327 matches
-
pe termen lung, strategia globală, obiectivele anuale, strategiile funcționale, politicile, instituționalizarea strategiei, controlul și evaluarea. Componentele procesului de management strategic: • Misiunea organizației are drept scop diferențierea de alte organizații din același domeniu de activitate; definește filosofia activității din perspectiva managerilor decidenți și precizează scopul activităților organizației, încercând să armonizeze interesele tuturor factorilor implicați în aceste activități. • Profilul organizației descrie calitatea și cantitatea resurselor disponibile; constă în analiza internă a organizației, fapt care duce la determinarea performanțelor sale, bazate pe resursele existente
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
alegerea din mai multe căi de acțiune a uneia, care corespunde cel mai bine criteriilor utilizate. 5. Aplicarea variantei optime. După ce a fost aleasă linia de acțiune, urmează redactarea, transmiterea și aplicarea acesteia. În cadrul acestei etape un rol deosebit revine decidentului în ceea ce privește motivarea și transmiterea deciziei luate. Cu cât decidentul reușește mai mult să motiveze din punct de vedere al eficacității deciziei luate, cu atât realizarea acesteia de către subiectul condus se desfășoară în condiții mai bune. 6. Evaluarea rezultatelor. Procesul decizional
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
de cercetare: studii strategice, studii asupra păcii, studii asupra soluționării conflictelor toate trei având ca punct comun înțelegerea rolului fenomenului conflictual în funcționarea sistemului internațional (în relațiile dintre diverse componente ale sistemului), iar ca rezultat, formularea recomandărilor practice pentru factori decidenți. Așa cum rezultă din cele menționate anterior, întrebarea De ce au loc războaie? poate genera o întreagă panoplie de explicații. În timp ce istoricii tind să favorizeze o abordare descriptivă, concentrându-se pe cauzele specifice directe care au declanșat războiul de pildă, asasinarea în
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
analiza teoriile cu privire la cauzele războiului în funcție de trei niveluri de analiză: individual, societal și cel al sistemului internațional. La nivel individual prevalează teorii care caută să descopere originile conflictelor internaționale în agresivitatea naturii umane, personalitatea și sistemul de credințe al factorilor decidenți, precum și în procese psihologice. La nivel societal sunt accentuate teorii ce identifică diverse forme de guvernare, procesul de elaborare a deciziilor de politică externă, opinia publică și grupurile de interese, etnie și naționalism, cultură politică și ideologie. În final, la
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
și adoptă decizii, personalitatea și starea lor emoțională. Prin urmare, datorită acestor variabile, preferințele în legătură cu obiectivele de politică externă, imaginea despre adversari și convingerile cu privire la strategiile optime de urmat în vederea atingerii obiectivelor și răspunsului la amenințări variază în rândul factorilor decidenți; acest lucru înseamnă că diverșii factori de decizie nu se vor comporta la fel într-o situație identică. Astfel, se argumentează că, spre deosebire de teoriile de la nivelurile societal și sistemic, indivizii sunt cei care fac diferența în comportamentul extern a statelor
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
prejudecăți, și, nu în ultimul rând, teoriile cu privire la disonanță cognitivă și consistență. Astfel, imaginea de adversar, prejudecăți și stereotipuri cu privire la intențiile agresive ale unei națiuni sau ale unui stat pot afecta toate, în mod decisiv, felul în care un factor decident interpretează informația și ia decizia de a porni sau nu un război. De asemenea, un alt factor care merită luat în considerare ar fi disonanța cognitivă dintre viziunea liderilor politici asupra lumii și realitatea de pe teren, care i-ar putea
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
politică la 1866 sunt oameni care au o bogată experiență de viață, dar și politică datorită numeroaselor contacte stabilite cu lumea intelectuală și politică occidentală în perioada anilor 1840-1848. Acesta era motivul pentru care, în momentul transformării lor în factori decidenți, după o comparație cu realitățile societății românești, își dau seama că dintre modelele politice occidentale cel mai viabil pentru spațiul de la nord de Dunăre era cel belgian 674. Aceeași experiență îi determina pe inițiatorii loviturii de stat din 11 februarie
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
tronul Principatelor a unui prinț străin se datora și faptului că, dincolo de trecutul personal al fiecăruia dintre ei, cei mai mulți nu erau produsul unei revoluții la care să fi luat parte din convingere ci dimpotrivă reușiseră să fie în rândul factorilor decidenți ca urmare a privilegiiilor de care beneficiaseră ca urmare a originii lor și care le permiseseră să joace rolul de revoluționari în spațiul public. Pornind de aici putem înțelege că nu doar acceptarea reformelor în egală măsură chiar dacă în trepte
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
