305 matches
-
sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapă de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea tunchiurilor de scoarță, pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde folosirea plugului era dificilă, se lucra manual, cu sapă de laz. Urme ale acestuia mod de exploatare a pământului se mai văd încă pe "Dealul Bisericii, Zăpodie, Runc, Secătura, Dealul Costeții, Fata Agriesului" ș.a Puțin productive și
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
tracțiune animală ce lega tunelul de galeria de coastă „Kerpely” la rândul ei s-a convertit în cale ferată electrificată. Astfel minereul de fier ajuns la galeria de coastă „Kerpely” ajunge pe o cale ferată cu ecartament de 633mm, o declivitate de 0,4% care trece prin tunelul „Lukács László” ajungând la planul înclinat din valea Retișoarei, care la rândul ei i-a fost mărit capacitatea de transport pentru a coborî și ridica 4 vagoneți per platformă, cu două platforme care
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
în strânsă interacțiune cu structura substratului petrografic, confirmă principala caracteristică a Podișului Hârtibaciului: dinamica accentuată a versanților. Astfel, densitatea fragmentării are valori cuprinse între 2 și 3,5 km/km, iar energia reliefului variază între 90 și 300 m/km. Declivitatea variază de la 5-10 pe suprafețele structurale, la peste 55 pe abrupturile cuestice, menținându-se între 2 și 5 pe podurile teraselor și suprafețelor de nivelare. Ponderea însemnată dețin suprafețele cu pante de 15-25. Versanții cu pante mai mari de 10
Podișul Hârtibaciului () [Corola-website/Science/316904_a_318233]
-
beneficiind de suportul financiar al guvernului de la Budapesta, baronul Apor din Sighișoara decide să construiască o cale ferată care să lege Podișul Târnavelor de Podișul Hârtibaciului. Din cauza dificultății traseului dintre Sighișoara și Brădeni, care presupunea curbe foarte strănse și o declivitate crescută pentru traversarea dealului Apoldului, s-a ales ecartamentul îngust, standardizat în imperiu la 760 mm. Secțiunea Sighișoara-Agnita a fost operată de 3 locomotive cu tender noi, seria 388, producție a fabricii de locomotive Wiener Neustadt, de la deschiderea circulației în
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
În partea de nord a comunei se află șoseaua națională care unește municipiul Bacău cu restul județului iar satul Letea-Veche este străbătut de la nord la sud de Dc 87. Formele de relief distincte sunt Lunca Șiretului și Bistriței, terasele acestora. Declivitatea terenului este foarte redusă. Teritoriul comunei se învecinează în partea de nord cu comună Săucești, la sud - est cu comună Tamași, la est cu comună Buhoci, la sud - vest are vecin comună Nicolae Bălcescu iar la vest orașul Bacău și
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
în parte superioară a bazinului hidrografic al Văii Ilișua într-un mediu preponderat forestier, prin procese de bioacumulare caracterizate prin humificarea activă a suprafeței organice, solurile sunt în mare parte brune, brune acide, brune podzolice și podzolice. Pe versanții cu declivitate mare și o structura geologică din starturi argiloase în alternanta cu cele nisipo-argiloase, se produc frecvente alunecări, rupturi și prăbușiri. Toate acestea, amplificate de modul de folosire a terenurilor, au produs erodarea progresivă a solului care și-a pierdut nivelul
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
oi pe o anumită suprafață de teren, în așa numită târlă. Excrementele oilor devin un îngrășământ natural). Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni să despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapa de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea trunchiurilor de scoarță pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapa de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea trunchiurilor de scoarță pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde folosirea plugului era dificilă, se lucra manual, cu sapa de laz. Urme ale acestui mod de exploatare a pământului se mai văd încă pe Dealul Bisericii, Zapodie, Runc, Secătură, Dealul Costeșii, Fața Agrieșului s.a Puțin productivă și
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
Panta sau înclinarea terenului reprezintă indicatorul esențial în caracterizarea reliefului dar și în formarea și evoluția solurilor, deoarece de pantă depinde eroziunea torențială, deplasările de mase pe versanți, scurgerea apei de suprafață și modul de utilizare al terenurilor. Versanții cu declivități cuprinse între 20% și 50% ocupă cele mai mari suprafețe (peste 40%) din tot arealul și reprezintă toate bazinele depresionare subcarpatice. Pante peste 50% întâlnim pe abrupturile morfostructurale și la obârșiile bazinelor torențiale. Din acțiunea factorilor modelatori externi iese în
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
