234 matches
-
genomului uman. Asta înseamnă că au început să aibă DNA-ul lor la degetul mic. În România, oamenii DNA-ului încearcă, de ani de zile, să descifreze hărți mult mai puțin complicate. Și, de cele mai multe ori, ajung ei înșiși la deștele mici și grăsune ale altora. De exemplu, la mijlocul acestei săptămâni, au avut în față o hartă care, cel puțin la prima vedere, pare tot atât de complexă cât una pe care o țin minte de când eram puști. Aia era, dacă nu mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
pe un vechi Evangheliar, la preacuviosul Afanasie care-i arătase fraza ritoricească, la munții Neamțului pe unde hoinărise întovărășit doar de-un Octoih, la Barzovie-Vodă care-l învățase elineasca și latineasca, la moș Pafnutie care-l învățase a fluiera în dește, la mătușa Despina care-l scăpase de râie, la toți cei care, într-un fel sau altul, îi desăvârșiseră personalitatea. Tuturor acestora le aducea acum mulțumire în cuget și se gândea, în timp ce Cosette se apropia zâmbitoare, cu ochii ei negri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ce veneau agale, ținând mâinile sub togă. Toto nu luă în seamă aceste amănunte și se uită după vreun sclav sau vreo sclavă: voia să se dreagă, avea capul greu de-aseară. Zări o sclavă și-o chemă pocnind din dește. Când aceasta se apropie, văzu că era sclav. îi porunci s-aducă vin și când sclavul se întoarse cu spatele, văzu că era sclavă. „Poante de-ale lui Caesar”, gândi Toto, uitându-se după sclav sau sclavă. Se îndreptă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
arse cu fierul povețe, îndemnuri, judecăți pentru lucrătorii câmpului: „Spatele plecat biciul nu-l atinge”, „Nu iaste alta mai de folos zăbavă decât munca”, „Unde sapă sapa locul, sare din pământ norocul”, „Eleșteul fără pește e ca mâna voastră fără dește”, „Cine muncește de dimineață se odihnește seara”, „Ocrotiți pădurea, nu vă ascundeți în ea” și altele și altele, vădind o bună cunoaștere a psihologiei rurale. în curând, în depărtare, se zări, alb și maiestuos, conacul boieresc. Episodul 176 CONACUL Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
tale borfăindu-mi valiza săracă îmi fac gura ingrată să-ngită noduri să-și muște limba să tacă Ai completat declarația vamală Iat-o ca și valiza-mi pe jumătate goală Mă privește bănuitor de parcă-aș fi cine știe ce infractor O prinde-ntre dește ca între clește și-o tot răsucește scuturându-mi în aer ciorapii murdari chiloții cămașa de parcă un cazac și-ar flutura cravașa Ca pe o ladă de cartofi răstoarnă pe tarabă periuța de dinți crema de pantofi ochelarii săpunul mașina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
sus și atârnă leneșă, dezvelindu-i incisivii prea albi, în timp ce ea lasă apa să îi curgă din gură. Cava nosa stă pe canapeaua mult prea mare și mult prea încă pătoare și mult prea pustie și Cavanosa nu mai gân dește absolut nimic. Mintea lui Cavanosa refuză orice gând. Mintea lui alungă orice teamă și zece mililitri de lacrimi curate inundă brusc ochii lui Cava nosa, în timp ce în baie, Sophia pășește delicat pe un covoraș bej, Cawö. Prosopul alintă fiecare rotunjime
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
a explorat cele mai ascunse locuri ale soției lui. El știe chiar și faptul că Sophia l-a întâlnit în seara asta pentru prima oară pe bărbatul cel, deocamdată, fără identitate. Și știe exact felul în care Sophia își gân dește strategia. Cavanosa a simțit de la distanță parfu mul pielii unui alt bărbat, impregnat în porii soției lui. Asta e o însușire specială pentru un muritor de rând. Dar Cavanosa nu mai e de mult un simplu muritor. Imperiul lui a
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
firului turuie în continuare. Tipul evadează din pușcărie și fuge în pădure. Adică n pustiu, m-ai înțeles? Și acolo desco peră sensul vieții. Practic filmul are șanse la Oscar, nene. Mai ales că-l regizează barosanu ăsta. Ia gân dește-te puțin. Ultima jumătate de oră e numa cu ăsta care plânge și i-a crescut barbă și mănâncă muș chii de pe copaci și vorbește cu Dumnezeu și alte șouri de-astea, m-ai înțeles? Adică barosanu ăsta știe regula
