1,818 matches
-
eu de frica morții m-am apărat și l-am lovit cu o bară de aluminiu în tâmplă, atunci l-am luat cu salvarea și l-am dus la spital, dar din nefericire soțul a decedat”. Din cele relatate de deținută, gestul ei este rezultatul fricii față de furia soțului într-un moment când Supraeul nu își mai îndeplinește funcția de control, de cenzurare/sublimare a impulsurilor agresive inconștiente. Este condamnată la 15 ani de închisoare. Factorii care au favorizat producerea infracțiunii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
să justifice actul comis, responsabilizând destinul și soțul: „Regret cele întâmplate... cred că a meritat soarta... m-am apărat de un câine turbat...”. Este o persoană religioasă, se împărtășește, participă la toate activitățile cu conținut religios. Evită relațiile cu celelalte deținute, s-a dedicat muncii pentru „a nu mă mai gândi la problema aia...”, își păstrează sentimentele pentru ea. Lucrează la grădina de zarzavat a penitenciarului, face curățenie, croșetează flanele, căciuli, ciorapi etc. pe care le trimite nepoților. Este de părere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
muncii pentru „a nu mă mai gândi la problema aia...”, își păstrează sentimentele pentru ea. Lucrează la grădina de zarzavat a penitenciarului, face curățenie, croșetează flanele, căciuli, ciorapi etc. pe care le trimite nepoților. Este de părere că relațiile dintre deținute se structurează în funcție de vârstă, factorul economic, interes, legile nescrise care sunt „respectate cu sfințenie”, recidivă, „îți spurcă pachetul... le ocolesc...”, afinități. Consideră că s-a schimbat într-o oarecare măsură, a devenit capabilă să-și rezolve singură problemele, căutând mereu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
indirectă la un nivel ridicat; - nivel înalt de violență suportată; - nivel înalt de traumă. Concluzii În aceste studii de caz s-au încercat, pornind de la actul criminal, o introspecție și o analiză calitativă a vieții de zi cu zi a deținutelor, pentru a se evalua diferitele alternative pe care acestea le-au avut la dispoziție. S-a procedat la o analiză holistică, încercându-se surprinderea unor factori, evenimente relevante pentru actul comis - infracțiunea de omor. Experiența trecută determină comportamentul prezent, iar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
autodeterminare, schimbarea prin autorestructurare, faptul că și-ar putea depăși paradigma, experiențele trecutului prin provocarea și activarea resurselor compensatorii naturale, potențarea acestora prin regăsirea semnificațiilor și sensurilor reale ale existenței. Un rol important în cadrul acestui proces de reconstrucție identitară a deținutelor, de conștientizare a semnificațiilor lumii lor interne și externe, de asumare responsabilă a propriilor acte revine personalului specializat (psihologi, sociologi, asistenți sociali etc.) implicat în procesul de reeducare. Funcționarea închisorilor presupune existența unui personal special pregătit, capabil să elaboreze planuri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
revine personalului specializat (psihologi, sociologi, asistenți sociali etc.) implicat în procesul de reeducare. Funcționarea închisorilor presupune existența unui personal special pregătit, capabil să elaboreze planuri de intervenție și să provoace procese de schimbare psihosocială la nivel comportamental, atitudinal, psihic al deținutelor. Deținuta trebuie susținută, încurajată să-și analizeze (să facă o introspecție a propriei vieți) condiționările, experiențele trecute, să conștientizeze impactul acestora, al atitudinilor inadecvate asupra comportamentului, să înțeleagă și să accepte că toate aceste experiențe, reprezentări trecute nu pot constitui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
personalului specializat (psihologi, sociologi, asistenți sociali etc.) implicat în procesul de reeducare. Funcționarea închisorilor presupune existența unui personal special pregătit, capabil să elaboreze planuri de intervenție și să provoace procese de schimbare psihosocială la nivel comportamental, atitudinal, psihic al deținutelor. Deținuta trebuie susținută, încurajată să-și analizeze (să facă o introspecție a propriei vieți) condiționările, experiențele trecute, să conștientizeze impactul acestora, al atitudinilor inadecvate asupra comportamentului, să înțeleagă și să accepte că toate aceste experiențe, reprezentări trecute nu pot constitui scuze
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
că dispune de resurse umane potențial latente care ar ajuta-o să-și reconsidere atitudinea față de lume, viață, sine, să-și reproiecteze procesele de decizie și control, ieșind de sub incidența acestor experiențe trecute care i-au marcat tragic existența. Resocializarea deținutelor este un proces de dezînvățare a normelor și valorilor introiectate și de reinternalizare a altor norme și valori dezirabile, unanim acceptate, având ca finalitate asumarea din partea acestora a unui comportament responsabil. Deținutul este un maestru al evitării responsabilității personale din cauză că
