759 matches
-
ar fi oferit numai epura unei creativități arhiartistice. Un poem sau altul, cutare sau cutare vers nu sunt socotite decât simple aspirante la posibilul model absolut, tinzând asimptotic spre tipul lor de „poezire” ideal. Pe lângă o atât de decisă orientare deductivă, mai este de reținut ipoteza conform căreia, din punctul de vedere al „realizării” (termenul trebuie înțeles drept un derivat de la „real”), între poezie și proză nu ar exista nici o diferență esențială. Un fir neabătut conduce în toate aceste cercetări, fără
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
pol stimulându-l pe celălalt. Introducerea cognitivismului, a modelului autoeficienței sau a controlului stresului constituie exemple evidente în susținerea acestei afirmații. Tabel 1.Comparație sintetică a privind abordările diagnostice Abordare medicală Abordare psihodinamică Abordare cognitiv-comportamentală Bază epistemologică Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Raționament hermeneutic: intuitiv, interpretativ, convingere intimă Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Model teoretic de referință Modelul fiziopatologic al bolii acute Explicație științifică a disfuncțiilor Relație de schimb între teorie și practică Modelul unui aparat psihic Ințelegerea individului în totalitatea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a controlului stresului constituie exemple evidente în susținerea acestei afirmații. Tabel 1.Comparație sintetică a privind abordările diagnostice Abordare medicală Abordare psihodinamică Abordare cognitiv-comportamentală Bază epistemologică Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Raționament hermeneutic: intuitiv, interpretativ, convingere intimă Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Model teoretic de referință Modelul fiziopatologic al bolii acute Explicație științifică a disfuncțiilor Relație de schimb între teorie și practică Modelul unui aparat psihic Ințelegerea individului în totalitatea sa (Gestalt) și în unicitatea sa Relație directă între teorie și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
externe și istorice Empatică, puțin sau deloc directă Interpretarea sensului simptomelor Explorarea factorilor interni și ai istoriei Neglijarea factorilor externi Binevoitoare, paternală, adaptată Descriere precisă a comportamentului problemă Identificarea variabilelor actuale, interne și externe Explorarea istoriei Ipoteză(e) explicativă(e) Deductivă, nomologică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ/sistem (fiziopatologie) ← factor biologic (etiologie) Istorică-psihogenetică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ virtual (conflict intrapsihic) ← factori inconștienți Deductivă, nomologică și dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
interne și externe Explorarea istoriei Ipoteză(e) explicativă(e) Deductivă, nomologică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ/sistem (fiziopatologie) ← factor biologic (etiologie) Istorică-psihogenetică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ virtual (conflict intrapsihic) ← factori inconștienți Deductivă, nomologică și dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și constante Comportament problemă Determinanți biologici, psihologici și sociali Tratament Mai ales unimodal (medicamente) Simptomatic, fiziopatologic sau etiologic Valoare terapeutică intrinsecă Validare empirică In mod esențial unimodal (regulă fundamentală) Conștientizarea factorilor inconștienți
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Considerații asupra formei generale a modelului cauzal liniar 89 V. Concluzii 97 Cursul 5. Modelarea cauzală (II): reprezentările multivariate 99 I. Modele nonliniare 100 II. Modele cauzale multivariate 103 III. Controlul multivariat 105 IV. Modele path multivariate 109 V. Modelarea deductivă formală 115 VI. Concluzii 120 Cursul 6. Modelarea alegerilor sociale (I): teoria jocurilor de două persoane 123 I. Prezumția de raționalitate în modelele de alegere 124 II. Structura jocurilor de două persoane 130 III. Echilibrul în jocurile de două persoane
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dintre aceste elemente pe rând, variabila și afirmația cauzală simplă în continuarea acestui curs, iar modelul formal în cel următor. Formatul nostru de prezentare va fi să construim evolutiv, de la elementul cel mai mic (variabila) spre cel mai mare (modelele deductive complete compuse din mai multe variabile aflate în relații cauzale complexe). Însă procesul de gândire dintr-un proiect de cercetare reală se desfășoară în direcție inversă. Modelul trebuie construit pornindu-se de la teorie și în conformitate cu subiectul de investigat pentru a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
analiza procesul modelării cauzale în câteva variante diferite. Vom începe pe scurt cu relațiile non-liniare bivariate și apoi ne vom ocupa de cauzalitatea independentă multivariată, cauzalitatea de control multivariată, cauzalitatea interactivă și modelele path și vom termina cu modelarea cauzală deductivă formală. Promit să folosesc multe exemple. Scopul meu este să prezint câteva dintre formele în care se prezintă relațiile dintre variabile în științele sociale. Modelarea este un meșteșug care cere subtilitate. Totodată cere timp și experiență, așa că acest curs nu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