a părții tibiotalare posterioare a ligamentului colateral medial). Fața posterioară a talusului sau fața posterioara a corpului talusului este mică, îngustă și înclinată înapoi; ea prezintă o proeminență rugoasă numită procesul posterior al talusului. Fața posterioară este foarte redusă datorită declivității trohleei talusului; ea se asemăna mai degrabă cu o margine decât cu o față adevărata. Procesul posterior al talusului ("Processus posterior tali") sau procesul Stieda este o proeminență posterioară a talusului situată posterior și inferior față de trohleea talusului; el are
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
construit așezământul mănăstiresc, sihastrul Agafton a defrișat pădurea de pe o coastă a versantului. Pe măsură ce mănăstirea s-a extins, pădurea a continuat să fie defrișată tot mai mult, rezultând însă un dezechilibru local major. Amplasarea mănăstirii pe un deal cu o declivitate naturală a dus în timp la producerea unor alunecări de teren evolutive, dezvoltate pe direcția nord - sud, acestea fiind vizibile pe coasta sudică a dealului pe care este amplasată mănăstirea. Arealul de instabilitate este de circa 1,50 ha, întinzându
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
Arealul de instabilitate este de circa 1,50 ha, întinzându-se pe o lungime de aproximativ 450-500 m pe direcția vest-est, începând din zona Taberei de elevi „Codrii de aramă” și până la marginea pădurii Baisa. Cauzele alunecărilor de teren sunt declivitatea accentuată a reliefului, existența pământurilor loessoide, defrișarea arborilor cu important rol de stabilizare, circulația apelor subterane cu debite semnificative, circulația apelor pluviale colectate din amonte și de pe platforma drumului care au creat făgașe, transportând solul, precum și lipsa rigolele laterale la
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
greco-catolici (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul ocupă un loc central între diferitele regiuni geografice: la est de masivul Bükk, în valea râurilor Sajó, Hejő și Szinva. Orașul Mișcolț ocupă o suprafață totală de km². Declivitatea este progresivă, diferența de nivel între punctul cel mai înalt și punctul cel mai jos al orașului este de circa 800 metri. Orașul este dotat cu două linii de tramvai, prima linie de tramvai fiind inaugurată la 10 iulie 1897
Miskolc () [Corola-website/Science/297720_a_299049]
-
cele mai mici, de 0,0-0,50 km/km2 se întâlnesc în partea de sud-vest, de-a lungul culmii Creasta Beței - Cornul Șoimușului - Măgura Mihalțului - Dealul Cisteiului, ca urmare a predominării aici a marnelor și nisipurilor. La rândul lor valorile declivității sunt concordante cu cele ale gradului de fragmentare, scăzând în mod accentuat de la est și nord-est spre vest și sud-vest. Dealurile Lopadei beneficiază de un climat temperat-continental cu influențe oceanice și efecte de foehn, specific sud-vestului Depresiunii Transilvaniei. Temperatura medie
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
4. Masă vehiculului trebuie să corespundă masei proprii declarate de constructor. 1.1.2. Caracteristicile piștei de încercare 1.1.2.1. Suprafață trebuie să fie de natură să permită rularea cu o viteză stabilizata și să nu prezinte denivelări. Declivitatea nu trebuie să fie mai mare de 2% și să nu varieze cu mai mult de 1%, cu excepția efectelor bombamentului. 1.1.2.2. Suprafață pe care se fac încercările trebuie să fie fără bălti, zăpada sau polei. 1.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152957_a_154286]
-
trecerea vehiculelor care circulă din sens opus. ... (3) Pe drumurile publice înguste, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse, unele pe langă altele, este imposibilă sau periculoasă, conducătorii acestora se vor conformă semnalizării existente. ... (4) Pe drumurile publice cu declivități pronunțate, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse, unele pe langă altele, este imposibilă sau periculoasă, cele care coboară sunt obligate să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care urcă. ... (5) În cazurile prevăzute la alin. (3) și (4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159462_a_160791]
-
specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor și existența amenajărilor rutiere și a mijloacelor de semnalizare, care să asigure fluenta și siguranța circulației; 2. amenajare rutieră - orice construcție amplasată pe partea carosabila sau în zona acesteia, destinată reglementării circulației rutiere; 3. declivitate - inclinarea unui drum pe o porțiune uniformă față de axa orizontală; 4. urgență - situația de criză sau de pericol potențial major care necesită deplasarea imediată pentru prevenirea producerii unor evenimente cu consecințe negative, pentru salvarea de vieți omenești sau a integrității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159462_a_160791]
-