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
responsabilă automotivată. Un obstacol în munca de reeducare constă în absența unei legi care să reglementeze măsurile de reeducare care se pot lua față de adulți, lipsa infrastructurilor necesare, rămășițele unei concepții potrivit căreia asistarea se bazează pe control și supravegherea deținutelor și, mai ales, în absența psihologilor, sociologilor, asistenților sociali: doar 122 de specialiști cu studii superioare. În aceste condiții, fiecărui educator îi revin 350 de deținuți dintre cei 42.815 existenți la 31 decembrie 2003. Raportul este foarte mic, având
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cea bună... să ne încurajeze cineva... ne simțim singuri... abandonați...” (afirmă G.V.); ,,oameni care să ne ajute, să ne lămurească... să avem cui să ne plângem...” (afirmă M.C.). Mai mult ca oricare alt angajat, specialiștii în materie pot câștiga încrederea deținutelor, le pot ,,descifra” caracterul, pot desfășura acțiuni asupra sentimentelor lor, ușurându-le suferințele fizice și sufletești, câștigând astfel un ascendent în a se face căutați, ascultați de acestea. Resursele de personal trebuie să fie adecvate ca număr, categorii profesionale (psihiatri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dorit să li se ofere deținutelor activități educative și o muncă pentru a le motiva. Aceste componente esențiale ale unui proces eficient de reabilitare psihosocială sunt adesea prea puțin dezvoltate, ba chiar lipsesc cu desăvârșire, în cele mai multe cazuri tratamentul aplicat deținutelor/pacientelor constă în principal în farmacoterapie. Cred că ar fi necesară acordarea unei asistențe specializate deținutelor, asigurată de o echipă interdisciplinară formată din psihologi, sociologi, consilieri pe probleme educaționale și consilieri juridici. S-ar impune consilierea educațională și psihologică atât
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
componente esențiale ale unui proces eficient de reabilitare psihosocială sunt adesea prea puțin dezvoltate, ba chiar lipsesc cu desăvârșire, în cele mai multe cazuri tratamentul aplicat deținutelor/pacientelor constă în principal în farmacoterapie. Cred că ar fi necesară acordarea unei asistențe specializate deținutelor, asigurată de o echipă interdisciplinară formată din psihologi, sociologi, consilieri pe probleme educaționale și consilieri juridici. S-ar impune consilierea educațională și psihologică atât la nivel individual, cât și de grup, prin abordarea unor activități care să ofere deținutelor o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
o caracteristică fundamentală a acestei vocații. Promovarea unor astfel de relații va avea ca efect scăderea tensiunii inerente oricărui mediu carceral, va intensifica controlul și securitatea, va reduce sancțiunile, va crea un climat favorabil calității serviciilor de reabilitare psihosocială a deținutelor. Munca trebuie să constituie (reprezinte) unul dintre factorii de bază ai remodelării și socializării progresive a deținuților. Deținuții nu pot fi lăsați de capul lor săptămâni, posibil luni de-a rândul, încuiați în celulele lor, indiferent cât de bune ar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
căreia i se interzice mișcarea devine un puternic simbol al neputinței, al handicapului și durerii. Un program de activități echilibrat, satisfăcător (muncă, educație, sport etc.) are o importanță deosebită pentru bunăstarea - sănătatea fiziologică, psihică și psihologică a deținuților(telor). Repartizarea deținutelor în camere trebuie să se realizeze nu doar în funcție de gravitatea penală a actului comis și gen, ci mai ales în funcție de vârstă, personalitate, înclinații, gradul de degradare morală și fizică, de deficitul sentimentelor social-morale (pervertire), de tehnicile de reabilitare psihosociale stabilite
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mod normal există o întrepătrundere între cele două tipuri de vinovăție, fiecare dintre cei doi actori ai actului fiind responsabil într-o măsură mai mare sau mai mică de cele întâmplate. Regretul este disociat de remușcare, autonom, individual. Regretul implică deținuta și pedeapsa primită ca urmare a faptei comise. Aceasta regretă efectul faptei - pedeapsa -, faptul că a fost încarcerată: ,,Regret cele întâmplate... am ajuns în închisoare... cred că a meritat soarta... m-am apărat de un câine turbat...” - afirmă M.C. În