între niște variabile care există într-o anume relație cauzală ipotetică. Această tehnică vă va ajuta să vă clarificați gândurile și să vă sporiți gama de idei creatoare pe care o puteți oferi în calitate de specialiști ai științelor sociale. V. Modelarea deductivă formalătc "V. Modelarea deductivă formală" Într-o carte recentă și provocatoare, Rebecca Morton susține că strategia de modelare cauzală introdusă până acum este încă parțială și incompletă.1 În exemplele pe care le-am studiat am început cu o ipoteză
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
există într-o anume relație cauzală ipotetică. Această tehnică vă va ajuta să vă clarificați gândurile și să vă sporiți gama de idei creatoare pe care o puteți oferi în calitate de specialiști ai științelor sociale. V. Modelarea deductivă formalătc "V. Modelarea deductivă formală" Într-o carte recentă și provocatoare, Rebecca Morton susține că strategia de modelare cauzală introdusă până acum este încă parțială și incompletă.1 În exemplele pe care le-am studiat am început cu o ipoteză și am construit apoi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
afirmații de testat. În loc să începem cu o singură afirmație empirică ipotetică selectată și apoi să complicăm gradual lucrurile, Morton sugerează că o abordare mai sofisticată a modelării ar începe cu o reprezentare abstractă formală și ar descoperi apoi, prin raționament deductiv, afirmații empirice de propus. Prin urmare, Morton așteaptă de la procesul modelării mult mai mult decât am dezvoltat noi până acum. Produsul acestuia trebuie să reprezinte o percepție mult mai profundă a tiparelor empirice de interes și o precizie mai mare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cauzală compusă din variabile independente și dependente în relație de covariație direcțională plauzibilă neiluzorie; - ipoteza cauzală bivariată, concepută în funcție de direcție, pantă, intersecție și termen de eroare; - ipoteza cauzală multivariată, importanța variabilelor de control și legăturile unei traiectorii cauzale specificate; - modelul deductiv complet ca reprezentare abstractă a realității sociale și utilizarea sa în derivarea de ipoteze testabile; - teoria jocurilor de două persoane, incluzând recompensa cu sumă zero și recompensele cu sume non-zero în forma extinsă și strategică și rolul echilibrului în analiză
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a început să împietrească sapiența filozofilor. „Centrul” nu mai este un miez, pentru că lumea devine o suprafață. Cerul a dispărut în numele unei noi cosmologii. Cuvântul a sărăcit, în urma revoluției nominaliste. Patosul fierbinte al vieții trebuia „obiectivat” în limitele reprezentării logicii deductive. Drept urmare, și istoria trebuia să-și piardă coerența narativă, devenind pură cronologie. Era nevoie deci de o intervenție. Eseul și generozitatea diletantătc "Eseul și generozitatea diletantă" Emanciparea subiectivității auctoriale a impus noi practici discursive nu doar în filozofie și literatură
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și discuție. Studiul de caz se impune astfel ca una dintre cele mai active metode, de mare valoare euristică și aplicativă. În acest sens, ea poate să fie utilizată fie ca suport al cunoașterii inductive, fie ca baza unei cunoașteri deductive (Iucu, 2006). a) În prima ipostază, ea favorizează o confruntare directă cu o situație reală, autentică, cu un „caz de viață” reprezentativ și semnificativ pentru anumite stări de lucruri mai generale, proprii unui sector al cunoașterii sau al acțiunii practice
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
a timpului de instruire, ca elemente dominante ale organizării clasei de elevi din perspectiva unui management instrucțional, se realizează prin analiza următoarelor dimensiuni: sarcina - comună, diferențiată - cantitativ, calitativ; dirijarea instruirii - riguroasă, semiindependentă, independentă; timp - egal, diferențiat; stil de învățare - inductiv, deductiv, practic; motivație - extrinsecă, intrinsecă (Iucu, 2006). 5.4.1. Formele instituționale de organizare a instruiriitc "5.4.1. Formele instituționale de organizare a instruirii" Structurarea și organizarea activităților educaționale sunt privite, în analiza noastră, cu precădere din perspectiva învățământului superior
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
acționează din exterior deoarece materia nu are „determinări interne”. Analogia a doua ar fi, așadar, doar o parte a structurii adânci pe care se bazează legea a doua a mișcării a lui Kant. Buchdahl conchide că nu există o demonstrație deductivă a acestei legi. „Astfel, în general, argumentele din Principiile metafizice încearcă într-un mod imprecis și exploratoriu să stabilească o anumită conexiune cu relevanță între structura transcendentală profundă (ontologia generală) și structura fizicii newtoniene.”28 Iată de ce, crede Buchdahl, ar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ar fi rezultatul aplicării materiei a principiilor formulate în „Analitică”, și anume prin substituirea termenului materie termenilor care se referă la natură în genere. În acest sens, relația dintre partea transcendental și cea specială a metafizicii naturii nu este una