662 matches
-
exagerăm însă: în cazul extrem în care am accepta existența unei grile de semnificații stabilite de unul sau mai mulți autori ai operei parodice, trebuie spus că, după lectură, aceasta nu va fi niciodată respectată pe deplin de sistemul de decodare, în ultimă instanță propriu fiecărui cititor în parte. Capitolul 2 Parodia literară în Antichitate. Evoluția formelor epice și apariția romanului 2.1. Definirea parodiei literare în Antichitate. De la etimologie la terminologie: primii teoreticieni Multe căi eronate de interpretare și, implicit
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fi considerată parodie, cum se mai întâmpla în trecut. Mulți romancieri, dar și cercetători ai postmodernismului își reprezintă parodia în sens strict, drept o "evocare sardonică" sau conștient-ironică a unui model artistic precizat din start, prin adnotări explicite, a căror decodare nu mai prezintă dificultăți majore, ci este o provocare erudită. O dată ce au depășit nivelul prim al imitației stilistice, parodiștii "atacă" anumite opere fie pentru că le consideră demne de polemică, fie pentru că acestea din urmă au, pur și simplu, o valoare
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sensul, conotația. E pusă în joc o întreagă logică de explicare a travaliului de construire a sensului" (P. Ricoeur, Metafora vie, 1984: 8). Searle (J.R. Searle. 1979) interpretează metafora din perspectiva actelor de "limbaj indirect": interlocutorul aplică regulile semantice de decodare a actelor de limbaj (reguli convenționale)6. Odată cu lucrarea lui L. Goodman, Languages of Art (1967), metafora este scoasă din seria tropilor, fiind transferată în categoria principiilor. În această calitate, devine principiu de organizare a reflectării realității în limbă și
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
o categorie de termeni cu valoare denominativă, referențială, creați printr-un dublu transfer: 1) intern, de la scheme preconceptuale la domeniul-țintă; 2) extern, de la o limbă - sursă la limbile - țintă. Indiferent de domeniul-sursă, metafora informatică este fundamentată pe analogie. Procesul de decodare a metaforelor din domeniul HTML, a Lexicului de Internet etc. - în pofida transparenței de semnificație - se poate realiza numai în context. Acest aspect întărește ideea necesității unei interpretări interdependente a metaforei terminologice, din perspectivă semantică și contextuală. Problema contextului în exprimarea
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
adică...“, „Nu te înțeleg, ce vrei să spui?“, „Ce înțe legi tu prin...?“ etc.). Comunicarea artistică poate apela și ea funcția metalingvistică, orientată însă nu numai spre coduri lingvistice, ci și spre coduri culturale/estetice. Astfel, artele poetice fa cilitează decodarea semnificațiilor, oferind „chei de lectură“. Metaliteratura activează această func ție prin autoreferențialitate, prin discursul textualist al postmoderniștilor, prin proce deul intertextualității, al parodierii etc., care impun coduri de lectură și de interpretare spe cifice, în relație cu „pretextul“ și cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pattern romantic influențează semnificativ mesajul). 2.2. Textul literar și textul nonliterar. Texte de graniță Raportarea mesajului la contextul comunicativ, la cel lingvistic și stilistic determină identificarea tipologiei textuale pe care o ilustrează secvența discursivă/textul. Această identificare întregește procesul decodării mesajului, al receptării tuturor semnificațiilor, explicite și implicite, prin aplicarea unei grile de coduri culturale, de convenții, de stereotipii, de particularități etc. Principalele tipuri de texte sunt textul literar și cel nonliterar. Prin contaminarea acestora, ia naștere textul de graniță
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
are forme multiple: - metafora explicită (in praesentia) presupune prezența termenului propriu și a termenului metaforic. Acest construct este esențial pentru metafora modernă, numită de L. Blaga metaforă revelatorie, fiindcă absența termenului propriu din context ar duce la ermetism, la imposibilitatea decodării semnului. Textual, metafora explicită se realizează prin: construcție apozitivă: Zburător cu negre plete, umbră fără de noroc (M. Eminescu); Soarele, lacrima Domnului; Suflete, prund de păcate (L. Blaga); Dar soarele, aprins inel, / Se oglindi adânc în el (I. Barbu); Leoaică tânără
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
care, desigur, reverberează în operă. Pe de o parte, multe jurnale cuprind nu numai evenimente semnificative din viața scriitorului, ci și detalii privind dileme artistice, surse de inspirație sau geneza operei literare, contribuind astfel la înțelegerea structurilor artistice și la decodarea mesajului. Mai mult chiar, aflând despre întâmplări și experiențe modelatoare din viața autorului, lectorul poate înțelege corect raportul dintre realitate și ficțiune. Cu toate acestea, romane precum Ion sau Adam și Eva de L. Rebreanu pot fi înțelese și fără
