846 matches
-
și posibile, ale spațiului urban, aproximarea infinită a vieții care se dezvoltă între limitele sale, și nu esența sau nota sa caracteristică. Ceea ce este orașul e revelat ca fantasmă în interiorul experienței urbane. Conturarea unei fizionomii a orașului presupune de fapt deconstrucția formulelor sale impersonale și eliberarea câmpului de posibilități pe care memoria le înscrie în clădiri, străzi sau tipologii umane. Monada lui Benjamin este istorică și, în acest fel, o expresie mesianică. Una dintre reprezentările ei cel mai des întâlnite este
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
perspectivă memorialistică, opusă „propensiunii moderne pentru amnezie“, cum numește Gilloch orientarea spre viitor a privirii istorice; o perspectivă dialectică, prin care prezentul și trecutul sunt așezate în tensiunea infinită a unei clipe. 4.1.1. Dimensiunea politică a experienței urbane Deconstrucția clipei prezente în vederea eliberării po ten ția lităților primejduite ale trecutului are, într-un prim mo ment, o semnificație politică. Este vorba de înțelegerea orașului ca loc al conflictului: „Benjamin’s writings constitute an account of historyas-catastrophe, a vision which
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Moskau selber lernt man Berlin von Moskau aus sehen.“ Experiența urbană funda mentală pare a fi, din această perspectivă, aceea a ne-iden tității orașului cu sine însuși, a rolului constitutiv pe care îl joacă marginalitatea și, în ultimă instanță, a deconstrucției mecanismelor tehnice, funcționaliste ale urbanului în scopul eliberării mitologiei sale constitutive. Benjamin percepe orașul ca experiență care este în același timp experiență a crizei: disoluție, pietrificare pe de o parte, amenințare pe de alta. Se poate spune chiar că experiența
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ideal, un oraș alternativ în raport cu cel al realității sumbre din anii ’30, ci același oraș, „venit în fire“, privit dincolo de reprezentările sale dominante, ocupat de spirite și marcat de răscrucile posibilităților sale. Caracterul mimetic bazat pe recunoașterea și colportajul similitudinilor, deconstrucția reprezentărilor reificatoare și, deopotrivă, rolul recuperator al memoriei fac din jocul copilului o modalitate privilegiată a experienței urbane. Ea poate fi regăsită mai târziu, în cazul flaneurului, al peticarului (Lumpensammler ul) sau al colecționarului, într-o formulă complexă, aflată sub
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pragului dintre cele două registre „ontologice“. Berliner Chronik descrie o astfel de stare, ca „obstinante, voluptuoase târcoale date pragurilor“ (eigensinnig-wollüstiges Verharren auf der Schwelle) sau ca ezitare (Zögern) în preajma nimicului. Este esențială această precizare a lui Benjamin: ea descrie sensul deconstrucției orașului „tehnic“, convențional nu ca o disoluție a acestuia, ci ca o privire piezișă aruncată din locul în care metropola își depozitează resturile, uitările, fantomele care o bântuie. Dezastrele orașului, incendiile pe care copilul le pândea cu aviditate se ascund
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mesianice și întruchipări, urme materiale ale memoriei. După cum am încercat să arăt, acest act originar al experienței urbane, cel al memoriei, se desfășoară ca modalitate de cunoaștere (gestul epistemologic), ca așezare în dimensiunea eschatologică a istoriei (gestul teologic) și ca deconstrucție a reprezentărilor ideologice ale prezentului „învingătorilor“ (gestul politic). Imaginile dialectice ale Berlinului începutului de secol XX permit această triplă lectură, iar experiența urbană își găsește astfel, în Copilărie berlineză..., o ilustrare privilegiată. Figura copilului, aflat în descoperirea lumii orașului, întreține
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
divinizare oarbă a viitorului, nici ca „muzeificare“ istoristă a trecutului, ci ca responsabilitate față de tradiție a prezentului-acum (Jetztzeit), saturat de semnificație“. Conceptul de „experiență“ se defi nește, acum, ca salvare a trecutului amenințat de uitare și, con comi tent, ca deconstrucție a instanțelor totalizatoare ale prezentului: ideo logia progresului, presiunea culturală a noului sau raționalitatea tehnică prin care spațiul urban devine un spațiu in strumentalizat, funcțional. Tezele de filozofie a istoriei, în lec tura teologico-politică pe care o propun, reprezintă o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
orașului de către copil trimite, pentru Benjamin, la paradigma pierdută a unei experiențe magice: cea a identificării prin imitare cu lumea înconjurătoare, cu ritmurile cerești sau cu obiectele. Con ceptul de „experiență“ pe care îl construiește Benjamin este, prin actele sale (deconstrucție, colportaj, re memorare), o secularizare“ mul tiplă și succesivă a acestei experiențe ma gice; privirea copilului, apoi a flaneurului sau a istoricului sunt episoade succesive ale poveștii arhaice a similarității și a cos mo sului mimetic. Măștile copilăriei, purtate pe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ce abureau din miezul planetei prin fântâni", Salomeea). Remitologizarea se produce și aici, în mod tradițional Salomeea este aducătoare de moarte ca și simbolul vechi al sirenelor (expresie a unei temeri ancestrale care asociază sexualitatea cu ideea de devorare, de deconstrucție a sinelui - abandonarea rațiunii și alunecarea în lumea umbrelor, a instinctelor echivalând cu moartea sufletului), dar aici se amintește că ea însăși, jucând dansul funerar, se prinde-n plasa lui ("Salomeea dănțuia lin pe întinsele prerii./ Moartea e un somn
