157,829 matches
-
Nu-mi pot permite să le fac proces de intenție, dar cînd Securitatea te are la mînă cu ceva, chiar dacă ea a dispărut, mai există foștii ei reprezentanți care te pot șantaja cum vor, dacă n-ai avut tăria să declari ce ai făcut pînă în '89. În sociologie, păcatul capital e să minți. Sau să ascunzi adevărul prin omisiune. În clipa în care, în '90 să zicem, omul despre care scriu, ar fi spus, public, că a turnat la Securitate
Vina de a te lăsa păcălit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14612_a_15937]
-
era cazul de la Gosford Park, ultimul Robert Altman, filmul cel mai englezesc (la propriu și la figurat) din filmografia lui Altman; după filmările din Marea Britanie, celebrul regizor american, altfel destul de răsfățat pînă acum de viață și de critici, avea să declare: "A fost cea mai frumoasă perioadă din viața mea". Probabil că l-a vrăjit atmosfera locului (totul se petrece la un splendid conac englezesc, într-un week-end la vînătoare, într-o toamnă de la începutul anilor '30), probabil că l-au
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
cuplajul lor exprima ceea ce eu atunci nu vedeam limpede și anume "plutirea" mea [...] între o lume care nu mai era a mea (organicitatea rurală românească) și o lume care nu era încă a mea (modernitatea occidentală)". Astăzi dl Alexandrescu își declară convingerea că nu se poate aplica o hermeneutică post-modernă la o lume tradițională. O a doua problemă se referă la "prețul" Unirii din 1918 ce a trebuit plătit de generația interbelică de oameni politici. E în fapt reluarea unei teme
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
a fost ciuruit rapid, pentru a nu face dezvăluiri incomode. Destinele unei națiuni aflată În derivă au Încăput pe mâinile unor foști comuniști de frunte, care s-au recomandat disidenți din naștere, antisocialiști din fragedă pruncie. Recent, comunismul a fost declarat sistem politic nelegitim și criminal. O condamnare târzie, limitată numai la nivel declarativ, teoretic, demagogic și electoral. Singura condamnare a comunismului se poate face numai prin ridicarea nivelului de trai, superior celui oferit de dictatura ceaușistă, ponegrită de cei care
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
merită a fi schimbată" (p. 539). Tot pe atunci interveneam și noi, în paginile acestei reviste. Bineînțeles, în zadar! În același timp, începeau infatuări latino-patriotice! Intelectuali - de la care s-ar fi putut cere mai multă cunoaștere a istoriei culturii noastre - declarau a fi "romani", ba chiar "latini" fiindcă scriu "cu â din a" și folosesc grafia sunt (altfel scriind, ar fi fost... filo-Ruși!), mai ales fiindcă Francezii scriau în sec. XIX că România este "o insulă latină într-un ocean slav
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
dl. Pintilie n-a lăsat să se întrevadă nici cea mai mică emoție. Roboțel perfect. În ce-l privește, dl. Stan are mai mult temperament. Nu și vreo idee. Dă aprobator din cap la afirmații complet diferite, chiar opuse. Se declară tot timpul de acord cu interlocutorii, dar face imposibil dialogul. Dl. Stan se numără printre specimenele umane cu care nu se poate dialoga: are răspunsuri aduse de acasă la toate întrebările, de obicei fără vreo legătură cu acestea, extrăgîndu-le absolut
Cui i-e frică de foștii securiști? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14637_a_15962]
-
fi subtitrată recviem pentru ciocnirea civilizațiilor. Lumile se înfruntă, se devoră unele pe altele și dispar. Povestea de familie spusă de descendentul exploratorului Vasco da Gama, născut cu defectul de a îmbătrâni de două ori mai repede decât ceilalți (metaforă, declară Rushdie într-un interview, a propriei sale situații, fiindcă datorită fatwei fostului ayatollah a devenit el atât de conștient de limitele vieții - chestiune valabilă pentru orice om, deoarece nu e nevoie de fatwa pentru finalul neașteptat: oamenii mor din te
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
iar reușita - într-o "poveste de dragoste pe mai multe niveluri". Nu toată lumea îl citește ușor pe Rushdie, care, prolix, cu limbaj rămuros și plin de vorbe, vorbe ("E distractiv să citești o carte în care nu înțelegi chiar totul", declară autorul) acordă cuvintelor tradiționala importanță orientală și, ce să mai ocolim adevărul, mai pierde șirul. Referirile culturale (nu numai orientale, ci și privind opere europene fundamentale, Shakespeare, Milton etc.), care devin deseori repere vitale, demonstrează cât ia Rushdie de "în
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
