6,663 matches
-
la o activitate economică a unei persoane ori a alegerii exercitării libere a unei profesii de apartenența acesteia la o rasă, naționalitate, etnie, categorie socială, respectiv de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, de vârstă sau apartenența acesteia la o categorie defavorizată (art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000). Este interzisă și discriminarea unei persoane pe motiv că aparține unei rase, naționalități, etnii, categorii sociale, respectiv datorită convingerilor, sexului sau orientării sexuale, vârstei sau apartenenței acesteia la o categorie defavorizată, Într-
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
categorie defavorizată (art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000). Este interzisă și discriminarea unei persoane pe motiv că aparține unei rase, naționalități, etnii, categorii sociale, respectiv datorită convingerilor, sexului sau orientării sexuale, vârstei sau apartenenței acesteia la o categorie defavorizată, Într-un raport de muncă, protecție socială manifestată În următoarele domenii: 48 Încheierea, suspendarea, modificarea sau Încetarea raportului de muncă; stabilirea și modificarea atribuțiilor de serviciu, locului de muncă sau a salariului; acordarea drepturilor sociale, altele decât cele ce reprezintă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
industria siderurgică nu au putut fi Încadrate În alte ramuri industriale, mai dinamice, decât Într-o foarte mică măsură, motiv ce a condus la amplificarea șomajului și a problemelor sociale În acele zone. Pentru a Înlătura dezechilibrele apărute În zonele defavorizate, monoindustriale, În care nu s au dezvoltat Încă alte ramuri economice care să ofere perspective de ocupare, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a inițiat două programe speciale În cadrul Programului național de acțiuni pentru ocuparea forței de muncă: „Programul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
inițiat două programe speciale În cadrul Programului național de acțiuni pentru ocuparea forței de muncă: „Programul 180” - program care s-a implementat În 140 localități din zonele declarate defavorizate În conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate și 40 localități din zonele industriale și monoindustriale; „Programul Valea Jiului” - program destinat creșterii ocupării forței de muncă și Îmbunătățirii condițiilor de viață din bazinul minier al Văii Jiului. Principalele servicii de ocupare oferite solicitanților de locuri de muncă În contextul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de muncă, inclusiv În mediul rural. Obiectivele Programului de Guvernare au În vedere echilibrarea pieței muncii și reducerea deficitelor sectoriale de forță de muncă, creșterea gradului de flexibilizare a pieței muncii, Îmbunătățirea accesului pe piața forței de muncă a grupurilor defavorizate, dezvoltarea pieței muncii incluzive și Îmbătrânirea activă, Întărirea dialogului social la toate nivelurile În scopul creșterii aportului acestuia la dezvoltarea economică și socială. Pentru realizarea acestor obiective, direcțiile de acțiune În ceea ce privește formarea profesională sunt: creșterea gradului de ocupare de la circa
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
acordarea drepturilor salariale, precum și a celorlalte drepturi decurgând din munca prestată; accesul fără nici o discriminare pe piața muncii al tuturor persoanelor apte de muncă, respectarea normelor specifice privind condițiile de muncă ale tinerilor, femeilor, precum și ale unor categorii de persoane defavorizate; respectarea celorlalte prevederi cuprinse În legislația muncii și a clauzelor contractelor colective de muncă; Îndrumă și controlează aplicarea unitară a legislației muncii; organizează activitățile de control și evidență a angajatorilor, a muncii prestate pe bază de contracte individuale de muncă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
handicap În lumea muncii, În special, de identificare a structurilor și funcțiilor compatibile diferitelor tipuri de handicap și de a asigura sprijinul necesar lucrătorilor și locul de desfășurarea activității: consolidarea Centrului pentru dreptul la muncă al persoanelor cu handicap și defavorizați, structură Înființată pentru a lua În sarcina lor lucrătorii În dificultate și ajutorul cu cele necesare pentru orientare, formare și plasare la locuri de muncă; sprijinirea dezvoltării ocupării forței de muncă și integrarea În muncă; identificarea de măsuri orientate spre
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
instruirii și orientării par a fi un instrument deosebit de eficace pentru promovarea, cunoașterea și intrarea pe piața muncii În caracteristicile contextului local și În special Încurajarea agențiilor de plasare, inclusiv cele individule mici, În beneficiul persoanelor cu handicap și/sau defavorizate social. Furnizarea de transparență și promovarea planurilor și instrumentelor privind ocuparea forței de muncă, utilizarea acelorași obiective și monitorizarea rezultatelor se face prin: a) punerea În aplicare a acțiunilor integrate de comunicare instituțională adresată diferiților destinatari, cu ajutorul mass-media, diversificate și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