așteptărilor existente la nivelul întregii societăți formulate foarte clar în diferite întruniri publice. Beneficiind deci de încrederea unui număr important dintre români, liberalii credeau că este de datoria lor să îndemne la îndepărtarea tuturor motivelor de dispută de la nivelul factorilor decidenți de la București, arătând că perpetuarea neînțelegerilor putea fi fructificată de acei lideri europeni care doreau revenirea la separarea Principatelor Române 688. Noul regim politic arăta prin câteva din gesturile sale faptul că era preocupat să demonstreze cât mai repede cu
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
fost acceptată, dar, pe de altă parte, parlamentarii nici nu au putut să se pună de acord asupra unei anume mod de scrutin: majoritar, proporțional sau mixt. Abia după două luni de negocieri politice, pe 11 martie, Camera Deputaților, cameră decidentă în această materie, a aprobat, cu 231 voturi pentru 11 contra și 18 abțineri, legea "votului uninominal". Imediat, președintele Băsescu a salutat decizia parlamentarilor, chiar dacă a catalogat-o, din persectiva sa majoritaristă, ca fiind doar o jumătate de pas. În
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
ideală pe care o operează reflexivitatea, fără mijlocirea unui creator de corespondențe mimetice nu este de conceput însuși procesul de configurare noetică a materiei subiective. Iar, în intuiție imediată, apare ca necesară o minimă relație de natură perceptivă a instanței decidente cu realitatea asupra căreia urmează să se aplece, în condițiile în care factorul aprioric al setului de principii normative interioare sfârșește ineluctabil în proba validantă a unei experiențe generatoare de îndemânare spirituală. Cele două modele se completează astfel reciproc în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a obiectului de studiu, teze ale unei asemenea abordări unilaterale pot fi infirmate, ceea ce implică din capul locului necesitatea unei flexibilizări de viziune capabile să preia ceea ce este util din fiecare doctrină și să evite, în limitele corectitudinii, restul. Factorii decidenți ai "actualității" unui concept filosofic trebuie cu atenție cântăriți și în general trebuie îndepărtați de perspectiva care depinde de demodarea unor componente ale universului său semantic extins. Dacă o teză într-un sistem de gândire unitar își pierde statutul de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
însă acest lucru foarte repede, ignorând Parlamentul și eludând etapa a III-a a demersului de optimizare curriculară. Etapa a V-a. Implementarea curriculumului Este o activitate dificilă care trebuie realizată de specialiști în managementul schimbării, sprijiniți oficial de factori decidenți. Din păcate, în România s-au ignorat dificultățile procesului de transpunere în practică a noului curriculum educațional. Implementarea s-a realizat „din birou”, prin ordine și decizii ministeriale. Efectele negative, previzibile, nu au întârziat să apară. Astfel încât putem conchide, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
direcții de acțiune, în vederea luării celor mai adecvate decizii în această problematică. Chiar dacă există dificultăți asumate în ceea ce privește elaborarea unor măsuri cu caracter universal valabil privind combaterea stress-ului (cu deosebire a celui de muncă, profesional), de preferat este găsirea, de către factorii decidenți de la nivelul micrpoeconomic, a unor așa-numite pachete de măsuri și direcții de acțiune. Gândirea unui astfel de pachet implică folosirea unui algoritm managerial compus din trei etape: 1. Prima etapă - identificarea problemei apărute Se evidențiază sursele de stress și
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
utilizarea indicatorului Valoarea Actualizată Netă este extrem de importantă în evaluarea unui proiect de investiții propus, sau în ordonarea pe baza acestui criteriu de fezabilitate financiară a proiectelor posibile ale noului sistem, de realizat de o entitate publică sau privată, permițând decidentului să ia o decizie fundamentată. 1.8.2.2. Rata Internă de Rentabilitate (RIR) Rata Internă de Rentabilitate (RIR) a unui proiect de investiții este acea rată de actualizare care face ca Valoarea Actualizată Netă să fie egală cu zero
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
apare azi, mai mult ca oricând, o problemă de importanță capitală a progresului și păcii, a continuării cursului destinderii. În plus, agresiunea, care a devenit parte a competenței materiale a Curții Penale Internaționale (C.P.I.), în sensul încriminării și pedepsirii factorilor decidenți naționali care s-ar hazarda să o dezlănțuie, necesită, sub aspectul textului, noi analize și adăugiri. B. Contribuția reprezentanților României la definirea agresiunii La dezbaterile prezentate mai sus, am participat efectiv și m-am confruntat cu ostilitatea "oficială" a delegațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
alegerea din mai multe căi de acțiune a uneia, care corespunde cel mai bine criteriilor utilizate. 5. Aplicarea variantei optime. După ce a fost aleasă linia de acțiune, urmează redactarea, transmiterea și aplicarea acesteia. În cadrul acestei etape un rol deosebit revine decidentului în ceea ce privește motivarea și transmiterea deciziei luate. Cu cât decidentul reușește mai mult să motiveze din punct de vedere al eficacității deciziei luate, cu atât realizarea acesteia de către subiectul condus se desfășoară în condiții mai bune. 6. Evaluarea rezultatelor. Procesul decizional
