732 matches
-
infracțiuni financiar-bancare, comise de falsificatorii de bani, și abuzul de autoritate, de anarhiști, revendicatori, deliranți megalomani, ASC; - rezistența generală față de autoritatea de stat, întâlnită de rebeli, alcoolici, toxicomani, epileptici, maniaci, alcoolici, PGP; - infracțiuni în raport cu legea care protejează viața socială: cerșitorie, debili mintal, imbecili, demențe, ASC, vagabondaj, psihopați, psihastenici, melancolici, epileptici, schizofrenici, PGP; b) crime și delicte contra persoanei: - crime capitale: homicid involuntar - alcoolici, epileptici, maniacali, schizofrenici; homicid cu premeditare - paranoici, ipohondrici, delirant-halucinatori; paricid - psihopați amorali perverși, debili mintal, PGP; otrăvitori - psihopați
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
protejează viața socială: cerșitorie, debili mintal, imbecili, demențe, ASC, vagabondaj, psihopați, psihastenici, melancolici, epileptici, schizofrenici, PGP; b) crime și delicte contra persoanei: - crime capitale: homicid involuntar - alcoolici, epileptici, maniacali, schizofrenici; homicid cu premeditare - paranoici, ipohondrici, delirant-halucinatori; paricid - psihopați amorali perverși, debili mintal, PGP; otrăvitori - psihopați, isterici; infanticizi - psihopați sadici, melancolici anxioși; - lovituri și răniri - paranoici, alcoolici, epileptici, PGP, demențe organice. - atentate la moravuri: exhibiționism - PGP, demențe senile, maniaci; violatori - schizofrenici, epileptici, psihopați, impulsivi sadici; necrofilie - imbecili, masochiști. c) crime și delicte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
forme de delicte. În cazul bolnavilor psihic, actele delictuale apar în corelație directă cu natura tulburărilor psihice ale acestora. Le vom analiza pe rând în cele ce urmează. Furtul patologic are la bază următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea secundară a unei idei delirante, căreia nu i se recunoaște caracterul patologic; impulsiunea conștientă, căreia i se recunoaște caracterul patologic și este însoțită de angoasă; impulsiunea irezistibilă secundară unei nevoi organice naturale (foame) sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
patologic; impulsiunea conștientă, căreia i se recunoaște caracterul patologic și este însoțită de angoasă; impulsiunea irezistibilă secundară unei nevoi organice naturale (foame) sau artificiale (morfinomanie). Violențele și homicidul patologic au la originea lor următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea conștientă, dar căreia nu îi recunoaște caracterul patologic, la deliranți; impulsiunea conștientă nedublată de angoasă, în psihopatii; impulsiunea conștientă, dar dublată de angoasă, în stările obsesive; impulsiunea pasională, prin dominarea conștiinței morale de presiunea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sugestibilitate; această grupă poate fi parțial sau total recuperată. M. Dide și A. Guiraud au stabilit un tablou al corespondenței între formele de delicte sau crime și tipul de boală psihică, așa cum se desprinde în continuare. Furtul este caracteristic pentru debilii mintal, psihopați, cleptomani, PGP, demențele ASC, senili, alcoolici. Escrocheria este întâlnită la psihopați, toxicomani, sociopați, antisociali, isterici. Atentatele la moravuri au mai multe aspecte: - exhibiționismul, în cazul PGP, al demenței senile, al maniacilor; - violul - la: epileptici, schizofrenici, psihopați impulsivi sadici
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dat este exacerbarea depresiva ce poate determina, funcție de structură și organizarea mecanismelor de apărare, trecerea la actul suicidar. Alteori, apar preocupări suicidare de tip obsesiv. În cadrul dezarmoniilor de personalitate, șantajul suicidar constituie o practică frecvență la isterici și instabili. La debilii mintali ,actul suicidar poate interveni fără nici o justificare aparentă reprezetând, mai ales ,la imbecili și idioți, o simplă automutilare. Durkheim dezminte ipoteza că toți sinucigașii sunt alienați mintal făcând un raport Între sinucidere și nebunii În diferite țări din Europa
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
factorii psihologici, biologici și sociali, conturează următoarele categorii de victime : 1. tinerii care ajung mai frecvent victime prin răpiri, complicitate sau abuz sexual; 2. femeile asupra cărora se comit infracțiuni de ordin sexual; 3. bătrânii prin imposibilitatea de apărare; 4. debilii mintali care după concepția lui von Hentig, sunt înnpscuți pentru a deveni victime; 5. intelecte de limita; 6. imigranții, prin reducerea temporară a relațiilor umane vitale; 7. minoritățile în caz de discriminare rasială; 8. depresivii prin scăderea reactivității fizice și
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
cu un individ normal, fapt care afectează foarte mult orientarea în spațiu și capacitatea intuitivă de a stabili relații între obiectele din jur; Constanța percepției de formă, mărime greutate și natura materialului din care este confecționat un obiect, la copilul debil mintal se realizează foarte lent și cu mari dificultăți, comparativ cu perceperea culorilor care se realizează relativ mai ușor; În planul gândirii, se observă predominanța funcțiilor de achiziție comparativ cu funcțiile de elaborare, o lipsă de flexibilitate a activității cognitive
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
