1,118 matches
-
este vulgară și atât, dar nu atât partitura ei este nepotrivită, Be italian adunând o serie de stereotipii plictisitoare despre ceea ce crede americanul că reprezintă italianul, cât alătuarea cu o retrospectivă aluziv felliniană a copilăriei. Ceea ce este magic în acel decupaj strică cântecelul neinspirat, modesttrivial al Saraghinei care își tot foarfecă inutil picioarele pentru a sugera ce dorește italianul. Kate Hudson se potrivește rolului de administrator al glamour-ului revistelor pentru celebrități și coafeze, strălucire intensă dar fără conținut, iar Nicole Kidman
... și jumătate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6503_a_7828]
-
sud-americane, dar și un posibil ecou al serialului Avenida Paulista (1982), prima telenovelă braziliană difuzată de Televiziunea Națională pe timpul Epocii de Aur. Uneori, scurtmetrajul spune o poveste, precum Valuri sau Colivia (2010) ale lui Adrian Sitaru, alteori el reprezintă un decupaj tăiat milimetric, chirurgical, precum O zi bună de plajă (2007) al lui Bogdan Mustață - am ales intenționat scurtmetraje românești premiate la festivalurile internaționale. Celălalt scurtmetraj era la fel de laconic, însă cu mult mai percutant. O poveste simplă, transcrisă la fel de simplu în
Filmul românesc la Coimbra și Porto by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5231_a_6556]
-
asemenea: „eram îmbrăcată toată în realism socialist. Străluceam/ și nu mai aveam nimic pe dedesubt./ era frig.” (p. 31). Sau: „dragă realismule socialist,/ și eu, ca și tine:/ am fost omorâți la naștere, sufocați/ cu tăcere” (p. 33). Pe lângă aceste decupaje cu rol de mărturie, merită reprodus un poem (din aceeași serie orgolioasă) exemplar de la un capăt la altul. „realismul socialist privea cum treceau generațiile literare în marș,/ una dupa alta, încolonate din dragoste pentru frumos./ Îl dureau conjunctiva și picioarele
Tablou de familie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3876_a_5201]
-
Mardopol era în realitate un ofițer de securitate. Scenariul filmului a fost scris de Ioan Grigorescu, fiind achiziționat de casa de filme în august 1973. Sarcina realizării filmului i-a fost încredințată în 1974 regizorului Virgil Calotescu, care a finalizat decupajul în iarna dintre anii 1975 și 1976. Ministerul de Interne a avizat decupajul în februarie 1976. Varianta finală a suferit până la începutul anului 1977 o serie de refaceri și modificări. Filmul a intrat în faza de producție la 21 martie
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
de Ioan Grigorescu, fiind achiziționat de casa de filme în august 1973. Sarcina realizării filmului i-a fost încredințată în 1974 regizorului Virgil Calotescu, care a finalizat decupajul în iarna dintre anii 1975 și 1976. Ministerul de Interne a avizat decupajul în februarie 1976. Varianta finală a suferit până la începutul anului 1977 o serie de refaceri și modificări. Filmul a intrat în faza de producție la 21 martie 1977 cu titlul de lucru „Un autobuz pentru moarte”, un titlu alternativ fiind
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
postbelici, autorul este, tipologic, un călinescian. Scenariul articolelor sale se repetă invariabil: parcurse calm, cărțile recenzate sunt citate sistematic, analiza constituindu-se din enunțuri critice descriptive, urmate întotdeauna de citatele exemplificatoare. Tehnic vorbind, Gheorghe Grigurcu supune poezia sau critica unui decupaj expert și apoi compune un soi de colaje comentate. Inserțiile sale au adeseori și somptuozitatea, și aspectul paradoxal al modelului călinescian. S-a afirmat și ca un polemist acerb, mai ales după 1990, când s-a angajat în lungi campanii
Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Science/299159_a_300488]
-
cinematografie. Studioul Cinematografic București a încredințat realizarea acestui film lui Andrei Blaier, care s-a impus în prima etapă a creației sale ca un „pasionat cineast al actualității” de factură neorealistă. Regizorul a realizat o adaptare cinematografică a scenariului literar, decupajul regizoral fiind discutat și aprobat în ședința Consiliului Artistic al studioului la 19 noiembrie 1965. Filmul a intrat în faza de producție la 25 februarie 1966. El a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. Filmările s-au
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
a reușit să-și construiască povestea pe fondul dramatic al dezmembrării unei familii, dezmembrare care-o pune pe soție într-o reală dificultate, silind-o să se refugieze într-un cartier sărăcăcios unde plouă tot timpul. Seria de griuri și decupajul unui cotidian mohorât are ceva pencilensian de Bleak House și Londră vizitată în cartierele rău famate precum White Chapel. Salles știe să creeze tensiune nu numai cu efecte spectrale ale intruziunii celuilalt în cotidian, ci și cu aportul eficient al
Fiori fioroși și groază îngrozitoare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7506_a_8831]
-
