765 matches
-
și hrean Viroze 8.5.1. Virusul mozaicului conopidei Cauliflower mosaic virus Boala este de origine americană iar în România a fost semnalată în 1952 și poate da pierderi de până la 75 % din producție. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă o decolorare, o transparență a nervurilor, urmată de îngălbenirea țesutului între nervuri. Țesuturile de lângă nervuri păstrează colorația verde. Întrucât zonele îngălbenite nu cresc în același ritm cu cele verzi, frunzele apar gofrate, cu marginile răsucite spre fața superioară. Simptomele dispar la temperaturi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantele pot suferi mai mult sau mai puțin. Răsadurile afectate rămân mici și după plantare produc puțin. Din cercul de plante gazdă fac parte: varza albă, varza roșie și varza de Bruxelles. La aceste plante, simptomele apar ca pete de decolorare urmate de pete brune. Virusul a mai fost găsit și la ridichi, rapiță, hrean și alte crucifere, unde produce gofrări. Frunzele de varză de la mijlocul tulpinii au zone verzi-închis, paralele cu nervurile și mozaicare slabă. Frunzele de conopidă afectate au
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
încă din 1949 și a fost studiată de Elena Bucur (1957). Pagubele cantitative și calitative înregistrate, se cifrează la procente însemnate din recolte, putând ajunge uneori la 50-100 %. Simptome. Încă din primele faze de vegetație, pe primele frunzulițe apare o decolorare sau brunificare a acestora, urmată de veștejirea plantulelor și căderea lor. Pe frunzele plantelor infectate, apar pete mari neregulate, galbene, în dreptul cărora nervurile sunt brunificate și apoi înnegrite. Țesuturile din dreptul petelor devin pergamentoase, subțiate și se usucă (fig. 120
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bacterie. 8.5.5 Pătarea bacteriană a frunzelor de ridichi Xanthomonas campestris pv. raphani. Această bacterioză este semnalată pe mai multe plante din fam. Cruciferae, producând pagube însemnate în anii cu precipitații mari. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete de decolorare ce ajung până la alb, cu zone gălbui și cu aspect umed. Pe tulpini, zonele atacate sunt ușor cufundate, de culoare verde-închis apoi brune-negricioase. Fructele plantelor prezintă pete mici de decolorare, apoi brune-închis. Transmitere-răspândire. Bacteria atacă fructele și apoi trece la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu precipitații mari. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete de decolorare ce ajung până la alb, cu zone gălbui și cu aspect umed. Pe tulpini, zonele atacate sunt ușor cufundate, de culoare verde-închis apoi brune-negricioase. Fructele plantelor prezintă pete mici de decolorare, apoi brune-închis. Transmitere-răspândire. Bacteria atacă fructele și apoi trece la semințe, pe care le infectează. Bacteria se transmite de la un an la altul prin semințe dar și prin resturile vegetale. În cursul anului, bacteria poate fi răspândită prin apa de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Tr. Săvulescu și Czarna Rayss au semnalat-o pentru prima dată în România în 1930. Simptome. Boala apare mai frecvent pe plantele tinere în răsadnițe sau imediat după plantare în câmp. Pe primele frunze apar pete de 1-3 mm de decolorare, gălbui, ce evoluează spre culoarea cenușie-brună. Pe fața inferioară a frunzelor, în dreptul petelor ce au o formă neregulată, apare un puf cenușiu, apoi petele se întind, se unesc și dacă vremea este umedă, sunt distruse suprafețe mari din frunzele, ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciuperca este acum cunoscută pe tot teritoriul țării, ca producând pagube însemnate la ridichi, hrean, muștar dar și la varză, conopidă și gulii. Simptome. Încă din primele stadii de vegetație, pe toate organele aeriene ale cruciferelor pot apărea pete de decolorare gălbui, diferite ca formă și mărimi. Pe fața inferioară a frunzei, dar uneori și pe cea superioară, apar cruste albelăptoase, bășicate, inelare. Într-un stadiu mai evoluat al bolii, epiderma frunzei crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unde se cultivă varza, înclusiv în România, unde a fost semnalată de E. Racoviță în 1947 și studiată de Vera Bontea în 1963. Simptome. Plantele tinere atacate încă din răsadnițe, prezintă pe primele 2 frunzulițe, pete circulare sau neregulate, de decolorare. Pe zonele gălbui apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă la bază o subțiere a sa, însoțită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La plantele mai dezvoltate, pe frunze, apar pete gălbui
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de consum sau cultura seminceră. Descrisă în 1841 de J.M. Berkeley în Anglia, boala s-a răspândit cu repeziciune în toate țările cultivatoare, în România fiind semnalată încă din 1935. Simptome. Frunzele și tijele florale parazitate prezintă pete ovale de decolorare, cu țesuturi îngălbenite, pe suprafața cărora apare un puf cenușiu-violaceu. Frunzele și tijele plantelor mănate se frâng din dreptul zonei afectate, așa încât partea lor superioară se usucă. Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele frânte nu mai produc semințe (fig
