6,423 matches
-
redacteze hotărârea. ... 11. Astfel, în prezent, asistenții judiciari intră în componența unor complete specializate ale instanțelor judecătorești. Asistenții judiciari au un rol consultativ, util judecății în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părților în litigiu, soluționarea cauzelor deduse judecății fiind hotărâtă de judecători. Prin urmare, consideră că reglementarea prezenței acestora în completele de judecată care soluționează conflictele de muncă, fără vot deliberativ, contravine prevederilor constituționale invocate. ... 12. Se mai arată că asistenții judiciari, contrar dispozițiilor art. 401 alin.
DECIZIA nr. 3 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270590]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 24 august 2017, paragrafele 29 și 30), că asistenții judiciari au un rol consultativ, util judecății în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părților în litigiu, soluționarea cauzelor deduse judecății fiind hotărâtă de judecători. Prin urmare, prezența acestora în completele de judecată care soluționează conflicte de muncă, fără vot deliberativ, constituie o normă de procedură, reglementată prin lege, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, și nu contravine
DECIZIA nr. 3 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270590]
-
nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, aceasta, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului
DECIZIA nr. 13 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270660]
-
suplinirea lipsei reglementării citării într-o procedură judecătorească anterioară și, implicit, pretinsa neconstituționalitate a normelor sub imperiul cărora s-a desfășurat procedura respectivă sau a unor eventuale omisiuni legislative. ... 17. Față de această împrejurare, aplicând considerentele de principiu la cauza dedusă judecății, Curtea constată că textul criticat nu îndeplinește condiția privind legătura cu soluționarea cauzei în sensul stabilit prin jurisprudența precitată, excepția de neconstituționalitate fiind inadmisibilă. ... 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art.
DECIZIA nr. 13 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270660]
-
2) din Codul penal, instanța de apel are posibilitatea legală ca, reținând că sunt îndeplinite condițiile de acordare a liberării condiționate în raport cu pedeapsa rezultantă dispusă de prima instanță în urma operațiunilor de contopire între pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății și pedepse anterior aplicate pentru infracțiuni concurente prin hotărâri definitive de condamnare, să acorde liberarea condiționată în situația în care instanța de fond nu a examinat o atare posibilitate. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
Codul penal, instanța de apel nu are posibilitatea legală ca, reținând că sunt îndeplinite condițiile de acordare a liberării condiționate, în raport cu pedeapsa rezultantă dispusă de prima instanță, ca urmare a operațiunilor de contopire între pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății și pedepse anterior aplicate pentru infracțiuni concurente prin hotărâri definitive de condamnare, să acorde liberarea condiționată, în situația în care instanța de fond nu a examinat o atare posibilitate. A susținut că sunt îndeplinite cumulativ condițiile cerute pentru admiterea
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
2) din Codul penal, instanța de apel are posibilitatea legală ca, reținând că sunt îndeplinite condițiile de acordare a liberării condiționate în raport de pedeapsa rezultantă dispusă de prima instanță în urma operațiunilor de contopire între pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății și pedepse anterior aplicate pentru infracțiuni concurente prin hotărâri definitive de condamnare, să acorde liberarea condiționată în situația în care instanța de fond nu a examinat o atare posibilitate. “ ... II. Expunerea succintă a cauzei Curtea de Apel Cluj - Secția
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
din Codul penal, instanța de apel nu are posibilitatea legală ca, reținând că sunt îndeplinite condițiile de acordare a liberării condiționate în raport cu pedeapsa rezultantă dispusă de prima instanță în urma operațiunilor de contopire între pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății și pedepse anterior aplicate pentru infracțiuni concurente prin hotărâri definitive de condamnare, să acorde liberarea condiționată în situația în care instanța de fond nu a examinat o atare posibilitate, în acest sens fiind punctele de vedere exprimate de curțile
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
2) din Codul penal, instanța de apel are posibilitatea legală ca, reținând că sunt îndeplinite condițiile de acordare a liberării condiționate în raport cu pedeapsa rezultantă dispusă de prima instanță în urma operațiunilor de contopire între pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății și pedepse anterior aplicate pentru infracțiuni concurente prin hotărâri definitive de condamnare, să acorde liberarea condiționată în situația în care instanța de fond nu a examinat o atare posibilitate, în acest sens fiind punctele de vedere exprimate de curțile
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
2) din Codul penal, instanța de apel are posibilitatea legală ca, reținând că sunt îndeplinite condițiile de acordare a liberării condiționate în raport cu pedeapsa rezultantă dispusă de prima instanță în urma operațiunilor de contopire între pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății și pedepse anterior aplicate pentru infracțiuni concurente prin hotărâri definitive de condamnare, să acorde liberarea condiționată în situația în care instanța de fond nu a examinat o atare posibilitate. ... ... V. Opinia specialiștilor consultați În conformitate cu dispozițiile art. 476
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
și aplicarea dispozițiilor art. 105 alin. (2) din Codul penal, instanța de apel nu are posibilitatea legală să acorde liberarea condiționată în raport cu pedeapsa rezultantă, dispusă de prima instanță în urma operațiunilor de contopire între pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății și pedepse anterior aplicate pentru infracțiuni concurente prin hotărâri definitive de condamnare, în situația în care instanța de fond nu a examinat o atare posibilitate. S-a arătat, în esență, că problema de drept care trebuie lămurită este în
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
ce reprezintă o chestiune de fond, cât timp implică incidența dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni, recidivă sau pluralitate intermediară), în realitate, acordarea liberării condiționate nu este o problemă de fond, adică de rezolvare a raportului juridic de drept penal dedus judecății, ci o problemă de executare efectivă a pedepsei. Or, raportul de drept execuțional penal excedează analizei instanței de apel în fața căreia s-a ridicat sesizarea pendinte. Instanța de trimitere face mențiunea că art. 100 din Codul penal la