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Gore, o fi viața grea În Românica noastră dragă, da’ noi le facem la toți În necaz. Bem și la necaz și la bucurie. Cred că și atunci când m-or duce ai mei la groapă am să am sticla-ntre dește. Râseră cu poftă. Mai pe brumă, mai pe-omăt, mult mai beau și nu mă-mbăt, le ținu Ioana Radu isonul din boxe. Așa fac cei trei prieteni de pahar În fiecare săptămână. Se Întâlnesc Într-un separeu al cârciumii
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
beri și niște vin și să ne dăm cu capul de mese... Mi-a trecut supărarea. Vedem noi pe unde scoatem cămășile când ajungem la neveste! Dar ne iartă ele, că suntem cei mai iubiți dintre pământenii cu verighete pe dește! 05.08.2010 16 ore Sandule, să dea criza asta cu mine de glia străbună rămasă În urmă cu fertilizarea și irigarea la hectar dacă nu mă simt cu vinovăția la purtător. Ho, nu te repezi, Îți explic eu ce
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
tu te apropii cu toiagul și mă scoți din ghearele ei. Și dacă nu vine? Dacă nu vine, înseamnă că nu-i aici. Ne rămâne cealaltă alternativă: o căutăm până dăm de ea, dar cel puțin știm că nu pân dește prin preajmă, așteptându-ne să plecăm și să intre în oraș. Nu-mi place, e prea periculos. N-ai decât să fii atent și să nu te îndepărtezi prea mult! spuse Cristian. Domnița m-a pus să-i făgăduiesc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Acum, este om serios la casa lui, (pardon, la palatul lui) căsătorit cu Maria Băsescu și are două fiice. Fiica cea mare, Ioana, este de profesie divorțată de Bodo de la Proconsul, și în timpul liber notar, care câștigă doar pocnind din dește, sute de mii de euroi, iar cea mică, Elena, este o europarlamentară, plină ochi de „succesuri”. Orice zicere de prin ziare, despre intervențiile lui tata la succesurile fiicelor, s a dovedit cu totul și cu totul neîntâmplătoare. Deci, tata Trăienică
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Copila avea în mină o oală cu sfinți de cocă. - Mă duc să-mpart, a răspuns. - Mie nu-mi dai un bolindeț d-ăsta? Și-a scormonit-o cu ochii lui. - fti dau. Până să întindă cana, el a băgat deștele, trăgmd afară coca dulce. Gheorghe fluiera alături, numai ochi. - Și cum îti zice, fata neichii? Codana a săltat pieptul tânăr, a lăsat ochii-n zăpadă si-a îngmat: - Sinefta. - A cui ești, mînca-te-aș? - Tata a fost chirigiu la Tarapana, da
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
refuzat. — Știu, dar uite că m-am speriat, mă simt, cum să-ți spun, ca un infractor prins asupra faptului. Am auzit că s-au dat amenzi mari. — Iete, sula, păi ce să facem, dacă-i Întunerec, să ne băgăm deștele-n ochi? Da, cetește mai bine ce scrie pă cutia asta să-mi spui și mie cum să fac laptele pentru Dănuțu nostru, mînca-l-ar mamaia să-l mănînce, că uite mi l-a adus cumătru de la nepoată-mea și-acu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ce-am mai urlat, da vorbele nici că-mi ieșea, mai mult șuieram, Îmi ieșiseră numa ochii din cap cît cepile și vinele de la mîini să umflau dă ziceai că am rîme sub piele și capu Îmi luase foc, numa deștele ierea reci ca țurțurii de gheață că gîndii că moartea d-acolo Începe. Și vecinele toate În jurul meu să-mi deie apă, să-mi deie pîine, pîn ce-a venit coana Didina și nu zici că-mi trage un pumn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de sus, din înaltul colcăitor al interesului de partid, și treaba cu votul merge șnur. Și uite așa domnii mei, legile țării acestea, și așa năpăstuite, au ajuns precum sărmanii creștini din circurile Romei antice, trăind sau murind la semnul deștului opozabil, al unui politruc mai înfipt (sau mai necesar șefilor) decât alții. Am făcut, doar niște exerciții de imaginație, cu folosirea semnelor în alte domenii și m-a apucat groaza. Imaginați-vă deci și dumneavoastră, dar cu măsură, ca să nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
vezi și te văd, obligatoriu am intrat în Europa și chiar mai Sus, dacă nu chiar în America ! ĂL DE JOS Bună seara. Dumneavoastră sunteți familia Popescu? Bună pe dracu, fire-ar să fie de chibrit, că mi-a ars deștele. Fuse unu mai `nainte de tălică și fiindcă n-am plătit, mi-a tăiat lumina naturală de se făcu noapte. Și de ce n-aprindeți becul? Păi cum s-aprind becul dacă-i zi, că-i după.amiază!? La dumneata latră
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