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
descrisă în 1938 de V. Severin și C. Freitag, este acum destul de răspândită în SUA, Germania, Franța, Anglia și Cehoslovacia, producând pierderi mari de producție. Simptome. Plantele virotice se recunosc ușor datorită taliei reduse și datorită deformărilor frunzelor. Acestea prezintă decolorări ale nervurilor și pete sau inele de decolorare pe limb. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite în natură prin afide, iar de la un an la altul, virusul rezistă în seminceri. Prevenire și combatere. Culturile de rădăcinoase, în special cele pentru semințe, vor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Freitag, este acum destul de răspândită în SUA, Germania, Franța, Anglia și Cehoslovacia, producând pierderi mari de producție. Simptome. Plantele virotice se recunosc ușor datorită taliei reduse și datorită deformărilor frunzelor. Acestea prezintă decolorări ale nervurilor și pete sau inele de decolorare pe limb. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite în natură prin afide, iar de la un an la altul, virusul rezistă în seminceri. Prevenire și combatere. Culturile de rădăcinoase, în special cele pentru semințe, vor fi tratate cu uleiuri minerale ce le protejează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
toată Europa, iar în România a fost descrisă de Tr. Săvulescu în 1928. Este o boală gravă ce poate distruge în totalitate frunzișul și poate reduce considerabil producția de rădăcini și de sămânță. Simptome. Frunzele atacate prezintă inițial pete de decolorare, apoi petele devin galben-brune și sunt mărginite de o dungă roșiatică. Dacă vremea este umedă, petele se extind (1-10 mm în diametru), iar în centrul lor apar puncte mici, negre, fructificațiile cu spori (fig. 135). Aceleași pete, dar de formă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
7. Pătarea albă sau septorioza leușteanului Septoria levistici Boala este cunoscută în toate țările cultivatoare, iar în România a fost semnalată în 1930 de Tr. Săvulescu și C. Sandu-Ville. Simptome. Pe frunze, indiferent de vârstă lor, apar pete circulare de decolorare, de 13 mm în diametru, delimitate de o dungă brună. Petele sunt la început izolate dar apoi se pot uni, devin galbene-cafenii, cu puncte mici negre în zona centrală. Frunzele se usucă înainte de vreme, de jos în sus . Transmitere-răspândire. În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mozaicului castraveților la spanac (pătarea galbenă a spanacului) Cucumber mosaic virus in spinach H.S. Smidt et col., 1981, face precizarea că mozaicul castraveților poate afecta culturile de spanac "cu caracter general". Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă inițial pete gălbui de decolorare, de formă neregulată, în dreptul cărora țesuturile cresc neuniform, ceea ce duce la încrețiri și deformări ale frunzei. Într-o fază mai avansată, frunzele se îngălbenesc în totalitate și se brunifică. Chiar dacă nu au pierit în toamnă, plantele virotice vor muri în timpul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pete galbene aurii cu un punct central verde, bombarea zonei centrale a frunzei și curbarea spre partea inferioară a marginii limbului. Beet mild yellowing virus produce la spanac o îngălbenire, pete galbene mari, deformări ale limbului și nanism însoțit de decolorări. Boli produse de ciuperci 8.8.2. Mana spanacului Peronospora spinaciae Boala este cunoscută de foarte multă vreme putând fi întâlnită în răsadnițe, sere și câmp. Tr. Săvulescu o semnalează pentru România în 1929. Simptome. Frunzele atacate prezintă pete verzi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Ascochitoza spanacului Ascochyta spinaciae Ciuperca a fost descris inițial din fosta U.R.S.S. în 1923 dar, acum este semnalat în toată Europa și America iar din 1952 este cunoscut și în România. Simptome. Pe frunzele atacate apar pete circulare de decolorare, ce devin brune, de 2-3 mm în diametru. Petele devin cenușii în zona centrală, cu puncte mici, negre și cu o dungă brună de separare față de țesuturile sănătoase. Pe cozile frunzelor și tulpini petele au o formă alungită. Transmitere-răspândire Ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se observă o alternanță de pete colorate în verde-închis și verde gălbui care dau aspectul de mozaic. Petele se observă pe spațiile dintre nervurile frunzelor sau chiar și pe nervuri. În unele cazuri apar transparențe ale nervurilor, gofrări sau chiar decolorări generale urmate de arsuri. Frunzele mature, în condiții de temperaturi peste 20șC, deși sunt virotice nu prezintă simptome. În culturile semincere virusul produce piticire, decolorări și arsuri. Semințele obținute pot germina în anul următor dar vor produce plante cu frunze