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unul propriu prin repunerea în discuție a structurilor clișeizate. În modernism, arta poetică, specie de sine stătătoare, se impusese ca expresie a stării tensionale pe care o încerca creatorul aflat într-o continuă căutare a formulei ideale pentru exprimarea inefabilului. Deconstrucția prin parodie a unui astfel de text o întâlnim la Geo Dumitrescu, în Portret, la care abordarea acestei specii literare devine prilej de exersare a efectelor ludice ale limbajului: gândurile sunt prezentate ironic ca "o claie informă de rufe murdare
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în discursul său de acceptare a Premiului Nobel războiul de independență sau cel civil, cu toate că s-a aflat la Stockholm la doar șapte luni de la sfîrăitul sîngeroasei confruntări civile. Nimeni nu înțelegea mai bine ca el legătură dintre construcția și deconstrucția instituțiilor statului, pe de o parte, si împotmolirea vieții culturale. Cu această ocazie a ales să vorbească despre mișcarea teatrală irlandeză. El a venit în Suedia să spună lumii că munca unor poeți și dramaturgi locali a fost la fel de importantă
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
în literatura română. Discursul modernist este urmărit în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, în scrierile lui Lucian Blaga, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Mircea Eliade, Camil Petrescu. Într-o nouă carte, Discursul postmodern (2002), T. cercetează scrieri ilustrative din perioada contemporană, individualizate prin „deconstrucția spațiului și timpului” (Cezar Baltag), „alegoria ca trop al postmodernității” (Marin Sorescu), „criza epistemologică - o consecință a incertitudinii ontice” (Nichita Stănescu), „deconstrucția reprezentării: preeminența limbajului” (Ana Blandiana), „metafizica clișeului și simulacrului” (Mircea Cărtărescu). A tradus, de predilecție din literatura americană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
Camil Petrescu. Într-o nouă carte, Discursul postmodern (2002), T. cercetează scrieri ilustrative din perioada contemporană, individualizate prin „deconstrucția spațiului și timpului” (Cezar Baltag), „alegoria ca trop al postmodernității” (Marin Sorescu), „criza epistemologică - o consecință a incertitudinii ontice” (Nichita Stănescu), „deconstrucția reprezentării: preeminența limbajului” (Ana Blandiana), „metafizica clișeului și simulacrului” (Mircea Cărtărescu). A tradus, de predilecție din literatura americană, proză psihologică (Edith Wharton, William Dean Howells, Henry James) și proză fantastică (într-o cuprinzătoare antologie), dar s-a oprit și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
patruzeci de termeni prin care a fost descalificată de către analiști, martori și mulți alți raisonneuri revoluția din decembrie 1989, privită din diferite unghiuri care o dezavantajau (am realizat deja un asemenea Tabel Mendeleev în lucrarea mea de istoriografie - Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții, 2004), ci doar voi reaminti că majoritatea verdictelor pe care le-au primit evenimentele din decembrie 1989 (din perspectiva dezamăgiților) au fost peiorative și ofensatoare față de curajul unei minorități care, totuși, ieșise în stradă cu mâinile goale și
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
care am avut la dispoziție și frânturi documentare despre decembrie 1989, interesul a fost la fel de mare. Dar cu asemenea fărâmituri, recuperarea istoriei recente nu se rezolvă decât fragmentar și incomplet. Atunci când m-am documentat pentru și am scris Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții am fost frapată de mulțimea și varietatea maltratărilor la care au fost supuși arestații din 16-21 decembrie 1989, la Timișoara, și din 21 decembrie, la București. S-ar putea scrie o carte întreagă pe această temă, întrucât mărturiile
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
vizibil, exterior, ideologic al istoriei, el colorează în roz milenarismele dispărute, fie ele chiar totalitare. într-o recenzie la volumele lui Jean Delumeau privind istoria occidentală a milenarismului, J.-M. Sallman pretinde : astăzi, pericolul vine mai curînd din opera de deconstrucție întreprinsă de intelectualii occidentali ai secolului XX, care i-a privat pe indivizi de orice reper. Căci, în ciuda viselor sale puțin nebune și a speranțelor puțin naive, milenarismul în toate formele sale (subl. n.) avusese avantajul de a da un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Narrative Inspired by Duel in the Sun și cu feminismul de Susan Snaider Lanser în Toward a Feminist Narratology, Nilli Diengott în Narratology and Feminism sau Teresa de Lauretis în Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida în La loi du genre , J. Hillis Miller în Line și Barbara Johnson în The Critical Difference: BartheS/BalZac. Narațiunea este studiată în relația ei cu fenomenologia de Dorrit Cohn în Transparent Minds: Narrative Modes for Presenting
