211 matches
-
un nivel inferior se interceptează un mic râu subteran care se poate parcurge doar pe parcursul a 25 m), meandrată, cu multe laterale, care formează “Labirintul”. Galeria a doua este, în primă fază, puternic descendentă, după care se reduce ca dimensiuni, debușând în final în Sala cu Lac (20/7/10 m), ocupată în întregime de un lac subteran alimentat de râul pierdut în Galeria Clusteritelor. Pestera este inchisa si poate fi vizitata cu acordul si gidajul custodelui N. Murse de la Clubului
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
cu culoarul de acces săpat pe o diaclază cu urme evidente de eroziune. La 20 de m de la intrare acesta prezintă o strangulare de 0,4/0,4m, în care se simte un puternic curent de aer. Culoarul de acces debușează în Sala Mare, puternic descendentă de dimensiunile 25/20/8m, îmbrăcată în montmilch alunecos. Sala Mare continuă în culoarul scărilor, o diaclază înaltă care coboară până la -50m unde se închide prin colmatare. Apa care a drenat Sala Mare și Sala
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
prin două puțuri din Culoarul Scărilor, apoi prin puțul dintre Sala Mare și Sala Foto. Sala Foto situată sub Sala Mare are dimensiuni reduse de 7/8/5 m, și este împodobită cu frumoase scurgeri parietale și stalactite fistulare. Aici debușează și Galeria Dublă meandrată și frumos ornată. Galeriile duble, cu secțiune în formă de "8" sunt des întâlnite în această peșteră. Ele sunt practic o singură galerie care prezintă în secțiune verticală o puternică strangulare la mijloc care o desparte
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
4 m ce începe la nivelul salii cu o deschidere de 50 cm. Ea se înalță apoi la 2 m diametru, terminându-se cu un puternic colmataj de argilă. Urmează spre dreapata "Galeria V" care după câțiva zeci de metri debușază în Sala de sub Poartă. În partea opusă sala urcă ca apoi să cadă într-o săritoare de 2 m terminându-se în Sala Sifonului. Următoarea galerie "Galeria H" e ceva mai sus și paralela cu "V" dar strâmtă și joasă
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
4 m ce începe la nivelul sălii cu o deschidere de 50 cm. Ea se înalță apoi la 2 m diametru, terminându-se cu un puternic colmataj de argilă. Urmează spre dreapata "Galeria V" care după câțiva zeci de metrii debușază în Sala de sub Poartă. În partea opusă sală urca, ca apoi să cadă într-o săritoare de 2 m. terminându-se în Sala Sifonului. Următoarea, "Galeria H" e ceva mai sus și paralelă cu "V". dar strâmta și joasă. Aici
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
este cercetată de P. Chappuis, R. Jeannel si Emil Racovita. În anul 1986 în timpul filmărilor pentru lung metrajul Flăcări pe comori în regia lui Nicolae Mărgineanu, cascadorul speolog Viorel Roru Ludușan explorează a doua intrare în peșteră, un aven care debușază în galeria principală în zona intrării. În film a fost introdusă o secventă din acest loc.Tot atunci identifica și intrarea în Galeria Polaris dar din lipsă de timp nu o explorează. Abia în 1988, în timpul explorărilor din peștera vecina
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
este un afluent de stânga al Răutului ce izvorăște din s. Lipnic și debușează în Răut de pe malul stîng, la kilometrul 191 de la gura de vărsare a acestuia, lîngă s. Putinești, la altitudinea de 85 m. Lungimea râului este de 101,3 km, suprafața bazinului de recepție -943 km2, căderea - 95 m, panta medie
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
consolidări a fost executată în intervalul 1976 - 1982. Pentru evacuarea debitelor mari, a fost executat un descărcător de suprafață de tip pâlnie, cu turnul fundat pe platforma mâlului stâng. La baza acestuia sunt dispuse două goliri de semi-adâncime simetrice. Debitele debușează printr-un puț în galeria de bază, utilizată în perioada de execuție la devierea apelor. În afară de priză hidrocentralei,si golirea de fund inițială, de la bază barajului, capacitatea de golire s-a suplimentat, în a doua etapă cu a doua golirie
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
continuă cu o casetă din beton armat ce traversează corpul barajului , si apoi cu canalul rapid aval; debitul de verificare cu asigurarea de 0,1% este de 1200 mc/sec. Două goliri de semiadincime cu capacitatea de 200 mc/sec debușează în construcția evacuatorului de ape mari. Golirea de fund cu capacitatea de 90 mc. /sec. e montată în galeria de deviere de pe malul drept. Galeria de priză a centralei hidroelectrice e amplasată pe malul stâng. Execuția barajului Măneciu a început
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
mult superioare ca număr, armament și tehnică de luptă. La 2/15 noiembrie 1916 frontul român a fost străpuns, forțele germane ocupând orașul Târgu Jiu. Pierderea bătăliei a avut un impact strategic major asupra frontului românesc, permițând forțelor germane să debușeze în Câmpia Română, fapt care va duce în mai puțin de două luni la ocuparea întregului teritoriu al Munteniei șu Dobrogei. Bătălia de pe Valea Jiului a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
române și forțele Armatei 9 germane. Bătălia s-a desfășurat imediat în continuarea celei de-A doua bătălii de pe Valea Jiului, încheiată cu victoria forțelor germane. Pierderea bătăliei a avut un impact strategic major asupra frontului românesc, permițând forțelor germane să debușeze în Câmpia Română, fapt care va duce în mai puțin de două luni la ocuparea întregului teritoriu al Munteniei șu Dobrogei. Bătălia de la Târgu Jiu a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a
Bătălia de la Târgu Jiu (1916) () [Corola-website/Science/336001_a_337330]