Milton etc.), care devin deseori repere vitale, demonstrează cât ia Rushdie de "în serios" literatura. Criticii occidentali nu îndrăznesc însă să aibă rezerve, iar cei orientali se miră onest de succesul lui (am citit cronica unui literat din Bombay care declară că e mândru să aparțină aceleiași caste, dar se minunează cum de citește lumea asemenea "aiureli"). Una dintre cele mai originale trăsături ale sale mi se pare folosirea jargonului unei familii, cu vocabularul ei special, menit să dezvăluie "secretele" . Cititorul
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
public" trebuie tradus? Se referă art. 1, par. 2 la texte întregi ori doar la cuvinte? Cum va proceda crainicul unui meci de tenis, silit să traducă set, game, deuce și celelalte? Dl Pruteanu contează în acest caz, după cum a declarat în cîteva rînduri, pe impunerea unor cuvinte, scutite de traducere. Ne-a promis și o listă. Dar cine stabilește ce cuvinte și cînd s-au impus? Avem așa-numita primă atestare pentru a ști cînd a fost folosit prima oară
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
degetele-nfipte în ziua de mîine). Socotindu-se pesemne unul din "cronicarii retrași pe ascuns", un "chiriaș al dedesubtului", poetul face figura unui subversiv sui generis, a unui "clandestin" metafizic, ce, dîndu-și seama că "acum nu se mai pot scrie epopei", declară șoptit: "în taină fie spus noi exersăm la/ apocalipse" (tocmai acum). Să intervină aci și reflexul condiționat al experienței dramatice la care ne-a supus Imperiul Răului, cel totalitar? E aproape sigur că pîrghiile conștiinței barzilor apocaliptici ai literelor noastre
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
nespecialiști - care au emis în presa din zilele trecute destule opinii interesante și inteligente. De fapt, majoritatea discuțiilor actuale au în vedere ceea ce textul nu spune explicit, dar pare să implice; ceea ce îi și dă ocazie autorului său să se declare rău înțeles. Ceea ce textul chiar spune mi se pare însă mai absurd chiar decît presupusa vînătoare a anglicismelor sau decât recomandarea traducerilor bufe. În primul său articol - bineînțeles, în cazul în care versiunea de care dispun e cea definitivă - se
Proces-verbal de contravenție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14677_a_16002]
-
articole și jurnale de televiziune au folosit destul de des numele de familie Vlas singur, deși aparține unei femei: "Vlas s-a îmbarcat într-o cursă", "Vlas și-a anunțat demisia" ( EZ 3326, 2003, 2), "avocatul afirmă că Vlas ar fi declarat" ( EZ 3329, p. 3), "Vlas, ținută de justiție și Parchet departe de ochii presei" ( titlu, în EZ 3331). În reportajele televizate, s-a înregistrat de mai multe ori și folosirea ( și mai șocantă) a numelui de familie la genitiv-dativ: "lui
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
kafkiană, cea de arpentor) se autoplasează, fără grație, sub egida "fundăturii": "fundătura este propria mea viață contrasă în subsidiar și multiplicată în anomie, loc-neloc cu o singură intrare care e și ieșire totodată prielnic risipirii de sine". Această viață-fundătură se declară în continuare, fățiș, "sedusă de cata-bază și inspirată doar scatologic, refuzînd cu program ( citește: prejudecată) catharsisul și iertarea,( ...) dispusă doar la recriminare și autodafe". Deci intră în ginta neagră a liricii, gintă mereu reîmprospătată de aspirații la gloria satanică a
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
totdeauna creatorul, astfel încât Hadrian devine, treptat, sclavul imaginii frumuseții lui Antonius. Împăratul se des-zeiește încetul cu încetul, înțelegând că iubirea pentru un mort este mai adâncă și mai periculoasă decât cea pentru un viu. Dar doliul său se dovedește, după cum declară, și o formă de desfrâu în perceperea frumuseții: construcția și perfecțiunea acesteia fuseseră încununate de o moarte desăvârșită, la rându-i. În urma consumării modelului erotic de cunoaștere, Hadrian devine un necrofil platonic, care instituie un cult al Misterelor pentru Antinous
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
funcția supremă au fost mincinoase: "Promit, ca și actualul (e în chestiune Emil Constantinescu - n.n.), dar ca și cel dinainte marea cu sarea, ca apoi să uite sau să constate că, în calitate de ditamai președintele, nu are nici o putere, cinic, va declara după ultima vizită în America, că lasă România pe mîini bune. Care mîini? Tot acelea ale Securității, care te ajung oriunde te-ai ascunde?". Corupția se află în siajul "odioasei instituții", căci altminteri n-ar fi atît de inflorescentă. O
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
în 1949. Rareori am citit un text mai teribil despre oroarea comunistă. Ar trebui să devină material de studiu obligatoriu pentru dnii Onișoru, Predescu et. comp. de la CNSAS (dl Predescu, doar colaborator extern!) l În JURNALUL LITERAR nr. 1-6, Aristarc declară a nu fi băgat pînă acum de seamă că revista noastră nu-l mai publică de o bucată de vreme pe dl Laszlo Alexandru. Asta, după ce reproduce un (probabil) ultim text al eseistului clujean (extrem de... amabil cu noi, din nou