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ne amintim de eminesciana Odă (în metru antic) și de replica ei stănesciană - care impun, chiar pentru a înțelege titlul, cunoașterea unor concepte de teorie literară - pentru a accepta necesitatea utilizării unor noțiuni teoretice fără de care nu ar fi posibilă „decodarea“ nivelurilor multiple de semnificare. În concluzie, de poezie - divina capcană în care se zbate vulpea vie / și mișcătoare a ideii, a trăirii - trebuie să ne apropiem cu toată ființa, cu sensibilitatea și inteligența noastră, cu știința semnului lingvistic și artistic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un altul, se realizează una din figurile discursului pe care marii retoricieni le-au numit tropi. Tropii rezultă din diversificarea semnificantului; ei sînt figuri de semnificație. Se afirmă, în acest sens, că orice figură, în realitate, conține un proces de decodare în doi timpi, dintre care primul este percepția anomaliei, și al doilea, corectarea ei. Retoricii au făcut mai multe clasificări ale figurilor de-a lungul secolelor, multe dintre ele avînd un caracter arbitrar sau neștiințific. César Chesneau Du Marsais împarte
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
totalitatea gesturilor și mișcărilor, voluntare sau involuntare pe care un locutor le folosește în actul de comunicare. Alături de mimică, privire și diferitele posturi corporale, gestica este integrată comunicării non-verbale ca formă de exprimare prin folosirea unui limbaj aparte a cărui decodare mobilizează o largă varietate de tipuri de interpretare (in)variabilă sau alternativă. Gestica se află în strînsă legătură cu canalul vizual, deosebindu-se de semnele lingvistice prin anumite caracteristici semiotice. Ea nu aparține vreunei gramatici, dată fiind lipsa existenței unor
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui enunț implică activarea simultană a mai multor competențe pentru a extrage semnificația, pronind de la semnificanții care alcătuiesc secvența analizată. Potrivit lui M. Bahtin și a altor cercetători, interpretarea este o activitate dialogică ce depășește cadrul competențelor aplicate în receptarea și decodarea semnificației unui mesaj, deoarece acesta este obiectul unei construcții la care iau parte atît emițătorul cît și receptorul. Aceasta se întîmplă fiindcă receptorul nu este o simplă țintă, exterioară discursului, ci, dimpotrivă, competența sa interpretativă este avută în vedere de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în patru categorii: 1) reguli de calitate, 2) reguli de cantitate, 3) reguli de relație sau de pertinență și 4) reguli de modalitate. Deși formulate ca mijloace de codare, aceste maxime sînt în realitate concepute pentru a realiza procesul de decodare și de a determina maniera în care destinatarii reconstruiesc anumite implicaturi (sau implicații) conversaționale. Maximele conversaționale pot fi ignorate sau încălcate cu intenții și cu efecte variabile, dar ele pot intra în conflict una cu alta, ca, de exemplu, maxima
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interpretare ce corespunde unei maxime de maximalizare inferențială, fenomen autorizat de îmbogățirea informativă sugerată prin teoria implicaturilor. Într-o lucrare din 1973, E. Goffman arăta că deseori, în schimbul reparatoriu, se recurge la minimalizare, contextul fiind de obicei cel care asigură decodarea adecvată în funcție de situația concretă. De exemplu, dacă cineva calcă pe altcineva pe picior și își cere scuze, i se replică Nu face nimic, sensul acestui enunț minim fiind dat de împrejurare; la fel, dacă cineva cere un obiect și îl
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
propus ca un mijloc de integrare a realului în procesul semantic și de contestare a semnului din perspectiva lui F. de Saussure, ca ceva produs și tratat ca atare. Adoptînd o perspectivă contrară, praxematica analizează procesul semantic în cadrul codării și decodării și încearcă să explice dinamica lui pe principiile realismului. În această concepție, producerea sensului are loc într-o manieră conflictuală care implică reglarea socială ce presupune o percepere prin consens a realității și ține cont de creativitatea individuală. Reglarea praxemului
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Charaudeau propune teoretizarea a două tipuri de receptori, individualizați terminologic ca subiect interpretant - cel care primește mesajul și trebuie să-l interpreteze avînd o identitate psiho-socio-lingvistică - și subiect ideal - un subiect destinatar construit de actul enunțării și care satisface dezideratul decodării adecvate a intenției de comunicare aparținînd locutorului-emițător. V. alocutor, destinatar, interlocutor. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. MT REFERENT. Se numește referent obiectul, fenomenul sau procesul din realitatea extralingvistică la care trimite semnul lingvistic, așa cum a fost delimitat de experiența unui
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pentru a se realiza interpretări pornind de la exprimarea punctelor de vedere. În intenția lui D. Sperber și D. Wilson a fost ca, prin conceptul "relevanță", să ofere o teorie simplă și eficientă pentru a se explica reușita și eșecul în decodarea enunțurilor. Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, relevanța poate avea mai multe fațete, pe de o parte, prin atitudinea (exprimată a) locutorului și, pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
