943 matches
-
3 - 3**) 80. Blanar-confectioner îmbrăcăminte din blană, după comandă 743401 2 - - - 3 81. Argăsitor, vopsitor, curelar 744208 2 - 3 - 3 82. Tapițer 743701 2 3 3 - 3 83. Tapițer în și cânepă 743706 2 3 3 3 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 84. Prestații Decorator florar 611210 2 3**) 3 3 - 85. pentru Peisagist floricultor 611205 2 3**) 3 3 - 86. servirea Fotograf 313106 2 - 3 3 - 87. populați- Telefonist/dactilograf 724521 2 3 - 3 - 88. ei Legător arhivar 734504 2 3 - 3 - 89. Vopsitor
HOTĂRÂRE nr. 844 din 31 iulie 2002 privind aprobarea nomenclatoarelor ocupatiilor, meseriilor şi specializărilor pentru care se asigura pregătirea profesională prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
apă, gaz, încălzire termică, canal, electricitate, izolații la construcții 98. Servicii de înregistrare audio sau video 99. Servicii de încărcat sifoane 100. Servicii de incubare ouă 101. Servicii de menaj casnic 102. Servicii executate de ipsosari 103. Servicii executate de decoratori vitrine 104. Servicii executate de lustragii 105. Servicii executate de lustruitori de mobila 106. Servicii de frizerie, coafura, cosmetica, manichiură, pedichiura, masaj 107. Servicii executate de măcelari 108. Servicii de morărit 109. Servicii executate de mozaicari, faianțari, parchetari, zidari, zugravi
ORDIN nr. 1.773 din 20 decembrie 2002 privind aprobarea Nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, pentru contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea individual. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147024_a_148353]
-
2. Operator poliesteri armați pag. 271 - cod 815209 cu fibră de sticlă 3. Consilier de proprietate pag. 119 - cod 241918 industrială autorizat 4. Pedagog de recuperare pag. 180 - cod 333003 5. Librar-șef pag. 84 - cod 122945 6. Șef atelier decorator pag. 84 - cod 122946 7. Gardian feroviar pag. 215 - cod 516905 8. Pedagog social pag. 191 - cod 346002 9. Modificarea denumirii grupei de bază 5133 din "Îngrijitoare la domiciliu" în "Personal specializat pentru îngrijire și supraveghere la domiciliu" pag. 211
ORDIN Nr. 559 din 14 noiembrie 1996 privind completarea Clasificării ocupatiilor din Rom��nia (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115620_a_116949]
-
al III‑lea, care l‑au ajutat să se formeze atât pe plan uman cât și spiritual, impregnând în sufletul său această dorință de transmitere a mesajului biblic prin operele sale. 26 Fernand Léger (1881‑1955) - pictor, grafician și artist decorator francez. A fost printre primii pictori francezi care au expus public lucrări de orientare cubistă, deși nu este conside‑ rat ca aparținând mișcării cubiste propriu‑zise. 27 Cf. aa vv, De la Renaștere până la Iluminism, Ed. Rao, București 2003, 24‑25
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lui Dumnezeu care acționează în istorie prin intermediul oamenilor și implicit prin artiști: pictori, sculptori, arhitecți și alte categorii de artiști. 14 Daniele da Volterra (1509‑1566) - manierist italian, pictor și sculptor. 15 Stefano Pozzi (1707‑1768) - pictor, designer, desenator și decorator italian. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 118 Aspirațiile lui Michelangelo din tinerețe se clarifică și își găsesc un loc precis în bolta capelei Sixtine, care reunește într‑un fel de ierarhie lumea fiin‑ țelor eterogene care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
al III‑lea, care l‑au ajutat să se formeze atât pe plan uman cât și spiritual, impregnând în sufletul său această dorință de transmitere a mesajului biblic prin operele sale. 26 Fernand Léger (1881‑1955) - pictor, grafician și artist decorator francez. A fost printre primii pictori francezi care au expus public lucrări de orientare cubistă, deși nu este conside‑ rat ca aparținând mișcării cubiste propriu‑zise. 27 Cf. aa vv, De la Renaștere până la Iluminism, Ed. Rao, București 2003, 24‑25