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
carevasăzică, la urmă, și dezacord; dar nu, dacă nu exista și ceva abstract. Pentru cine ar avea mania împotrivirii totale, de obicei fanatică, disensiunea noastră salvează aparențele unei democrații reale, relativiste, prin urmare permisivă... Așa dar, nu trebuie să te declari neapărat într-un dezacord total, înverșunat, față de un lucru ori altul; ci doar, ușurel, să te declari numai în disensiune. Eventual cu o persoană șubrezită nu numai de atâtea experiențe contrare, de atâtea belele ori contradicții trăite ori rostite, el
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]
-
mania împotrivirii totale, de obicei fanatică, disensiunea noastră salvează aparențele unei democrații reale, relativiste, prin urmare permisivă... Așa dar, nu trebuie să te declari neapărat într-un dezacord total, înverșunat, față de un lucru ori altul; ci doar, ușurel, să te declari numai în disensiune. Eventual cu o persoană șubrezită nu numai de atâtea experiențe contrare, de atâtea belele ori contradicții trăite ori rostite, el fiind de fapt un ins cinstit, un simplu cetățean, cum zice în vorbirea sa veșnic dată la
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]
-
a desfășurat conform punctului 8 al Manifestului: "pentru figurație gratuită folosește membrii echipei de filmare, prietenii și familia" (descoperi, pe același generic, și numele regizorului " )... Totul e bine cînd se sfîrșește cu bine! P.S. În programul de sală, regizorul se declară pregătit să primească "din partea dumneavoastră, următoarele, în ordine aleatorie: roșii, huiduieli, aplauze, pupături, ridicări din umeri, zîmbete sarcastice, înjurături, efuziuni, palme, flori, Palma de Aur, Leul de Argint sau chiar un nou proiect de film cu finanțare solidă. La alegere
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
rar. Și nu din vina lui. Totuși, nu s-a lepădat de mine. Și nici eu nu spun ca Cioran, cîndva, "sînt un Iov fără prieteni, fără Dumnezeu și fără lepră." Dar nici că sînt un Iov nu pot să declar. Atunci, ce sînt și, mai ales, cine sînt? A trecut deja un an de cînd nu m-am mai întrebat și nici nu m-am mai gîndit la asta. Cît timp pierdut... A trebuit să ajung la Sibiu, într-un
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
ca o parafrază la un bine cunoscut volum de versuri pentru copii de Marin Sorescu", după cum se alintă autorul) Unde am fugit de acasă? Statisticile ne spun că, la ceasul actual, aproape o jumătate de milion de cetățeni americani se declară de origine română, comunitatea în cauză plasîndu-se pe al 20-lea loc ca mărime în rîndul celor 71 de grupuri etnice de origine europeană, recunoscute oficial. Atracția conaționalilor noștri către mirifica Americă e suficient de veche. La începutul veacului XX
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
avea ferestrele mai bine situate". Ce efect au asupra irakienilor imaginile de război transmise de pe tancurile și avioanele aliaților?", revenea Coșarcă. "Nu știu", zicea Petrișor. "Dar ce crezi despre informațiile contradictorii ale Bagdadului și respectiv Washingtonului?" " Așa e la război", declară Petrișor. Pe scurt, noi vedeam la t.v. ori citeam în ziare cu mult mai multe decît putea vedea cu ochiul liber Petrișor. Lucru firesc: televiziunea irakiană nu era atît de năroadă, încît să dea imaginile culese de televiziunile străine
Prea mici pentru un război atît de mare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14096_a_15421]
-
și aproape numai în varianta scrisă a limbii literare, anume adverbul ritós. Acesta este sinonim cu termeni precum categoric, decis, ferm, hotărât, net, tranșant, deschis și apare mai cu seamă pe lângă verbe ale spunerii precum a spune, a vorbi, a declara. A afirma ritos înseamnă deci "a spune limpede, răspicat, fără șovăială". În privința sensului acestui termen rar, astăzi folosit numai ca adverb, deși în texte scrise în veacul al XVIII-lea, când a pătruns în românește, este atestat și ca adjectiv
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
publică astăzi o profunziune de "ediții" fără asistență autorizată. La inaugurarea festivă a seriei noi din "Biblioteca pentru toți", în cadrul "Minervei", recent cumpărate de un nou patron de la cel care falimentase marea editură dubios privatizată, domnul ministru al Culturii a declarat, în prezența Președintelui țării, că, sprijinind noul proiect privat, se mândrește a-și fi îndeplinit datoria de conștiință de a reînvia Editura Minerva. Lăsând la o parte faptul că "Minerva" nu era, cum credeau destui amatori de profit, totuna cu
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]