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
Codul penal, instanța de apel nu are posibilitatea legală ca, reținând că sunt îndeplinite condițiile de acordare a liberării condiționate, în raport de pedeapsa rezultantă dispusă de prima instanță, ca urmare a operațiunilor de contopire între pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății și pedepse anterior aplicate pentru infracțiuni concurente prin hotărâri definitive de condamnare, să acorde liberarea condiționată, în situația în care instanța de fond nu a examinat o atare posibilitate. Ministerul Public a susținut că sesizarea este admisibilă, fiind îndeplinite
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
2) din Codul penal, instanța de apel are posibilitatea legală ca, reținând că sunt îndeplinite condițiile de acordare a liberării condiționate în raport cu pedeapsa rezultantă dispusă de prima instanță în urma operațiunilor de contopire între pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății și pedepse anterior aplicate pentru infracțiuni concurente prin hotărâri definitive de condamnare, să acorde liberarea condiționată în situația în care instanța de fond nu a examinat o atare posibilitate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 477 din Codul de
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
2) din Codul penal, instanța de apel are posibilitatea legală ca, reținând că sunt îndeplinite condițiile de acordare a liberării condiționate în raport cu pedeapsa rezultantă dispusă de prima instanță în urma operațiunilor de contopire între pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății și pedepse anterior aplicate pentru infracțiuni concurente prin hotărâri definitive de condamnare, să acorde liberarea condiționată în situația în care instanța de fond nu a examinat o atare posibilitate. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
în plată este dat de cuantumul indemnizației de încadrare de care se bucură persoane cu funcții similare, iar nu de cuantumul venitului salarial lunar. ... 78. Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 nu este incidentă în cazul pretențiilor deduse judecății, întrucât acordarea drepturilor salariale specifice personalului detașat nu constituie drepturi reglementate de norme cu aplicabilitate generală, așa cum era situația majorărilor de 2%, 5% și 11% de la care a plecat analiza Curții Constituționale - care au fost aplicate la
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
mecanismului de unificare a practicii judiciare poate produce un efect concret asupra soluției din procesul pendinte. În cauză, sesizarea formulată de instanța de trimitere pune în discuție o chestiune de drept de a cărei lămurire poate depinde soluționarea fondului cauzei deduse judecății, deoarece soluționarea apelului și, implicit, a acțiunii introductive este indisolubil legată de stabilirea naturii juridice a dreptului de care au beneficiat procurorii din cadrul S.I.I.J., în temeiul art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 și al art. 13
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
Analizând aceste susțineri, Curtea reține că, în realitate, autorii excepției critică interpretarea și aplicarea de către instanța judecătorească a textelor de lege criticate. ... 22. Or, interpretarea textelor de lege aplicabile situației concrete în scopul aplicării corecte a legii în cauza dedusă judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, ci a instanței judecătorești. Astfel, interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, se invocă încălcarea dispozițiilor art. 7 - Nicio pedeapsă fără lege paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în cauza dedusă soluționării instanței judecătorești, s-a solicitat acordarea despăgubirilor legale pentru prejudiciul produs prin fapta ilicită constând în radiodifuzarea de către autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual fără a deține licență, în acest sens, din partea
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Interpretarea și aplicarea normelor la litigiul dedus judecății reprezintă atribuția instanțelor de judecată, iar pentru determinarea înțelesului acestora există instituția recursului în interesul legii sau instituția hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și
DECIZIA nr. 659 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256728]
-
întrucât aceste dispoziții vizează faza executării silite, iar din analiza dosarelor instanțelor judecătorești a quo nu rezultă că acestea ar fi în fază de executare silită. Or, potrivit jurisprudenței Curții, legătura cu cauza presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
alin. (1) și ale art. 129 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că autorul excepției nu critică neconstituționalitatea soluțiilor legislative cuprinse de acestea, ci este nemulțumit de aplicarea acestor dispoziții procesuale civile în cauza concretă dedusă judecății, ceea ce intră în competența instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale. Astfel, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sunt neconstituționale prevederile actelor care încalcă prevederile sau principiile Constituției. Prin urmare, Curtea constată că excepția de
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
împotriva hotărârilor judecătorești de declinare a competenței, rațiunea eliminării căii de atac a recursului împotriva hotărârii de declinare a competenței fiind aceea de a permite ajungerea cauzei într-un timp cât mai scurt în fața instanței competente să soluționeze litigiul dedus judecății. Curtea a reținut, de asemenea, că hotărârea instanței de declinare a competenței este rezultatul unui act de administrare a justiției prin care se urmărește desfășurarea în condiții de legalitate a procesului, de care beneficiază toate părțile, indiferent de calitatea
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
prin calea de atac, situația provizorie creată ca efect al admiterii în principiu putând căpăta caracter definitiv doar ca urmare a menținerii acestei soluții în calea de atac sau a neatacării acesteia; ori după cum se poate observa, în speța dedusă judecății, încheierile atacate au fost desființate. Totodată, instanța a reținut că a admite raționamentul că, în virtutea art. 469 alin. (7) din Codul de procedură penală, hotărârea de condamnare își pierde în mod definitiv autoritatea de lucru judecat, s-ar
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
2018). În contextul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu este acela de a interveni în procesul de aplicare a legii la cazurile deduse judecății, ci de a oferi o interpretare a normelor legale, acolo unde aceasta se impune ca urmare a modului lor de redactare și a existenței unor interpretări diferite a acestora. În cauza care a generat prezenta sesizare se observă că
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]