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
lui Dumnezeu care acționează în istorie prin intermediul oamenilor și implicit prin artiști: pictori, sculptori, arhitecți și alte categorii de artiști. 14 Daniele da Volterra (1509‑1566) - manierist italian, pictor și sculptor. 15 Stefano Pozzi (1707‑1768) - pictor, designer, desenator și decorator italian. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 118 Aspirațiile lui Michelangelo din tinerețe se clarifică și își găsesc un loc precis în bolta capelei Sixtine, care reunește într‑un fel de ierarhie lumea fiin‑ țelor eterogene care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
anual, premiile care-i poartă numele? Ei bine, pe toate acestea le face Iurie Matei, din 2014 Artist al Poporului. La el, zilele au mai mult de 24 de ore. Să fim bine înțeleși: Iurie Matei este pictor, poet, muzician, decorator, scenograf. I se cumpără tablourile înainte de a fi terminate. Nu comit un discurs encomiastic. Nu. Dar, în fața evidenței, a excelenței, îți scoți pălăria. Și faci o reverență. Să ne cinstim cum se cuvine valorile. E de bun-simț. La toate întrebările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mimica, voce caracterizează spiritul Parizienei. De la prima la ultima apariție 192, Pariziana prezintă un spectacol și se lansează în spectacol. Ea este locul confruntării imaginii expresive și a impresiei spectatorului. În grija față de perfecțiune, Pariziana regizează și rolurile secundare de decorator, costumier, machior, luminist, mașinist. Aceste roluri sunt asumate cu simt artistic. Datorită simțului estetic pe care îl are, ea modelează scene originale. Că regizor, apelează la "teatralizarea" evenimentelor. Pariziana este o virtuoasa a scenelor cu tentă senzațională, purtând însemnele spectaculozității
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o "instituție de reprezentare" a lumii (Tudose, 2002, p. 15). În plan comunicativ, strategia regizorală implică activitate directă atât cu actorii (inclusiv cu sufleurii), cât și cu persoanele din echipa de teatru care se ocupă de efectele spectacolului: sunetiști, luminiști, decoratori, costumieri etc. (a3) Strategia actoricească reflectă maniera particulară de raportare a fiecărui actor la însuși procesul recreării/interpretării unui personaj și la tot ceea ce presupune pregătirea unui astfel de demers și implicarea în acesta, în condițiile în care actul interpretativ
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
caractère commun est qu’ils signifient, en même temps que les éléments verbaux” . Decorul reprezintă astfel, un element asociat sau chiar constitutiv al limbajului dramatic. El poate fi descris cu minuțiozitate de autor sau dimpotrivă, acesta poate lăsa libertate totală decoratorului. Se produc, astfel, fie adaptări ale decorului în funcție de circumstanțele socio-culturale ale reprezentării, fie se încearcă o conservare cât mai exactă a timpului și a atmosferei evocate de autor. La originile teatrului occidental - în Grecia - nu exista decor. Hemiciclul reprezentând scena
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