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
dat fără să-și piardă coeziunea. Sistemul trebuie deci să-și păstreze identitatea pe toată durata existenței sale. Acest lucru este realizat de sistemul 5 (S5). El asigură regulile de bază și mijloacele pentru menținerea integrității întregului sistem. S5 este decidentul final în privința strategiilor destinate a asigura integritatea sistemului în ansamblul său. Aceste cinci sisteme constituie cadrul de bază al dezvoltării modelului sistemului viabil în orice tip de organizație, inclusiv în cazul întreprinderilor. Să explicităm aceste interacțiuni cu ajutorul unor diagrame. Cele
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de cercetare: studii strategice, studii asupra păcii, studii asupra soluționării conflictelor - toate trei având ca punct comun înțelegerea rolului fenomenului conflictual în funcționarea sistemului internațional (în relațiile dintre diverse componente ale sistemului), iar ca rezultat, formularea recomandărilor practice pentru factori decidenți (pentru mai multe detalii, vezi Tsygankov, 2002, pp. 417-426). Așa cum rezultă din cele menționate anterior întrebarea „De ce au loc războaie?” poate genera o întreagă panoplie de explicații. În timp ce istoricii tind să favorizeze o abordare descriptivă, concentrându-se pe cauzele specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
analiza teoriile cu privire la cauzele războiului în funcție de trei niveluri de analiză: individual, societal și cel al sistemului internațional. La nivel individual prevalează teorii care caută să descopere originile conflictelor internaționale în agresivitatea naturii umane, personalitatea și sistemul de credințe al factorilor decidenți, precum și în procese psihologice. La nivel societal sunt accentuate teorii ce identifică diverse forme de guvernare, procesul de elaborare a deciziilor de politică externă, opinia publică și grupurile de interese, etnie și naționalism, cultură politică și ideolgie. În final, la
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și starea lor emoțională (Levy, 2003, p. 17). Prin urmare, datorită acestor variabile, preferințele în legătură cu obiectivele de politică externă, imaginea despre adversari și convingerile cu privire la strategiile optime de urmat în vederea atingerii obiectivelor și răspunsului la amenințări variază în rândul factorilor decidenți; acest lucru înseamnă că diverșii factori de decizie nu se vor comporta la fel într-o situație identică (Ibidem, p. 17). Astfel, se argumentează că, spre deosebire de teoriile de la nivelurile societal și sistemic, indivizii sunt cei care fac diferența în „comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
rând, teoriile cu privire la disonanță cognitivă și consistență (vezi Jervis, 1976, pp. 58-113). Astfel, imaginea de adversar, prejudecăți și stereotipuri cu privire la intențiile agresive ale unei națiuni sau ale unui stat pot afecta toate, în mod decisiv, felul în care un factor decident interpretează informația și ia decizia de a porni sau nu un război. De asemenea, un alt factor care merită luat în considerare ar fi disonanța cognitivă dintre viziunea liderilor politici asupra lumii și „realitatea” de pe teren, care i-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de învățământ, se va realiza exclusiv prin consultarea elevilor în vederea înregistrării opțiunilor acestora, evaluarea resurselor interne, adaptarea la orientările curente privind dezvoltarea învățământului și a pieței muncii la nivel local, valorificarea relațiilor de parteneriat la nivel local (părinți, agenți economici, decidenți din administrația locală, alte unități de învățământ etc.) în stabilirea și realizarea ofertei curriculare. Pentru organizarea eficientă a timpului alocat învățării în clasă și evitarea supraîncărcării, raportul dintre timpul destinat rezolvării de către elev a sarcinilor de lucru în ora de
Agenda2005-25-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283840_a_285169]
-
au exprimat convingerea că noua alianță nu va avea probleme în a stabili candidații pe listele comune pentru alegerile parlamentare, în perioada următoare urmân să se finalizeze platforma-program a alianței, precum și programul de guvernare, astfel încât la sfârșitul lunii septembrie forurile decidente ale celor trei formațiuni să parafeze și aceste documente. Președintele PDL, Vasile Blaga, a precizat că semnarea protocolului reprezintă un moment important pentru cele trei partide, el arătând că, astfel, s-a trecut de la vorbe la fapte și s-a
Protocolul Alianţei România Dreaptă a fost semnat de Blaga, Ungureanu şi Pavelescu () [Corola-journal/Journalistic/42299_a_43624]
-
acest sistem de asigurări de sănătate. "Este o idee la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pe care dânșii ne-au împărtășit-o, cum că ei sunt finanțatorii și noi nu suntem de acord. Cu regret anunț toți factorii decidenți că nu sunt finanțatori, ci sunt administratorii banilor oamenilor. Banii sunt ai oamenilor, nu ai lor, iar ei administrează aceste fonduri, mai bine sau mai rău. Prin urmare, când administrezi fonduri îți asumi și o răspundere și e bine să
Medicii de familie refuză să semneze contractul-cadru cu CNAS () [Corola-journal/Journalistic/26453_a_27778]