formidabili. Un anumit spirit îmbogățea totul pe dedesubt. Versiunea scenică mult prea reducționistă de acum nu urmărește decît pe deasupra povestea romanului lui Tolstoi și nu lasă timp actorilor să coboare adînc în personaje, să le nuanțeze stările și raporturile, dramele. Decupajul secvențial, cinematografic nu este îmbrăcat cu carne, "scheletul" construcției fiind la vedere într-o (doar) succesiune faptică, fără alte dimensiuni - morale, filosofice, metafizice - ale celor trei protagoniști: Karenina, Karenin și Vronski. Formula de spectacol-sinopsis nu cred că trebuie exersată tocmai
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
umblat la format, numerele nu corespund. Ți-e și rușine să te uiți la ele, darămite să le-arăți unui pasionat sau să faci schimb. Nu te bagă nimeni în seamă. Și dacă ar fi fost originalele, orice intervenție sau decupaj le scade din valoare. E ca la timbre, nu le faci mai frumoase dacă tai colțurile, să le-ndrepți. În plus, în teancurile alea de câte 20, n-apuci să verifici pagină cu pagină: unele numere sunt descompletate, iar de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de la birou sau stând doar în fața calculatorului. Există o întreagă controversă legată de problema scenariului în cazul filmelor documentare. Dumneavoastră ce părere aveți? La nivelul secvențelor se pot nota diferite elemente, dar nu se poate face în niciun caz un decupaj, cu plan detaliu, plan general etc., pentru că nu se va putea respecta la filmare. Astfel, scenariul nu este o scriitură literară, ci una liberală, în care îți expui un proiect, de ce ai ales personajul respectiv, ce vrei să obții de la
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
anumite filme pe care le-am făcut, muzica ridica mult secvențele, ridica mesajul, pentru că uneori nu-ți iese. Cum ați defini documentarul de artă? Filmul documentar de artă păstrează doar documentarismul și informația. În rest, apelează la mijloace de tip decupaj elaborat, aproape forțând experimentul. După ce a primit informațiile, las spectatorul să aibă acea trăire pe care o ai în fața unui tablou despre care știi că este de Rembrandt: te așezi și privești. Ai uitat informația sau ea s-a sedimentat
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Întâlnirea extremelor, Editura Paralela 45, Pitești, 2005). Implicit, pentru lărgirea conceptului de cultură, restrâns nejustificat la oferta umanioarelor prin ruptura, încă suverană, dintre estetic și cognitiv. Dar orice mare scriitor, reamintim, desfășoară o viziune totală asupra lumii, îmbrățișând, pe deasupra severelor decupaje disciplinare, câmpul epistemologic în expansiune. Și dorind a pune umărul, chiar și fără suportul unei formații științifice riguroase, prin intuiție și metaforizare, la o mai bună înțelegere a lumii. Opera (majoră, bineînțeles) rămâne o "metaforă epistemologica" (Umberto Eco). lar aventura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care călăuzește pașii prin coridoarele și sălile „muzeului imaginar” al artei universale. Dignitatea actului critic vine din puterea sa coagulantă, din capacitatea de a ordona trecutul într-un întreg coerent, făcând astfel accesibil ceea ce altminteri s-ar pierde în infinite decupaje analitice; departe de fi un simplu sincretism, un inventar epigonic, sinteza critică este înțelegerea „ființei adânci a unei epoci”, așadar un act creator în adevăratul înțeles al cuvântului. Fără o atitudine de frondă ostentativă și fără veleitate contestatară, volumul pune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
Și-a ascuns sub lemnul unei tribune ghiozdanul, de unde-l va recupera luni, cînd va începe școala. Mai mult l-ar fi incomodat pe drum. S-a cățărat pe gardul înalt din sîrmă cu prețul unor zgîrieturi și al unor decupaje inexacte în bluză. Un picior a fost cît pe ce să-i alunece printre ochiurile de sîrmă. A sărit de la înălțimea aia, dublă sau chiar triplă a înălțimii lui direct pe genunchi. Genunchii au rămas fără pielița protectoare, lăsînd să
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
vorbit și despre manifestația anticomunistă din București, lumea cere interzicerea foștilor demnitari comuniști În viața politică, e normal să nu mai primească nici un fel de funcții. Tipul ăsta Își tot notează o grămadă de chestii și adună de prin ziare decupaje, ne-a citit unul din România liberă... articolul unui tip care se numește Octavian Paler, un scriitor despre care am auzit ceva, dar n-aș putea spune prea multe despre el, am Înțeles că acum e directorul ziarului, e de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
din ea Îmi cade În poală plicul pe care i l-a lăsat un prieten ziarist. Omul știa că o să ajung În Craiova, a ținut neapărat ca plicul să ajungă la mine. A ajuns, Îl deschid și găsesc Înăuntru trei decupaje. Încerc să Înțeleg ce vor să spună hîrtiile, de ce vrea atît de mult să le citesc. E un interviu În serial dintr-unul din ziarele cu acoperire națională, cu generalul Voinea, cel care a fost vocea acuzării din completul ce
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
