379 matches
-
20000 vibrații pe secundă și cu o intensitate între 0 și 120 db (de 10 000 000 000 000 ori peste pragul minim.) Zgomotul produs de o convorbire se situează între limitele de 30 și 60 db. Nivelul aproximativ de decibeli al unor sunete Respirația -10 dB, Șoapta - 20 dB, Murmurul produs de o clasă de elevi - 50 dB, Conversația 60 dB, Traficul la orele de vârf - 80 dB, Mixerul de alimentare - 90 dB, Strada aglomerată - 90 dB, Un tren în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
orele de vârf - 80 dB, Mixerul de alimentare - 90 dB, Strada aglomerată - 90 dB, Un tren în mișcare - 100 dB, Ferăstrăul cu lanț110 dB, Un avion în mișcare - 120 dB, Zgomotul produs de o pușcă - 140 dB. Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal. Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoacă senzația de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. In ceea ce privește telefonia mobilă, Agenția Europeană de Mediu a Uniunii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
tren în mișcare - 100 dB, Ferăstrăul cu lanț110 dB, Un avion în mișcare - 120 dB, Zgomotul produs de o pușcă - 140 dB. Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal. Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoacă senzația de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. In ceea ce privește telefonia mobilă, Agenția Europeană de Mediu a Uniunii Europene, cere guvernelor statelor membre să ia imediat măsuri pentru a reduce expunerea oamenilor la
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
dB, Ferăstrăul cu lanț110 dB, Un avion în mișcare - 120 dB, Zgomotul produs de o pușcă - 140 dB. Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal. Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoacă senzația de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. In ceea ce privește telefonia mobilă, Agenția Europeană de Mediu a Uniunii Europene, cere guvernelor statelor membre să ia imediat măsuri pentru a reduce expunerea oamenilor la radiațiile de la wi-fi, telefoane
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
mișcare - 120 dB, Zgomotul produs de o pușcă - 140 dB. Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal. Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoacă senzația de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. In ceea ce privește telefonia mobilă, Agenția Europeană de Mediu a Uniunii Europene, cere guvernelor statelor membre să ia imediat măsuri pentru a reduce expunerea oamenilor la radiațiile de la wi-fi, telefoane mobile și antenele lor. Reprezentanții Agenției spun că
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
încât acoperă o conversație purtată pe un ton obișnuit, acest lucru ar putea fi un indiciu că sunetul este suficient de tare pentru a afecta auzul. Specialiștii avertizează că expunerea timp de două, trei ore la zgomote de 90 de decibeli poate dăuna urechii. Când vă aflați în locuri zgomotoase, sunt recomandate antifoane sau alte mijloace de protejare a auzului. Atitudinea oamenilor față de mediu nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul existenței umanității. Diferența între noi și strămoșii noștri este
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
contribuind astfel, într-o măsură specifică, și la ameliorarea fenomenului de încălzire globală. Nu mai puțin important, datorită fluidizării traficului în intersecții, scade și nivelul poluării sonore. În momentul de față, nivelul maxim admis de zgomot este de 50 de decibeli, dar acesta ajunge frecvent, în marile intersecții, la 80 și chiar 100 de decibeli, valori extrem de deranjante pentru locuitorii din zonele învecinate. Din punct de vedere al poluării electromagnetice, scade nivelul perturbațiilor de bandă largă intermitente, generate de instalațiile de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
mai puțin important, datorită fluidizării traficului în intersecții, scade și nivelul poluării sonore. În momentul de față, nivelul maxim admis de zgomot este de 50 de decibeli, dar acesta ajunge frecvent, în marile intersecții, la 80 și chiar 100 de decibeli, valori extrem de deranjante pentru locuitorii din zonele învecinate. Din punct de vedere al poluării electromagnetice, scade nivelul perturbațiilor de bandă largă intermitente, generate de instalațiile de aprindere ale autovehiculelor și asociate cu circulația intensă și aglomerările din intersecții. Nivelul acestor
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
sau prin realizarea de masive dispuse în jurul între prinderilor ce constituie surse de zgomot sau chiar a aeroporturilor. Prin măsurători s-a constatat că o perdea deasă de vegetație lemnoasă, ce are lățimea de 200-250 m, reduce zgomotul cu 35-45 decibeli, echivalând cu zgomotul sesizat la 2 km față de autostradă, în teren liber, fără obstacole cu efect antifonic. În orașe, plantațiile stradale, plantațiile rare dintre construcții, scuarurile cu suprafață mică reduc foarte puțin zgomotul (cu doar 4-5 decibeli), având un efect