instabilitatea motorie. Să insistăm un moment asupra stărilor de instabilitate. H. Abramson distinge trei grupe diferite de instabilitate psiho-afectivă la copii și adolescenți, după cum urmează: 1) instabilitatea primară și esențială care cuprinde: a) cazurile de instabilitate psiho-motorie pură; b) instabilii debili. 2) Instabilitatea secundară legată de tulburările de caracter și pasiuni în care intră următoarele: a) instabilii emotivi; b) instabilii paranoici; c) instabilii mitomani și isterici; d) instabilii cu tendințe perverse; e) perverșii instabili; f) instabilii epileptoizi. 3) Instabilitatea simptomatică de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburările care privesc construcțiile intelectuale, adaptate la circumstanțe. Din punct de vedere psihopatologic, ele au o mare varietate de manifestări, descrise in mod special de E. Dupré. Acestea sunt următoarele: a) Sărăcia imaginativă este specifică persoanelor cu deficiențe de intelect (debili mintali și imbecili), precum și la bolnavii cu stări demențiale. b) Exagerarea imaginației apare de regulă în cazul stărilor de excitație euforică din cursul crizelor maniacale, în beția alcoolică, dar în special în cursul delirurilor. c) Fabulația este tulburarea psihopatologică constând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
existentă în virtutea tendințelor proprii. Mitomania este normală la copil care nu poate să facă încă o diferențiere netă între produsul imaginației sale și perceperea și explicarea sau înțelegerea, realității externe. La bolnavii psihici, mitomania este fie rezultatul unei regresiuni infantile (debili, isterici, sociopați), fie o formă particulară de fabulație. E. Dupré consideră tendința la mitomanie ca fiind o trăsătură specifică a „construcției patologice” pe fondul căreia se dezvoltă o structură mintală de tip isteric, un delir de imaginație, presbiofrenia sau sindromul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Instabilitate psihomotorie pură. Aceste cazuri se caracterizează prin următoarele trăsături psihopatologice: impulsivitate, turbulență, înclinație spre mânie, nesupunere, încăpățânare, dezordonați, împrăștiați, violenți, bătăuși. Bolnavii vor să domine într-o manieră puerilă; recurg la frecvente fugi și manifestă tendință la vagabondaj. b) Debilii instabili. Aceștia au o ereditate încărcată din punct de vedere psihopatologic, notându-se în antecedentele lor episoade meningitice, convulsii, epilepsie, suicid, familii de origine dezorganizate, tulburări caracteriale, copii abandonați sau naturali. Din punct de vedere clinic se notează o stare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspectele mai sus menționate, pentru a putea încheia imaginea „personalității alcoolicului” este necesar să menționăm care sunt categoriile de indivizi expuși la consumul de alcool. Aceștia se prefigurează ca o categorie net individualizată în raport cu restul populației, fiind reprezentați prin următorii: debilii mititali, persoanele psihopate, encefalopații, traumatizații cranieni, indivizii cu complexe, în special cei cu complexe de inferioritate, persoanele handicapate sau stigmatizate fizic, persoanele singure, izolate. La aceștia, așa cum am spus, consumul de alcool are, din punct de vedere psihanalitic, semnificația unei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tematicile lor delirante, în sfera culturii sau a cercetărilor intelectuale de ordin științific. În sensul acesta sunt descrise următoarele forme clinice aparținând acestei grupe: Paranoicii inventatori ocupă un loc important. În această categorie, seria de inventatori patologici, se înscrie de la debilul autodidact de tip inferior, până la individul dotat cu cunoștințe tehnice precise, însă lipsit de bun simț care să-i permită să discearnă între fantezie și realitate, între posibil și asburd. Paranoicii autodidacți completează forma precedentă. Autodidacticismul este foarte frecvent la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
factorul deficitar (intelectual) și factorul relațional. Tot în cadrul deficienței intelectuale se mai notează și o dizarmonie a dezvoltării inteligenței (noțiunea de heterocronie introdusă de R. Zazzo). Separat de deficienții de intelect, se mai discută și noțiunea de pseudo-debilitate sau falșii debili (F. Dolto), prin carența afectivă, precum și aspectele de pseudo-debilitate prin regresiune, legate de stări nevrotice sau psihotice (Spitz, M. Klein). Debilitatea poate fi influențată negativ și de relațiile părinților cu această categorie de copii, precum și de relațiile acestuia cu mediul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cele arătate mai sus, majoritatea specialiștilor sunt de acord în a recunoaște două grupuri principale de caracteristici psihopatologice pentru subiecții cu arierație mintală: tulburările intelectuale și particularitățile afective și relaționale. Le vom prezenta pe larg în continuare. 1) Tulburări intelectuale Debilul mintal se caracterizează prin slăbirea judecății, dificultăți importante de abstractizare și slăbirea discernământului. R. Zazzo admite că QI permite să se stabilească un diagnostic de o primă aproximație referitor la dihotomia dintre un copil normal și un deficient de intelect
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