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau chiar și pe nervuri. În unele cazuri apar transparențe ale nervurilor, gofrări sau chiar decolorări generale urmate de arsuri. Frunzele mature, în condiții de temperaturi peste 20șC, deși sunt virotice nu prezintă simptome. În culturile semincere virusul produce piticire, decolorări și arsuri. Semințele obținute pot germina în anul următor dar vor produce plante cu frunze decolorate, cu margini crestate, neuniforme. Transmitere-răspândire. Cercul de plante gazdă al virusului cuprinde legume ca: mazărea, spanacul dar și plante ca: sofrănelul, loboda latir, nalbă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ornamentale de măr, păr și prun. Simptome. Acestea prezintă variații mari în funcție atât de climă cât și de soiul atacat, apărând din primăvară până în toamnă, putând fi însă foarte bine observate în luna iunie. Pe frunze apar pete de decolorare sub formă de benzi, inele sau porțiuni de inele dispuse în spațiile dintre nervuri; petele se brunifică datorită temperaturilor ridicate și a luminozității intense, ceea ce face ca frunza să apară deseori deformată. La unele soiuri mai rezistente, petele de decolorare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
decolorare sub formă de benzi, inele sau porțiuni de inele dispuse în spațiile dintre nervuri; petele se brunifică datorită temperaturilor ridicate și a luminozității intense, ceea ce face ca frunza să apară deseori deformată. La unele soiuri mai rezistente, petele de decolorare produc o marmorare foarte ușoară care dispare în timpul verii, pomii apărând sănătoși. Spre toamnă, pomii puternic atacați prezintă frunzișul ruginiu. Deseori, simptomele de mozaic inelar apar împreună cu cele ale îngălbenirii nervurilor. În acest din urmă caz pierderile de recoltă pot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
înainte de a se matura, ceea ce constituie o pierdere foarte mare de recoltă. De asemenea, în fructele atacate se găsesc cantități reduse de zahăr, comparativ cu cele sănătoase, așa încât, prunele căzute nu sunt bune nici pentru țuică. Pete sau inele de decolorare apar chiar și pe sâmburi. Transmitere-răspândire. Unele soiuri de prun reacționează puternic la infecția cu acest virus, prin oprirea în creștere a pomilor tineri și prin reducerea simțitoare a recoltei, atât cantitativ cât și calitativ. Soiurile sensibile la această boală
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mediu. Această boală este foarte răspândită în America de Nord cât și în țările din vestul Europei. În țara noastră boala este frecventă în pepiniere și livezi . Simptome. Piersicul prezintă simptome relativ puternice pe frunze; ele constau în apariția de pete de decolorare circulare, de culoare gălbuie cât și de inele, precis conturate, în dreptul cărora frunza capătă cu timpul o nuanță închisă, datorită necrozării țesuturilor. Petele pot fi izolate sau unite, de dimensiuni mari, dacă sunt puține sau mici, dacă sunt multe și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în țara noastră în anul 1962 de E. Docea și E. Frățilă. Această viroză poate fi întâlnită pe toate speciile de sâmburoase, purtând denumirea de "pătare inelară" (ring spot). Simptome. Pe frunzele de cireș apar deseori pete circulare, inelare, de decolorare sau brune, care ating dimensiuni cuprinse între 0,5-1 cm. Țesuturile atacate cad și frunza apare perforată. Alteori, între nervuri apar pete difuze, alungite sub forma unor benzi. Pomii atacați sunt debilitați. Deseori sunt atacate cu mare intensitate frunzele formate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
țara noastră, boala a fost semnalată de Eftimia Gheorghiu în 1966 în pepiniere și plantații din Oltenia. Simptome. Boala se manifestă diferențiat în funcție de soiul de vișin și de condițiile climaterice. Pe frunzele de la baza ramurilor, apar la început pete de decolorare, ceea ce face ca aceste organe să capete un aspect mozaicat; în scurt timp, frunza se îngălbenește, în totalitate și cade. Fenomenul de îngălbenire și cădere a frunzelor are loc în mai multe etape ceea ce face ca, spre sfârșitul verii, pomul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spontan. Simptome. Boala se manifestă pe frunze începând din luna mai. Pe aceste organe se constată apariția între nervuri a unor pete de 2 mm, de culoare galbenă, cu contur neregulat, care se întind destul de repede ocupând întreaga suprafață. Deseori, decolorarea limbului este însoțită și de o deformare puternică a acestuia. Lăstarii cresc anevoios, iar fructele obținute sunt de calitate inferioară. Alteori, petele de pe frunze sunt galbene brunii, precis conturate. Plantele se opresc din creștere, iar prin coloritul specific pot fi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]