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
zgomotul cu 35-45 decibeli, echivalând cu zgomotul sesizat la 2 km față de autostradă, în teren liber, fără obstacole cu efect antifonic. În orașe, plantațiile stradale, plantațiile rare dintre construcții, scuarurile cu suprafață mică reduc foarte puțin zgomotul (cu doar 4-5 decibeli), având un efect nesesizabil. Dar în parcuri sau acolo unde există plantații dese, perimetrale, vizitatorii resimt efectul antifonic al vegetației, prin senzația de liniște, efect maxim în sezonul de vegetație. Pentru obținerea efectului antifonic maxim, se combină de regulă diferite
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
după traumatisme 91 etc. Încadrarea corectă a subiectului în grupul din care face parte Pentru a putea încadra corect subiecții, trebuie să le cunoaștem atât gradul deficitului de auz, cât și caracteristicile deficienței. Pierderea de auz se măsoară la nivelul decibelilor (dB) la care subiectul (mai) reacționează. După gradul deficitului, distingem: • 0 20 dB (audiție normală: poate auzi conversația fără dificultate); • 20 40 dB (deficit auditiv lejer, hipoacuzie ușoară: poate auzi conversația dacă nu este îndepărtată sau ștearsă); • 40 70 dB
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
deosebit în dezvoltarea și evoluția psihică a individului, facilitând comunicarea verbală și însușirea experienței societății omenești. Există forme și grade diferite de manifestare a deficienței auditive cu manifestări de la o degradare parțială la una totală. Astfel, pierderea auzului: - între 0-30 decibeli determină o hipoacuzie ușoară; - între 30-60 decibeli o hipoacuzie medie sau moderată; - între 60-90 decibeli o hipoacuzie severă (profundă) iar peste 90 decibeli surditatea denumită și cofoză. Deficiența auditivă se poate manifesta de la naștere sau de la vârste timpurii, situație care
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
individului, facilitând comunicarea verbală și însușirea experienței societății omenești. Există forme și grade diferite de manifestare a deficienței auditive cu manifestări de la o degradare parțială la una totală. Astfel, pierderea auzului: - între 0-30 decibeli determină o hipoacuzie ușoară; - între 30-60 decibeli o hipoacuzie medie sau moderată; - între 60-90 decibeli o hipoacuzie severă (profundă) iar peste 90 decibeli surditatea denumită și cofoză. Deficiența auditivă se poate manifesta de la naștere sau de la vârste timpurii, situație care pe plan psihologic are drept consecință neputința
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
omenești. Există forme și grade diferite de manifestare a deficienței auditive cu manifestări de la o degradare parțială la una totală. Astfel, pierderea auzului: - între 0-30 decibeli determină o hipoacuzie ușoară; - între 30-60 decibeli o hipoacuzie medie sau moderată; - între 60-90 decibeli o hipoacuzie severă (profundă) iar peste 90 decibeli surditatea denumită și cofoză. Deficiența auditivă se poate manifesta de la naștere sau de la vârste timpurii, situație care pe plan psihologic are drept consecință neputința însușirii limbajului verbal (muțenia). În asemenea cazuri deficientul
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
a deficienței auditive cu manifestări de la o degradare parțială la una totală. Astfel, pierderea auzului: - între 0-30 decibeli determină o hipoacuzie ușoară; - între 30-60 decibeli o hipoacuzie medie sau moderată; - între 60-90 decibeli o hipoacuzie severă (profundă) iar peste 90 decibeli surditatea denumită și cofoză. Deficiența auditivă se poate manifesta de la naștere sau de la vârste timpurii, situație care pe plan psihologic are drept consecință neputința însușirii limbajului verbal (muțenia). În asemenea cazuri deficientul auditiv utilizează comunicarea mimico-gesticulară care nu poate asigura
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
de distanța și posibilitățile de transmitere sau multiplicare. Depinde de amplitudinea mișcărilor vibratorii: cu cât amplitudinea este mai mare, cu atît sunetul este pronunțat mai puternic; dacă amplitudinea este mai mică, sunetul este rostit mai slab. Intensitatea se măsoară în decibeli (dB). Decibelul este o mărime fizică și reprezintă unitatea logaritmică calculată pornind de la pragul absolut de audibilitate 0 dB pentru un sunet de 1000Hz. S-a admis că valoarea de 80 pe scara de decibeli sau pe scara de foni
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
și posibilitățile de transmitere sau multiplicare. Depinde de amplitudinea mișcărilor vibratorii: cu cât amplitudinea este mai mare, cu atît sunetul este pronunțat mai puternic; dacă amplitudinea este mai mică, sunetul este rostit mai slab. Intensitatea se măsoară în decibeli (dB). Decibelul este o mărime fizică și reprezintă unitatea logaritmică calculată pornind de la pragul absolut de audibilitate 0 dB pentru un sunet de 1000Hz. S-a admis că valoarea de 80 pe scara de decibeli sau pe scara de foni reprezintă pragul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