imaginîndu-și reacția posibilă a interlocutorului și rolul celui care primește și trebuie să interpreteze actul respectiv în funcție de ceea ce-și imaginează cel care l-a produs. Fiecare dintre aceste roluri determină subiectul discursiv să execute operații deosebite, codarea pentru primul, decodarea pentru al doilea, acestea producînd inferențe ce nu sînt mereu identice. Pe de altă parte, prin recunoașterea a două dimensiuni distincte ale discursului, se produce distincția dintre subiectul cognitiv și subiectul pragmatic. V. actant, emițător, interlocutor, locutor, polifonie, receptor. DUBOIS
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vieții În mod diferit, și modul de utilizare a cuvântului "genă" variază. Astfel, el se poate referi atât la partea materială, cât și la cea conceptuală. După descoperirea ADN-ului ca material genetic, și odată cu dezvoltarea biotehnologiei și o dată cu proiectul decodării genomului uman, cuvântului "genă" a Început să se refere mai ales la Înțelesul său din biologia moleculară, adică la segmentele de ADN pe care celulele le transcriu În ARN și le traduc (cel puțin În parte) În proteine. În vorbirea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ce semnifică unul din cele trei aspecte ale existenței (substanță/câmp, energie, informație) și desemnează un tip de relație (informațională) ce face posibilă comunicarea Între două sau mai multe entități (sisteme), din care cel puțin unul este capabil de codificare/ decodare și semnalizare a proprietăților "celorlalte"; orice relație informațională este mijlocită prin purtători materiali (semne si semnale) și modificări energetice, dar nu depinde cu necesitate de natura suportului substanțial-energetic, același mesaj putând fi transmis pe variate căi și stocat prin diverse
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
casei. „Narațiunea” se încheagă, împotriva retorismului și a convenționalismului, ca înlănțuire de închipuiri ale protagonistei - scene de iubire brutală petrecute în trecut sau fantezii întunecate izvorâte din spaima de a fi înșelată, din îndoieli și anxietăți, risipite în final prin decodare ironică. Experimentală este și Cravata de cânepă, prelucrare parodică în cheie urmuziană a relației între Hamlet, „infelicele prinț al Danemarcei”, și domnița Silvia-Logica, al cărei devotament pasional merge până într-acolo încât se spânzură de brațul felinarului în care Hamlet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Applera, condusă de Dr. J. Craig Venter 82, președinte transferat de la Institutul de Cercetări Genomice. Corporația s-a ocupat de proiectul decodificării genomului uman, având un buget de trei miliarde de dolari, iar rezultatele stau la dispoziția publicului. Istoria efortului de decodare a genomului uman este descrisă de laureatul premiului Nobel Sir John Sulston 86 în cărțile sale The Common Thread: A Story of Science, Politics, Ethics and the Human Genome. De asemenea, antropologul Paul Rabinow 87 publică o interesantă carte intitulată
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
menținerea rigidă a conversației între anumite limite vine în contradicție cu cultivarea curiozității naturale a copilului, a dezvoltării creativității lui. Conversația scăpată de sub control este o comunicare neproductivă, în care nu se mai transmit mesaje, nu mai există codarea și decodarea informației, partenerii nu mai folosesc același cod comun, nu-i mai interesează dacă informația este recepționată de cineva. Copiilor li se pare mai captivantă conversația cu unii adulți, itinerarul profesorului în parcurgerea subiectului li se pare interesant, astfel, abordarea oricărei
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
sau frecvenței unui semnal extern Aplicațiile tipice ale modului de capturare a unui timer vizează măsurări de frecvență, de timp sau numărarea evenimentelor: măsurători de rotație, unghi sau viteză cu senzori care dau un anumit număr de impulsuri pe rotație; decodarea ieșirilor senzorilor care codifică informația ca frecvență, perioadă a unui semnal sau ca factor de umplere a unui semnal dreptunghiular; decodarea anumitor semnale de comunicație digitală; detectarea momentului la care un semnal atinge un nivel prestabilit; această operațiune se face
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
numărarea evenimentelor: măsurători de rotație, unghi sau viteză cu senzori care dau un anumit număr de impulsuri pe rotație; decodarea ieșirilor senzorilor care codifică informația ca frecvență, perioadă a unui semnal sau ca factor de umplere a unui semnal dreptunghiular; decodarea anumitor semnale de comunicație digitală; detectarea momentului la care un semnal atinge un nivel prestabilit; această operațiune se face în conjuncție cu un comparator; citirea senzorilor tactili de tip capacitiv (figura 4.14Ă, în conjuncție cu porturile de intrare-ieșire care
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]