e cazul, la scările de bloc. Prin această decizie înțeleaptă vom reduce drastic numărul persoanelor neocupate, a localurilor eliberate prin faliment și, în general, a tot ce mai poate fi redus. În compensație va crește prețul la kilowat, litru, gram, deșt și șchioapă, în ultima situație, ca la căldură, acordîndu-se și o primă de handicap. Trăiască lupta pentru pace! 14. Domnule, gata. Ai băut, te-ai distrat, ai avut căldurică, lumină...Gata. Până aici ți-a fost. Sunteți...călăul ? Nu. Administratorul
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
extremă cu care cuceritorii i-au tratat pe învinși: un foarte mare număr de cumani au fost exterminați (un adevărat măcel), după cronicarul Giovanni da Pian del Carpini. Cruzimea extremă a mongolilor a provocat un adevărat exod din Stepa Cumanilor (Deșt-i Kâpciak), o parte a turanicilor care nu au acceptat să se supună s-au refugiat spre Caucaz, sudul Dunării și Ungaria. Grupul cel mai numeros de cumani, apreciat la 40.000 de războinici, în frunte cu căpetenia lor Kuthen
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
că soarta teritoriilor ocupate de mongoli, în campania din 1236-1242, a fost diferită, în funcție de considerentele economice și militare ale statului mongol. Cele mai afectate de invazie au fost stepele nord-pontice, situate între Marea Neagră și Marea Caspică, cunoscute sub numele de Deșt-i Kâpciak, unde și-au stabilit sălașele triburile nomade ale mongolilor și unde a luat naștere Hoarda de Aur. Aceste teritorii îi atrăgeau pe cuceritori deoarece erau asemănătoare, ca relief, climă și vegetație, cu ținuturile lor de origine și ofereau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și a aventurii“ (G. Călinescu), avândui ca reprezentanți pe Mircea Eliade (Maitreyi), Camil Petrescu (Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război), Mihail Sebas tian (De două mii de ani, Cum am devenit huligan), Anton Holban (O moarte care nu dove dește nimic, Ioana), Max Blecher (Întâmplări din irealitatea imediată) ș.a. Formulele narative pe care le preferă acești scriitori sunt: confesiunea, ca introspecție lucidă aplicată propriei experiențe interioare, și jurnalul, ca mărturie a experienței trăite nemijlocit (adesea comentat dintro perspectivă temporală ulterioară
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rațională și mai prevăzătoare („Să punem răul înainte, ia:/ Toți m-or vorbi că Troil mă iubește./ Mi-ar fi de-atât pătată cinstea mea?/ Pot oare să-l opresc? Doamne păzește!/ N-am eu să-i număr tot atâtea dește/ Câți inși iubesc și nu cer dezlegare,/ Iar când le trece... coada pe spinare!”970) și mai conștientă de rolul pe care trebuie să îl joace într o societate în care regulile sunt impuse de bărbați („Stăpână-s mie însămi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
căsătorit / Și el că mi-și umblă, / Crez, de nouă ani, / Crez, pe nouă cai. / Patru a oborât, / Cinci a ciumpăvit / Și el m-a găsit / Potrivnică-n lume, / Să se potrivească, / Să se nemerească. / Papuc din picior, / Ineluș din deșt. / Și el s-a lăsat. / La nouă argele / Este-o argelușă / Argea de marmură, / Cu ușa la vale, / Cu ferestre-n sooare, / Cu suluri de-argint. / (...) Pânza-i de mătase, / Lui soare cămașă. / Țese, -nchindisește, / Ileana Sâmzeana / Doamna florilor / Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau mai mult pentru că despre ele nu se știe nimic concret) la Institutul de Arheologie din București. Iar înverșunarea cu care îi atacați pe toți cei care vreau să vadă chipurile străbunilor gravate pe multe din ele făcîndu-i nebuni, dove- dește frica de moarte ce v-a cuprins scăfîrliile tembele. Fără să știți ce scrie pe ele, după ce v-au dat în clocot zoile din tărtăcuță, ați spus că sînt false pentru că ,,nici o piesă nu a fost găsită în săpături”, de parcă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
energie cu moartea anulatoare a voinței sale. Un mare talent oratoric și poetic susține această creație. Tendința e spre coloare, lexicală și vizuală, și e de mirare cum dramaturgul a putut absorbi în evocarea Moldovei atâtea muntenisme ("numa", "dada", "ăsta", "dește", "ăl", "acușica" etc.). Dezlănțuirea oratorică este extraordinară, truculența sublimă, la nivelul poeziei lui V. Hugo și M. Eminescu: " Oh! pădure tînără!... Unde sunt moșii voștri? Presărați... la Orbic, la Chilia, la Baia, la Lipnic, la Soci, pe Teleajen, la Racova
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]