slab. Intensitatea se măsoară în decibeli (dB). Decibelul este o mărime fizică și reprezintă unitatea logaritmică calculată pornind de la pragul absolut de audibilitate 0 dB pentru un sunet de 1000Hz. S-a admis că valoarea de 80 pe scara de decibeli sau pe scara de foni reprezintă pragul la care intensitatea sunetului devine nocivă. În funcție de intensitatea la care o persoană poate percepe un sunet de o anumită frecvență se stabilesc și gradele pierderii auditive. 3.3 Timbrul sau culoarea/calitatea sunetului
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
a constatat că orașul București este pe primul loc. Numeroase persoane au probleme de auz: pierderi temporare sau permanente . Zgomotele puternice formează în urechea internă niște molecule care distrug receptorii de aici . De vină nu este doar nivelul ridicat de decibeli la care suntem expuși zilnic fără voia noastră ci și stilul de viață modern : ascultatul muzicii la căști, volumul la care se ascultă muzica.E bine să știm câteva informații interesante : în Uniunea Europeană aproape 40% din populație este expusă unui
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
fără voia noastră ci și stilul de viață modern : ascultatul muzicii la căști, volumul la care se ascultă muzica.E bine să știm câteva informații interesante : în Uniunea Europeană aproape 40% din populație este expusă unui zgomot care depășește 55 de decibeli , limită considerată sigură ; 20% din populația europeană este expusă zilnic unui zgomot mai mare de 65 de decibeli; pe perioade scurte urechea umană poate suporta și 80 de decibeli iar pe perioade lungi zgomotul cu această intensitate lasă urme ireversibile
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
muzica.E bine să știm câteva informații interesante : în Uniunea Europeană aproape 40% din populație este expusă unui zgomot care depășește 55 de decibeli , limită considerată sigură ; 20% din populația europeană este expusă zilnic unui zgomot mai mare de 65 de decibeli; pe perioade scurte urechea umană poate suporta și 80 de decibeli iar pe perioade lungi zgomotul cu această intensitate lasă urme ireversibile asupra sănătății; expunerile de scurtă durată la zgomotele puternice mai mari de 115 de decibeli, adică zgomotul produs
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
40% din populație este expusă unui zgomot care depășește 55 de decibeli , limită considerată sigură ; 20% din populația europeană este expusă zilnic unui zgomot mai mare de 65 de decibeli; pe perioade scurte urechea umană poate suporta și 80 de decibeli iar pe perioade lungi zgomotul cu această intensitate lasă urme ireversibile asupra sănătății; expunerile de scurtă durată la zgomotele puternice mai mari de 115 de decibeli, adică zgomotul produs de o formație rock în concert , duc la pierderile de auz
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
de 65 de decibeli; pe perioade scurte urechea umană poate suporta și 80 de decibeli iar pe perioade lungi zgomotul cu această intensitate lasă urme ireversibile asupra sănătății; expunerile de scurtă durată la zgomotele puternice mai mari de 115 de decibeli, adică zgomotul produs de o formație rock în concert , duc la pierderile de auz . Cât timp ne"poluăm"auzul ? “*” 85decibeli 8ore “*” 88decibeli 4ore “*” 91decibeli 2ore “*” 94decibeli 1ora “*” 97decibeli 30 de minute “*” 100decibeli 15 minute “*” 103decibeli 7,5 minute “*” 106decibeli 3
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
la pierderile de auz . Cât timp ne"poluăm"auzul ? “*” 85decibeli 8ore “*” 88decibeli 4ore “*” 91decibeli 2ore “*” 94decibeli 1ora “*” 97decibeli 30 de minute “*” 100decibeli 15 minute “*” 103decibeli 7,5 minute “*” 106decibeli 3,75 minute “*” 109decibeli 1,875minute “*” 112decibeli aproape un minut “*” 115 decibeli 30 de secunde Ce zgomot suportăm ? “*” 140 decibeli motoarele unui avion aflat la trei metri distantă “*” 110-115 decibeli zgomotul produs de o formație rock in concert “*” 100 110 decibeli plânsul unui bebeluș “*” 90 100 decibeli orchestră / metrou “*” 80 decibeli prag
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
auzul ? “*” 85decibeli 8ore “*” 88decibeli 4ore “*” 91decibeli 2ore “*” 94decibeli 1ora “*” 97decibeli 30 de minute “*” 100decibeli 15 minute “*” 103decibeli 7,5 minute “*” 106decibeli 3,75 minute “*” 109decibeli 1,875minute “*” 112decibeli aproape un minut “*” 115 decibeli 30 de secunde Ce zgomot suportăm ? “*” 140 decibeli motoarele unui avion aflat la trei metri distantă “*” 110-115 decibeli zgomotul produs de o formație rock in concert “*” 100 110 decibeli plânsul unui bebeluș “*” 90 100 decibeli orchestră / metrou “*” 80 decibeli prag critic : zgomotul din timpul unei petreceri “*” 70 decibeli
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]