densități de unități administrativ-teritoriale de mici dimensiuni în ariile puternic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]