eventual „import de forță de muncă ieftină” din statele din afara Uniunii ce ar crea mari probleme sociale În țara noastră. g) În acest sens, statul român ar trebui să considere cetățenii români repatriați ca persoane ce intră În rândul celor defavorizate și pentru Încadrarea lor În muncă, angajatorii să beneficieze de anumite stimulente financiare. h) Tot legiuitorului român Îi revine sarcina ca să păstreze echilibrul pe piața forței de muncă din România, prin adoptarea unor acte normative care să limiteze importul de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
plată, pentru recuperarea restanțelor ; Model-somație de plată la asociațiile de proprietari ; Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, care a fost actualizată în anul 2008 ; Legea nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuințelor persoanelor defavorizate; Legea nr.325/2006 privind furnizarea agentului termic și deconectarea apartamentelor; Ordinul nr.343/2010 emis de ANRSC - autoritatea în domeniu și Normele tehnice de aplicare a acestuia ; Ordinul nr.483/2008 emis de ANRSC privind contractul cadru de furnizare
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
una din cauzele creșterii sumelor de plată la întreținere. 6. După cum s-a arătat, discuții contradictorii cauzatoare de conflicte se poartă și pe marginea aplicării incorecte a Legii nr.5/2003 privitoare la acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuințelor persoanelor defavorizate, în vârstă sau singure. La actele de incorectitudine pe această linie se mai adaugă și cele abuzive ale asociațiilor de proprietari cu privire la calcularea cotei de plată a contribuției la cheltuielile pentru întreținerea spațiilor comune. 7. O sursă de conflict o
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
putință de tăgadă, lipsa unei culturi politice minime din partea majorității cetățenilor chemați la vot. Informația corectă a ajuns foarte greu în mediul rural, unde TVR și Radiodifuziunea dețin monopolul și a fost receptată greșit sau a fost respinsă de categoriile defavorizate (săracii ajunși la limita suportabilității, pensionarii în general tributari educației din perioada comunistă). Măcar dacă n-ar fi existat cenzura din TVR și din Radio, care abia acum iese mai pregnant la lumină. Presa independentă și organizațiile neguvernamentale deja se
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
grup și cele personale. Poate ar trebui să ne întrebăm de ce nu avem un stat de drept și legile nu sunt respectate. În constituție scrie pe undeva, la art. 16 că: „Nimeni nu este mai presus de lege”. Românii mai defavorizați au remarcat că aceste legi nu sunt luate în serios de unii, care se consideră totuși invincibili și sustrași legilor. Într-un articol, Casian Balabasciuc scria în acest sens: „Din patru în patru ani, vigilența și inteligența poporului român sunt
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
vadimist a participat la guvernarea dintre 1992 și 1996. [...] Mixtura PRM-istă este, în continuare, formată din diletanți și profitori de duzină.” Stelian Tănase remarca faptul că: „PDSR se bucură de sprijinul unui electorat îmbătrânit, rural format din principalele categorii defavorizate.” Despre acest partid și liderul său voi pomeni mai târziu, când voi aminti de scandalurile în care a fost implicat în anul 2000. Silviu Brucan menționează în cartea sa „România în derivă” că: „Partidul Democrat și-a dat seama că
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
preșcolarii, elevii și studenții” cu sintagma „beneficiarii direcți”; de asemenea, față de intenția normei, se impune completarea textului după cum urmează: „...educaționale speciale și pe cei capabili de performanțe”. (2 Statul acordă burse sociale de studii elevilor și studenților proveniți din familii defavorizate, precum și celor instituționalizați, în condițiile legii. (3 Statul acordă premii, burse, locuri în tabere și alte asemenea stimulente elevilor și studenților cu performanțe școlare și universitare, precum și cu rezultate remarcabile în educația și formarea lor profesională sau în activități culturale
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
din cadrul CJRAE/CMBRAE, în colaborare cu comisiile pentru protecția copilului din cadrul direcțiilor generale județene/a municipiului București de asistență socială și protecția copilului. (3 Diagnosticarea abuzivă a copiilor pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, apartenență la o categorie defavorizată, precum și de orice alt criteriu, fapt ce determină includerea lor în clase cu cerințe educaționale speciale, se sancționează. (4 Obținerea unei calificări de către elevii/tinerii cu cerințe educaționale speciale se face în unități de învățământ special și de masă, cu
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
specifice, aprobate prin hotărâre de Guvern, pentru serviciile educaționale și de asistență aplicabile în materie. (3 Încadrarea abuzivă a beneficiarilor direcți în categoria persoanelor cu cerințe educaționale speciale, pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, apartenență la o categorie defavorizată, precum și în funcție de orice alt criteriu, fapt ce determină includerea lor în învățământul special, se sancționează conform legii. (4 În funcție de încadrarea în categoria persoanelor cu cerințe educaționale speciale ca urmare a evaluării reglementate la alin. (1, în clasa pregătitoare din învățământul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