importante în elucidarea acestui aspect sunt studiile lui B. Inhelder. Acesta, studiind dinamica internă a operativității, pune în evidență diferențele ce pot fi stabilite prin intermediul probelor operatorii, între modurile de organizare și de dezorganizare ale copilului normal și ale copilului debil mintal. Pe când copilul normal trece într-o cadență relativ rapidă prin mai multe stadii succesive, detașându-se, după o perioadă de oscilații, de formele anterioare ale raționamentului său, debilul urmează aceeași dezvoltare într-un ritm mult mai lent și, o dată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de organizare și de dezorganizare ale copilului normal și ale copilului debil mintal. Pe când copilul normal trece într-o cadență relativ rapidă prin mai multe stadii succesive, detașându-se, după o perioadă de oscilații, de formele anterioare ale raționamentului său, debilul urmează aceeași dezvoltare într-un ritm mult mai lent și, o dată atinsă limita superioară, rațiunea sa va păstra totuși amprenta nivelurilor anterioare. Dacă la copilul normal trecerea de la un nivel la altul se efectuează într-un fel mult mai rapid
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o dată atinsă limita superioară, rațiunea sa va păstra totuși amprenta nivelurilor anterioare. Dacă la copilul normal trecerea de la un nivel la altul se efectuează într-un fel mult mai rapid până la sfârșitul adolescenței în virtutea mobilității crescânde a gândirii operatorii, la debili, dimpotrivă, se observă o încetinire a dezvoltării ajungând în final la un stadiu de stagnare. Pe când gândirea normală evoluează în sensul echilibrării progresive a operativităților, definită prin mobilitatea și stabilitatea crescândă a raționamentului, gândirea debilului pare să atingă un fals
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
crescânde a gândirii operatorii, la debili, dimpotrivă, se observă o încetinire a dezvoltării ajungând în final la un stadiu de stagnare. Pe când gândirea normală evoluează în sensul echilibrării progresive a operativităților, definită prin mobilitatea și stabilitatea crescândă a raționamentului, gândirea debilului pare să atingă un fals echilibru caracterizat printr-o anume vâscozitate în gândire. Este un fenomen de „vâscozitate genetică” pus în evidență de studiile lui B. Inhelder. La subiecții cu arierație mintală gravă, la limita imbecilității, există o stare de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
subiecții cu arierație mintală gravă, la limita imbecilității, există o stare de omogenitate izbitoare între diferitele moduri de raționament, o concordanță care permite situarea structurilor operatorii la un nivel precis de evoluție genetică. Această omogenitate este încă mai mare la debilii profunzi decât la copiii normali, dar în plină evoluție. Toate aceste modele de comportament ale gândirii debililor joacă un rol foarte important în ansamblul organizării personalității acestora (J. de Ajuriagueira). 2) Particularitățile afective și relaționale G. Vermeylen și T. Simon
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de raționament, o concordanță care permite situarea structurilor operatorii la un nivel precis de evoluție genetică. Această omogenitate este încă mai mare la debilii profunzi decât la copiii normali, dar în plină evoluție. Toate aceste modele de comportament ale gândirii debililor joacă un rol foarte important în ansamblul organizării personalității acestora (J. de Ajuriagueira). 2) Particularitățile afective și relaționale G. Vermeylen și T. Simon disting două tipuri de debilitate intelectuală, din punct de vedere socio-comportamental și afectiv: a) Debilul armonic, al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale gândirii debililor joacă un rol foarte important în ansamblul organizării personalității acestora (J. de Ajuriagueira). 2) Particularitățile afective și relaționale G. Vermeylen și T. Simon disting două tipuri de debilitate intelectuală, din punct de vedere socio-comportamental și afectiv: a) Debilul armonic, al cărei întârziere intelectuală nu se complică cu tulburări de caracter, manifestând un anumit echilibru în comportament („debilul ponderat” sau „debilul utilizabil”) și care este capabil de a-și utiliza capacitățile sale reduse într-un anumit cadru socio-profesional. b
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și relaționale G. Vermeylen și T. Simon disting două tipuri de debilitate intelectuală, din punct de vedere socio-comportamental și afectiv: a) Debilul armonic, al cărei întârziere intelectuală nu se complică cu tulburări de caracter, manifestând un anumit echilibru în comportament („debilul ponderat” sau „debilul utilizabil”) și care este capabil de a-și utiliza capacitățile sale reduse într-un anumit cadru socio-profesional. b) Debilul disarmonic, care adaugă la deficiența sa intelectuală și tulburări de comportament. Plecând de la fragilitatea și infantilismul copilului debil
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Vermeylen și T. Simon disting două tipuri de debilitate intelectuală, din punct de vedere socio-comportamental și afectiv: a) Debilul armonic, al cărei întârziere intelectuală nu se complică cu tulburări de caracter, manifestând un anumit echilibru în comportament („debilul ponderat” sau „debilul utilizabil”) și care este capabil de a-și utiliza capacitățile sale reduse într-un anumit cadru socio-profesional. b) Debilul disarmonic, care adaugă la deficiența sa intelectuală și tulburări de comportament. Plecând de la fragilitatea și infantilismul copilului debil mintal, R. Fan
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]