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
de spectatori ce revin pentru a urmări Mielul turbat, retorica stalinistă le apare ca un fapt de istorie îndepărtată. Montările salvează teatralitatea din textele sale, fără a putea elimina nucleul ideocratic pe care se sprijină eșafodajul textual. Arcul de triumf Deconstrucția mitului onorabilității intelectuale a lui Aurel Baranga nu poate avea alt punct de pornire decât explorarea contextului discursiv și mentalitar care prezidează la nașterea textelor primei sale vârste, cea a realismului socialist. Detașarea lui Baranga de debuturile sale, formulată cu
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
limitării puterii De ce este importantă, totuși, problema drepturilor? Aș spune că, dincolo de aspectul tehnic, de natură juridică, dacă vreți, această problemă are, în special în ceea ce privește drepturile negative, o profundă fundamentare filosofico-politică. Aceasta privește problema limitării puterii și pe aceea a deconstrucției "mitului statului paternalist"4, prin recunoașterea primatului pe care indivizii îl dețin în raport cu autoritatea publică. Sunt de acord, urmându-l pe Giovanni Sartori, că "o constituție fără o declarație a drepturilor este tot o constituție, în timp ce o constituție al cărei
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
de drepturi. De ce este importantă, totuși, problema drepturilor? Aș spune că, dincolo de aspectul tehnic, de natură juridică, dacă vreți, această problemă are, în special în ceea ce privește drepturile negative, o profundă fundamentare filosofico-politică. Aceasta privește problema limitării puterii și pe aceea a deconstrucției "mitului statului paternalist", prin recunoașterea primatului pe care indivizii îl dețin în raport cu autoritatea publică. Sunt de acord, urmându-l pe Giovanni Sartori, că "o constituție fără o declarație a drepturilor este tot o constituție, în timp ce o constituție al cărei nucleu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
of a Nation. Romania since Communism, 2004). Despre revoluția română: Nestor Rateș, Romania. The Entangled Revolution, New York, 1991; ediție românească: România. Revoluția Încâlcită, București, 1994, și mai recent, În special pentru o revistă a diverselor interpretări, Ruxandra Cesereanu, Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții, Iași-București, 2004. Despre evenimentele violente din iunie 1990: Mihnea Berindei, Ariadna Combes, Anne Planche, Roumanie, le livre blanc. La réalité d’un pouvoir néo-communiste, Paris, 1990; ediție românească: România, cartea albă (13-15 iunie 1990), București, 1991. O interpretare
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Legionarii noștri, Editura Kogaion, București, 1997 ; idem, Marele manipulator și asasinarea lui Culianu, Ceaușescu, Iorga, Editura Miracol, București, 1999 ; idem, Vin americanii !, Editura Kogaion, București, 2001. Vezi aceste cărți „deconstruite” de Dan Petrescu, la 770, pp. 133-188. 770. Dan Petrescu, Deconstrucții populare, Editura Polirom, Iași, 2002. 771. Petre Pandrea, Garda de Fier. Jurnal de filozofie politică. Memorii penitenciare, ediție Îngrijită de Nadia Marcu-Pandrea, Editura Vremea, București, 2001. 772. Grigore M. Jipescu, Suferințele țărănimei și vindecarea lor, București, 1888. 773. Ion-Aureliu Candrea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fel ar sta lucrurile dacă s-ar scoate din programa școlară discipline cum ar fi limba și literatura, istoria, geografia, muzica etc. În al treilea rând, tânărul se află În căutarea unor certitudini și repere stabile. În contextul relativizărilor și deconstrucțiilor de tot felul, religia oferă un orizont de stabilitate, asigură o construcție a personalității Într-un mod coerent și ascendent. Valorile pe care le proclamă nu se supun problematizării și vulnerabilității prin care trec celelalte valori (ale cunoașterii, tehnicii, socialului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
se dă de Înțeles că marile adevăruri nu sunt chiar adevăruri, se Încearcă instituționalizarea alternativelor de credință și se inoculează ideea că, În ultimă instanță, ar cam fi timpul ca fiecare să-și alcătuiască „adevărul” său religios. Această mișcare de deconstrucție este mai veche (de aproape cinci decenii) și este specifică modernității actuale. A atins mai Întâi filosofia (prin discursuri atipice, „decompozabile” asupra realității sau posibilității cunoașterii acesteia), apoi artele (prin ideologia „operei deschise”, conform căreia artistul nu trebuie să gândească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
drepturilor femeii. Adepții acestei școli pornesc de la premisa că structurile de stat pot fi folosite pentru promovarea intereselor femeilor (Stetson,xe ", D.M." Mazurxe "Mazur, A.", 1995; Eisensteinxe "Eisenstein, Hester", 1990). Spre deosebire de această viziune liberală asupra feminismului, scopul cercetărilor germanice este deconstrucția „masculinității” statului și, prin intervenția feministă, reconstruirea înseși structurii statului. Scepticismul manifestat față de stat și respingerea aproape completă a participării în cadrul instituțiilor politice ale acestuia sunt o trăsătură foarte caracteristică a „mișcării feministe autonome” germane. Dată fiind moștenirea autoritară și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]