asemănarea. Regăsim aici legea generală care dirijează funcționarea mass-media: proximitatea. (J.-M. Adam, M. Bonhomme, 2005, p. 110) Desigur, nu trebuie să restrângem iconul doar la imagine sau simbol. (7) În discuție intră și gestionarea figurilor stilistice, forma suportului tipografic, decupajul, titrarea, chenarele etc. Media se comunică pe ea însăși. Puterea presei stă în ea însăși și nu în conținutul textelor, spune McLuhan. Și are multă dreptate. În acest caz, apăsat iconic și lipsit de finalitate estetică, discursul jurnalistic iese de sub
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
demers sunt: micșorare, mărire, transpunere, transformare, inversare, creștere, ascundere, îndepărtare, colorare, întunecare, complicare etc. Autorii observă că metoda concasării presupune cu necesitate ca înainte de aplicare să fie utilizată o altă tehnică intitulată analiza valorică. Aceasta din urmă presupune operarea unui decupaj formal al obiectului sau al procedeului studiat pentru a-i detecta principalele funcții, definite ca surse ale valorii (astfel, vom reține caracteristicile definitorii ale obiectului studiat; modificarea lor prin metoda concasării va putea optimiza situația prezentă). De pildă, pentru un
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
colectivă a românilor consecințele respectivului decret, ce-au ființat pe parcursul a 23 de ani, afectând trebuințele umane de bază - nevoile fiziologice și de siguranță (Maslow, 1968)? Ce-a însemnat să fii femeie în timpul „regimului Ceaușescu”? Vom încerca, în consecință, un decupaj în contextul situațional al trecutului apropiat privind modificările statutului femeii în regimul comunist, cauzele și consecințele interzicerii avorturilor în România în perioada 1966-1989. Premise ideologice În mod declarat, Revoluția bolșevică (1917) trebuia să aducă schimbări fundamentale în statutul femeii, considerată
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
didactic și curricular), este utilă revenirea la dicționarul coordonat de R. Legendre (1993), de unde aflăm că, prin disciplină, în sens didactic, putem înțelege o „arie a cunoașterii care poate face obiectul învățării” (p. 378). Disciplina, în sensul menționat, reprezintă un decupaj didactic al unui anumit câmp al cunoașterii. În sens didactic, disciplina apare de cele mai multe ori în sintagma disciplină școlară. Un domeniu al cunoașterii sau rezultatele cercetării într-un anumit domeniu nu sunt integral și ad literam preluate de educație. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
transdisciplinar (cross-curricular), comune pentru toate obiectele de studiu cuprinse în planul de învățământ sau pentru un grup de discipline, cum ar fi cele care configurează o anumită arie curriculară. Obiectivele menționate se constituie ca puncte de plecare în realizarea unor „decupaje curriculare” în cadrul disciplinelor. Realizarea unor astfel de obiective se urmărește prin ansamblul tuturor materiilor din planul de învățământ/aria curriculară, și nu în cadrul unui obiect de studiu independent sau al unui modul anume. Astfel, fiecare obiect de studiu contribuie, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
putându-se completa unul pe celălalt. De exemplu, educația pentru mediul înconjurător se poate constitui și ca temă independentă (abordată în cadrul unui proiect integrat), dar poate fi realizată - în același timp și pe anumite segmente ale sale - prin intermediul așa-numitelor „decupaje” din cadrul unor obiecte de studiu: chimie, biologie, geografie, ecologie, fizică etc. Același lucru se poate afirma și în cazul temei dimensiunea europeană. 3. Modelul satelizării este unul de esență multidisciplinară, în care o temă importantă din cadrul unei discipline este „deschisă
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
totodată obiectivele organizaționale. Ne-am plasat în cadrul unei întreprinderi. Masclet (2000) folosește aparatura conceptuală a analizei strategice pentru a explica funcționarea organizațiilor școlare. Analiza strategică reprezintă o inversare totală de perspectivă în raport cu OȘM și curentul relațiilor umane. Ea contestă anumite decupaje conceptuale ale disciplinei (de exemplu, distincția formal-informal discutată în capitolul zece) și schimbă viziunea asupra omului în organizație. Acesta dobândește statut de actor. Totuși Curie și Dupuy (1994) îi reproșează că-i rup pe actori de trecutul lor, dar și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Teoriile proceselor încearcă să repereze mecanismele prin care individul este determinat să acționeze. Această clasificare este foarte utilizată (Dolan, Lamoureux, Gosselin, 1996), dar este veche. Prin urmare, nu permite integrarea cercetărilor recente. De aceea ni se pare preferabil să folosim decupajul propus de Kanfer (1990). Kanfer distinge trei orientări de cercetare: • teoriile nevoilor, mobilurilor și valorilor; • teoriile alegerii cognitive; • teoriile autoreglării. Vom trece în revistă aceste teorii înainte de a prezenta tentativele care încearcă să le integreze. 1. Teoriile nevoilor, mobilurilor și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]