decât cele din zona temperată. Totuși în zonele temperată, mediteraneeană, precum și cele subtropicală și tropicală umede carstul se dezvoltă intens. Aici litiera prin descompunere generează diferiți acizi care accelerează efectul coroziv. c) Condițiile morfologice facilitează sau diminuează intensitatea carstificarii prin: declivitatea pantelor, densitatea fragmentării, energia reliefului, expoziția versanților. d) Condițiile climatice, fitogeografice și omul constituie alte grupe de factori care influențează carstificarea. Izvoarele carstice sunt alimentate din: precipitații, cursuri autohtone și alohtone, apă acumulată în golurile carstice. După specificul alimentării și
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
chestiunea inferenței și reflectează asupra trecerii de la ceea ce este văzut, constatat de trupul filosofului, la ceea ce poate fi dedus: de exemplu, cum vom deduce realitățile invizibile ale atomului și vidului plecând de la realitățile vizibile? Cum am putea ajunge la teoria declivității - o referință inexistentă în corpusul epicurian descoperit, dar prezentă în corpusul lui Philodemos - făcând apel doar la ceea ce se poate vedea, mirosi, gusta, pipăi? Pornind de la retorică și ajungând să-și pună problema sensului semnelor, Philodemos pune bazele unei metode
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
vital scris cu o mână de particule elementare, nu de către zei, ci de către o forță-cauză fără altă rațiune și justificare decât postulatul ontologic: clinamenul. -6- Capriciu de atom. Preiau expresia „capriciu de atom” de la Bergson, care califică astfel faimosul clinamen, declivitatea atomică fără de care nimic nu s-ar fi întâmplat. într-adevăr, niște atomi care cad în vid nu întâmpină nicio rezistență, ei cad ca ploaia, la nesfârșit, fără să se poată întâlni, asocia și agrega vreodată. Lumea se reduce atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
fără libertate... Ceea ce exprimă fizica atomică a clinamentului dă o deschidere înspre perspective ontologice, metafizice. Din aceste opțiuni decurg consecințe etice și politice. Universul atomic este pus în mișcare de o libertate asimilabilă cu o forță din care decurge totul. Declivitatea integrează libertatea într-o lume care, din acel moment, este organizată altfel, ea face așadar posibilă o intersubiectivitate, deci o viață socială. Apoi, la alții, responsabilitatea individuală, dragă adepților oricărei ordini colective... Un asemenea capriciu al atomilor inaugurează un antidestin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie un expozeu clasic asupra a ceea ce se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorici de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria declivității există și la Magistrul însuși. Nu la Democrit, la Epicur. Ceea ce elimină multiplele ipoteze asupra inventării clinamenului de către Lucrețiu. O dovadă perfectă că inexistența unei descoperiri arheologice nu are valoare de certitudine a inexistenței unei teze. A te apleca asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
chestiunea inferenței și reflectează asupra trecerii de la ceea ce este văzut, constatat de trupul filosofului, la ceea ce poate fi dedus: de exemplu, cum vom deduce realitățile invizibile ale atomului și vidului plecând de la realitățile vizibile? Cum am putea ajunge la teoria declivității - o referință inexistentă în corpusul epicurian descoperit, dar prezentă în corpusul lui Philodemos - făcând apel doar la ceea ce se poate vedea, mirosi, gusta, pipăi? Pornind de la retorică și ajungând să-și pună problema sensului semnelor, Philodemos pune bazele unei metode
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vital scris cu o mână de particule elementare, nu de către zei, ci de către o forță-cauză fără altă rațiune și justificare decât postulatul ontologic: clinamenul. -6- Capriciu de atom. Preiau expresia „capriciu de atom” de la Bergson, care califică astfel faimosul clinamen, declivitatea atomică fără de care nimic nu s-ar fi întâmplat. într-adevăr, niște atomi care cad în vid nu întâmpină nicio rezistență, ei cad ca ploaia, la nesfârșit, fără să se poată întâlni, asocia și agrega vreodată. Lumea se reduce atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fără libertate... Ceea ce exprimă fizica atomică a clinamentului dă o deschidere înspre perspective ontologice, metafizice. Din aceste opțiuni decurg consecințe etice și politice. Universul atomic este pus în mișcare de o libertate asimilabilă cu o forță din care decurge totul. Declivitatea integrează libertatea într-o lume care, din acel moment, este organizată altfel, ea face așadar posibilă o intersubiectivitate, deci o viață socială. Apoi, la alții, responsabilitatea individuală, dragă adepților oricărei ordini colective... Un asemenea capriciu al atomilor inaugurează un antidestin
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]