stil sever, clasic, cu o utilizare marcat? de zg�rcenie a ordinelor antice, monumental? prin jocurile de scar? aplicate ferestrelor ?i diviziunilor fă?adei. �n Europa oriental?, curtea Poloniei g?zduie?te de foarte cur�nd numero?i constructori ?i decoratori italieni, pentru a construi, de-a lungul �ntregului secol al XVI-lea, emblemele puterii sale, �n primul r�nd castelul Wawel (1502-1536) de la Cracovia, cu al s?u cortile cu arcade �n stil florentin. De asemenea, �n 1580, vene?ianul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dar ?i �n cele dou? ??ri, f?r? că totu?i arhitec?îi dintr-una din ??ri s? aib? o practic? profesional? �n cealalt?; �n vreme ce nume-ro?i arhitec?i francezi profeseaz? la cur?i europene ?i arti?ți, decoratori, arhitec?i italieni lucreaz? adesea �n Anglia. Evident, examinarea acelora?i modele nu presupune că ele s? fie percepute la fel; �n afar? de aceasta, integrarea artistic? a acestor modele se face, �n mod cert, �ntr-un context cultural diferit �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
e la ordinea zilei, așa că modelul de locuire ar fi mai mult roiul decât caravana. − Prea vag. Roiul de albine, de fluturi, sau de lăcuste? ceru Luc lămuriri. Nu-i totuna. Albinele cel puțin sunt arhitecți desăvârșiți; fluturii - și ei, decoratori fără egal. Cât despre lăcuste, se pare că roiesc din canibalism, după principiul: încearcă să o devorezi pe cea din fața ta înainte de a fi devorat de cea din urmă. Așa se face că, sub imboldurile conjugate ale foamei și fricii
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fost vara de lungă, a trebuit să vopsesc gardul nou ce-i împrejmuia ograda mare. Atâta am vopsit până ce mi s-au rănit cele trei degete de la mâna dreaptă. Toamna, am lăsat gardul lui "cuconu Nicu" și am găsit un decorator la Teatrul Național, Nicolae Alexandrescu zis Nicola, fost actor, cu meseria de scenograf învățată în Italia. Nevasta, femeie cu carte, violonistă și șchioapă. El, bărbat bine, cartofor, puțin bețiv și curvar. Cu mine s-au purtat cu omenie pentru că și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
un artizan și de un artist aflați într-o strînsă colaborare), adaptarea creatorilor la cerințele societății industriale, etc. Apropiată de cubiști și de reprezentanții artei abstracte, Bauhaus va avea o influență deosebită asupra unei întregi generații de arhitecți și de decoratori, influență exercitată de o echipă de mari artiști (Kandinsky, Paul Klee, Feininger etc.), care va continua încă mult timp după dispariția ei. În 1933, regimul nazist va considera curentul instituit de Gropius și de van der Rohe drept o "artă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
al școlii de Arte Frumoase, str. Clemenții, 4; Eliescu, N.D., str. Smârdan, 22; Foltzer, Calea Victoriei, 91; Grant, Ed., Calea Victoriei, 87; Stăncescu, C., str. Armenească, 13; Szatmary, C., str. Bis. Enei, 10; Tatarescu, C.M., Calea Plevna, 19 (pp. 356- 357). Pictori decoratori: Brissac, Calea Victoriei, 39; Eliescu, str. Smârdan, 22; Labo, pictorul Teatrului Național, str. Diaconeselor, 1; Mezzardi, str. Teatrului, 7 bis (p. 357). Pictori de biserici: Serafim, Ant., Calea Rahova, 40; Tatarescu, C.M., Calea Plevna, 19 (p. 357). Farmaciști: Alessandriu, Ch., La
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
patrulea roman, Glamorama: „Picățele - picățele pe întreg panoul al treilea, vezi? - nu, nu ăla - al doilea de la podea și tocmai asta voiam să-i arăt cuiva ieri, însă a intervenit ședința foto și Yaki Nakamari sau care naiba e numele decoratorului - sigur nu un meseriaș - m-a confundat cu altcineva și n-am reușit să fac plângerea, dar domnilor - și doamnelor - ele există: picățelele, enervantele picățele, și nu arată deloc accidental, ca și cum ar fi fost făcute de o mașină - așa că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