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ca urmare a faptei comise. Aceasta regretă efectul faptei - pedeapsa -, faptul că a fost încarcerată: ,,Regret cele întâmplate... am ajuns în închisoare... cred că a meritat soarta... m-am apărat de un câine turbat...” - afirmă M.C. În ecuația remușcării intră deținuta (agresorul), victima și consecința actului - pedeapsa - închisoarea. Remușcările sunt față de victimă, de persoana ucisă. B.V. are remușcări, se consideră vinovat, nu-și poate ierta uciderea, moartea celor două victime, nu privește pedeapsa ca un sentiment de injustiție, este conștient de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în care este intercalat și un miniroman, cartea portretizează atât bestii din lumea anchetatorilor și a închisorilor, ca șeful Siguranței, care îi împroașcă pe cei anchetați cu „josnice invective”, ca femeia-gardian, care cronometra până și timpul cât stăteau la toaletă deținutele, cât și oameni adevărați, ca sergentul de poliție care, înțelegând pe cine păzea, „a început să plângă și printre suspine îi deslușeai disperarea”. Mânată de devotament și dragoste, eroina cărții își caută soțul la Caracal, Pitești, București, Canal, Capul Midia
CALIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
pătrați. Plină cu flori destul de firave din lipsă de aerisire laterală. Zidurile de beton masiv erau înalte de peste 3 metri. Distanța față de celelalte clădiri te scutea sau te priva complet de vecini. Femeia își ducea zilele plimbându-se ca o deținută pe alei de lux, măsurând curtea în lung și-n lat. O dată pe săptămână ieșea să își țină cursul de cultură persană unei grupe exclusiv de fete de la universitate, însoțită de bodyguardul care avea grijă ca nimeni și nimic să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
nu izbutea să priceapă ce ar fi putut-o determina să scrie acele rînduri. Ce alte amenințări putea azvîrli asupra ei don Ricardo, pe lîngă faptul că o ținea Închisă de luni de zile În dormitorul acela, ca pe o deținută. Penélope știa mai bine ca oricine că acea scrisoare era o lovitură de pumnal otrăvit În inima lui Julián, un tînăr de nouăsprezece ani, pierdut Într-un oraș Îndepărtat și ostil, abandonat de toți, abia supraviețuind din zadarnica speranță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Înainte să poată scoate un sunet, i se pun cătușe și e îmbrâncită într-o mașină parcată un pic mai încolo pe stradă. La locul de detenție, e târâtă afară din mașină și aruncată într-o celulă plină cu femei. Deținutele așteaptă să fie interogate. O colegă de celulă îi explică cum stă treaba. Fără o mărturisire, nu vom fi eliberate. Femeile tușesc îngrozitor. În celulă e frig și umezeală. Yunhe observă că, la fiecare cincisprezece minute, cineva e aruncat înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
e masivă, înfiptă pe niște picioare disproporționat de mici. Înainte de a o interoga, îi scufundă capul într-o găleată cu apă ardeiată. Yunhe strânge din ochi și îndură. Nu mărturisește nimic. Ajunsă înapoi în celulă, e martoră la moartea unei deținute. Cadavrul e târât afară, ca să fie dat de mâncare câinilor. La următorul interogatoriu, Yunhe pare să aibă o cădere nervoasă. Râde isteric și își lasă saliva să-i curgă din colțul gurii. Este cea de-a cincisprezecea zi a mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
de ascultători din sală. Purtându-și, cuvântătorul, privirile, cum zic, de ici-colo, la un moment dat, acestea i-au înghețat, pur și simplu, pe un oarecare loc. I-au înghețat, întâlnind,în acel loc, ceva: o figură feminină. Deci o deținută. Rara frumusețe a respectivei, l-a electrizat, pe omul de la pupitru. Dar, și privirile ei au făcut, parcă, masă, cu ale aceluia. A încercat să și le rupă de ale aceluia. N-a reușit. A încercat și el același lucru
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
pe ambii. Deci, acea mulțime de pușcăriașe, acceptau, aplaudând acel gest, profund uman, al celor doi. Desprinzându-și mâinile, degetele, delicate și ușor, ca un frumos nor, bântuind cerul unei zile de vară, s-au desprins, unul de altul, frumoasa deținută reașezându-se pe scaunul de pe care se ridicase, iar șeful statului Ioio,întorcându-se la pupitru și continuându-și lecția de educație, pe care o dădea, locatarelor închisorii, dar, și lumii de telespectatori. A urmat un scandal enorm. Răscolitor. Parte
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
la vârful unghiilor. — Sigur, doamnă! — Nasser doarme încă, dar nu pierde timpul! Să fierbi niște ceai și să pasăm morcov pentru sugari! În halatul ei de spital, Shahla era din nou fata bună la toate. La acest episod al mărturisirii, deținuta tuși și ceru să fumeze. Ghazal se mișcă și ea, fiindcă amorțise, și își trase scaunul mai în spate. Se afla într-o sală a închisorii, alături de Sharoudi, avocatul ei principal, și se hotărâse să-i preia cazul după ce dosarul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
și începuse să fie incomod pentru mulți, fiindcă avusese curajul să spună că se considera laic. Cu toate astea, Ghazal regreta nespus că își dăduse drumul la gură în prezența lui, exprimându-și revoltele de femeie, atunci când o mustrase pe deținută. Orice s-ar fi crezut Sharoudi și oricât ar fi fost de partea dreptății, era, înainte de toate, bărbat persan. Se întrebă pentru a suta oară, în ultimul an, ce ar fi spus Omar despre tot, dacă ar fi îmbătrânit împreună
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]