publică abia în anul 2003. O întrebare legitimă ar fi aceea în legătură cu temeiul care a fundamentat, la acest moment, orientarea interesului spre problemele familiei monoparentale. Au devenit femeile părinți singuri, în perioada de tranziție, vizibile social altfel decât restul categoriilor defavorizate: săraci și dependenți? Este cumva rezultatul unui proces de emancipare a femeilor mame? În Expunerea de motive pentru legea privind familia monoparentală, se menționează că protecția specială a familiilor monoparentale a fost prevăzută atât în Programul de guvernare 2001-2004, cât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
real, femeile care îngrijesc singure copii sunt discriminate social. Aceste lucruri se pot observa în cazul femeilor părinți singuri începând cu șansele diminuate pe piața muncii până la inexistența timpului lor liber. Mamele singure sunt frecvent plasate în grupuri socioprofesionale mai defavorizate decât tații aflați în situații similare. În cele mai multe cazuri, aceștia își păstrează locul de muncă și fac apel la familia extinsă sau la persoane care-i pot ajuta la îngrijirea copiilor, în timp ce femeile părinți singuri, având și venituri mai mici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
copii și sunt căsătorite pot încă spera să împace afirmarea profesională cu familia, iar femeile care cresc singure copii au șanse reale mult diminuate pentru împlinirea în carieră și pentru formarea unei familii complete. Astfel, aceste persoane sunt tratate ca defavorizate, ca persoane care, experimentând dependența economică, au un status precar. Corelat acestei stări, se poate ajunge la închiderea în privatitate, la izolarea și marginalizarea persoanelor din familiile monoparentale: În calitate de concept politic abstract, privatitatea semnifică granițele de includere și excludere socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
s-a dovedit mult mai eficient în acest sens. Este vorba despre înlocuirea egalității rezultatelor cu egalitatea șanselor. Desigur, aceasta nu exclude și garantează chiar mai bine principiul coeziunii sociale, care justifică echilibrarea veniturilor în favoarea per-soanelor cu mai puține oportunități, defavorizate. Multe servicii publice generează efecte de vecinătate, beneficii care nu rămîn doar în cadrul restrîns al comunității regionale respective, ci se propagă în beneficiul unei zone largi, datorită amplitudinii efectelor respective și deschiderii economiilor actuale. Este adevărat, însă, că diferențele sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
protejeze singuri, în măsura posibilului, decît să fie protejați de guvern prin reglementări îngrăditoare de libertate. Dar există drepturi pe care le poate garanta numai Guvernul, cum ar fi: dreptul la muncă, accesul la sistemul juridic, protecția socială a categoriilor defavorizate. Trasarea corectă a liniei de demarcație între libertatea acordată pieței de a opera în direcția satisfacerii unor aseme-nea drepturi și protejarea lor de către Stat reprezintă o dilemă serioasă în economiile mixte guvernate de principii democratice. 3) Un criteriu de determinare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nerestructurați și bugetivori, ci direct consumatorilor cu venituri reduse, pentru ca protecția socială să fie una reală și efectivă, iar arieratele să nu sufoce pe producători. Deci, indiferent de natura proprietății întreprinderii furnizoare, o subvenție este oricum necesară categoriilor celor mai defavorizate. Și aici trebuie găsit un punct de optimum, pentru că o subvenționare pe scară largă scade interesul managerilor și al personalului pentru reducerea costurilor și eficientizare organizatorică. Subvenționarea nu tre-buie acordată în bloc, ci selectiv și stimulatoriu, concomitent cu o corectă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cuantificabile, susceptibile de aplicarea unor criterii cantitative și calitative clare. Legătura, relația dintre cantitatea și calitatea servici-ilor publice și prețul plătit trebuie să fie, de asemenea, foarte clară. Dacă prețul este just, colaborarea e garantată. Așa cum am mai arătat, grupurile defavorizate pot beneficia de subvenții, sau de prețuri diferențiate, pe cît posibil în mod selectiv și temporar. De preferat este organizarea descentralizată a serviciilor publice cît mai aproape de consumator. Tăierea nodului gordian în acest domeniu presupune și descentralizarea și autogestiunea bugetelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
întregii economii românești și una "subiectivă", reieșind din propriile noastre erori și incompetențe. Să le luăm pe rând: În primul rând, legile care trebuie să guverneze dezvoltarea eco-nomică locală (Legea finanțelor publice locale, Legea patrimoniului, Legea dezvoltării regionale, Legea zonelor defavorizate, Legea-cadru a descentralizării ș.a.) au venit foarte târziu, sau n-au fost încă aplicate, timp în care centralizarea financiară excesivă și întârzierea restructurării microeconomice nu au condus decât la acumularea de deficite și la comprimarea dramatică a bazei de impozitare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]