care viziona a suta oară Chico, coiotul neînțeles. Cum copiii erau la locul lor pentru noaptea care va să vină, mai trebuia să facem ceva cu câinele. Am remarcat că Victor adulmeca dezinteresat zecile de pisici negre împăiate pe care decoratorii le risipiseră prin toată casa, așa că am strigat-o pe Jayne să închidă câinele în garaj. Victor și cu mine ne-am fixat unul pe celălalt preț de vreo două minute să vedem care clipește primul, până când Jayne a ieșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mă păștea. Orice ar fi fost, putea să vină după mine. Iar atunci am observat piatra de mormânt. Ușor lateral spre gardul grădinii, puțin într-o rână, răsărind dintre buruienile care împânzeau grădina, iar scurtul meu moment de iritare față de decoratorii care uitaseră parte din recuzită se transformă în spaimă când m-am pomenit îndreptându-mă spre ea. Solul de sub piatră părea să fi explodat - ca și cum cineva ar fi scurmat pământul, ca piatra să răzbată. Peste vâjâiala vântului cred că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pe balustradă. - Da, i-am văzut, dar nu-s ai mei, am zis. Poate a trecut Jay pe-aici. Fruntea lui Jayne se încreți. - Ești sigur că nu-s ai tăi? - Da, sunt sigur, și hei - a venit cineva din partea decoratorilor azi-dimineață? - Da, uitaseră o piatră de mormânt. Făcu o mică pauză. Și un schelet și câțiva lilieci. - Toate astea se-ntâmplă numai sâmbăta, nu-i așa? Am râs, încercând să păstrez o notă cât mai destinsă, adăugatând: Știai că cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ea, iar atunci am văzut că cineva scrisese numele tatei... și știuse și data nașterii și, hm, a morții. Jayne se întunecă la față. - Păi azi dimineață nu mai era scris nimic. - De unde știi? - Pentru că i-am dus acolo pe decoratori. Pauză. Și nu scria nimic. - Crezi... c-a plouat astă-noapte? Mi-am lăsat capul într-o parte. - Crezi...c-ai băut prea mult astă-noapte? Își înclină și ea capul, imitându-mă. - Nu beau, Jayne... am început eu, dar m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
zi la prânz. Deși totul pare a fi de basm acesta este adevărul. De obicei saloanele de toamnă aveau loc la sărbătoarea recoltei. Piața agroalimentară era la 40-50 metri de atelier, iar Doru și Gică Bucur fiind angajați ca vitrinieri decoratori în comerț, sectorul alimentar, eram bine aprovizionați pentru acele vremuri. Doar așa rezistam unor discuții prelungite. Aceste lungmetraje, cum spuneam noi în aveau loc atunci când aveam invitați critici de artă și artiști plastici de la București, Timișoara sau din alte localități
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
din două familii amicale și încă câteva personaje lăturalnice, toate preluate din realitate: Familia I 1. Stelian Ionescu - Stelică (Stere Popescu) - dansator; 2. Radu Mihăilescu (Mihai) - diplomat; 3. Marin Sorescu (Ion Omescu) - actor, scriitor; 4. Mihnea Masim (Mircea Marosin) - pictor, decorator; 5. Eduard Zănoagă (Marcel Chirnoagă) - sculptor; Familia II 6. Paul Werhovensky (eu) - asistent de regie film; 7. Sorin Panaitescu-Mugur (Giglio) - regizor de teatru; 8. François Delaporta (Florino) - pianist; 9. Valentin Tănăsescu (Vally) - funcționar; 10. Alice Mihăilescu (Alice) - mama lui Radu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Livaditti a contribuit desigur la formarea meșterilor autohtoni. Este demn de reținut că și tânărul pictor valah, Ion Negulici vine să învețe, timp de trei ani, meserie în atelierul său. Dată fiind buna lui reputație, este angajat și ca pictor decorator la Teatrul francez de varietăți al fraților Foureaux care funcționează la Iași, în casele vornicului Talpan, între anii 1832 - 1834. În repertoriul acestei companii teatrale figurează uneori și ca actor și cântăreț, dimpreună cu soția sa Carlotta. Livaditti a redat
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]