deductivă. Watkins lasă să se înțeleagă faptul că existența unei asemenea relații ar fi fost afirmată de comentatori contemporani, de exemplu, de Robert Butts și Philip Kitcher, ceea ce este discutabil 32. Este plauzibil că o asemenea relație a fost presupusă în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Buchdahl. Watkins admite, ce-i drept, că principiile metafizice ale științei naturii, formulate de Kant, nu constituie un cadru adecvat pentru teorii fizice ca relativitatea sau teoria cuantică. El susține, totodată că, dacă aceste principii nu sunt într-o relație deductivă cu principiile filosofiei transcendentale, evidențierea inadecvării lor, drept condiții de posibilitate ale științei exacte a naturii în genere, nu s-ar resfrânge în nici un fel asupra celor din urmă34. Contribuții importante la cercetarea filosofiei științei a lui Kant, în relație
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
privințe de cel al contemporanilor săi care lucrau în știința exactă 4. Concluzia lui Adickes este că deși Kant a recunoscut în principiu marea însemnătate a observației și experimentului în cercetarea naturii, el a fost totuși un spirit mai mult deductiv și arhitectonic-constructiv. Modul lui de a gândi se integra în mai mare măsură în tradiția filosofiei naturii decât în cea a științei matematice a naturii. Ceea ce s-ar fi manifestat, între altele, în tendința de a forța faptele în scheme
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Rezultate ale asimilărilor conștiente sau inconștiente datorită unor procedee „naturale” Rezultate ale unei asimilări cu puține elemente conștiente datorate unor procedee care implică o practică ghidată Rezultate ale unei practici intensive, sistematice, repetitive, vizând fixarea în comportament a limbajului Explicite Deductive: formule de cunoaștere, explicații prealabile, practici ulterioare Inductive: descoperirea funcțiilor limbajului Demersuri pentru predarea/învățarea lexicului Repetitiv, memorizator Prin punerea în situații practice creative Instaurarea raporturilor active, reflexive, responsabile, motivante, prin luarea pe cont propriu formării de către elev Grad de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de esență informațională, integrate și finaliste, permițând desprinderea și formularea dependențelor logice dintre trecutul, prezentul și viitorul sistemului original. O formă cu valențe cognitive deosebite a modelării cibernetice o constituie simularea pe computer, pe baza unor programe elaborate inductiv sau deductiv. Acest procedeu are marile avantaje care permit „descompunerea” unor comportamente foarte complexe, cum este de pildă cel uman -în diferite situații, inclusiv cele de antrenament sau de competiție în unități logice mai mici, favorizând evidențierea unor dependențe logice dintre diferite
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
care folosește presupoziții despre repetiția istoriei pentru a face predicții, metodele teoretice se bazează pe presupoziții despre cauză și efect, postulate În diverse teorii. În timp ce logica metodelor bazate pe extrapolare este, În esență, inductivă, logica metodelor teoretice este, În principal, deductivă. Există o serie de metode care-i ajută pe analiști În realizarea prospectivei teoretice: modelarea teoretică, modelarea cauzală, analiza regresiei și corelația. Modelele cauzale sunt reprezentări simplificate ale teoriilor, care Încearcă să explice și să anticipeze cauzele și consecințele politicilor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
imediat adevărul pe baza cunoștințelor și experienței dobândite anterior, fără raționamente logice preliminare. După Larousse (2006), intuiția reprezintă gândirea care își investește direct obiectul, fiind în același timp contact și comprehensiune, cunoaștere imediată fără interpunerea semnelor sau procedeelor experimentale ori deductive. În psihologia dezvoltării, la J. Piaget (1965) se întâlnesc expresiile „gândire intuitivă” și „raționament intuitiv” pentru a caracteriza o formă mintală de tranziție între organizările senzorio-motoare și operativitate, care se formează între 4 și 6 ani (în prioada preoperatorie). INVESTIGAREA
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
meu de argumentare. Femeile au tendința de a zâmbi la interlocutorul lor mai mult decât bărbații. Femeile se opresc și caută semne de Încuviințare Înainte de a continua. Bărbații privesc undeva, la o distanță medie, și perorează. Femeile preferă anecdoticul, bărbații deductivul. Era imposibil să fii În domeniul de lucru al doctorului Luce și să nu cazi În asemenea stereotipuri. Le cunoștea limitele. Dar erau folositoare din punct de vedere clinic. Când nu mi se puneau Întrebări despre viața și sentimentele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și—” Dudley Smith lovi masa cu ambele palme. „Mama lor de Roșii scârboși și subversivi, fiecare dintre ei”. Loew se strâmbă ușor; Mal observă mâinile uriașe ale irlandezului, cu ele rupea gâturi, smulgea urechi, forța confesiuni. Făcu un mic salt deductiv, trăgând concluzia că lui Ellis îi era frică de Smith, Smith urându-l în linii mari: ca pe un isteț avocat evreu pui de lele. „Ellis, discutăm aici de un posibil caz politic?” Loew își lustrui insigna și zâmbi: „Discutăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]