1,028 matches
-
Aedificandi, Dupa ultima centura de ziduri se afla satul sec, care se putea umple cu apa din Bega, urmat de calea acoperita cu pietele armelor (locurile de reitrare al armelor)amplasate in varfurile salinet ale caii acoperite, iar ultima structura defensiva era glacisul.Glacisul reprezenta o panta inclinata de pamant, cu inclinatia inspre exterior adica inspre inamic. Dacă inițial, apa a jucat un rol important în apariția așezării, dimpotrivă, în secolul XVIII, mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor. Cele mai
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
un ritm fizic greu de urmat de adversarul, menținându-se în același timp preciziunea vârfului. Este încă de mai multe ori considerată ca arma de referință: practică ei presupune o bună înțelegere a „frazei de arme”, adică succesiunea acțiunilor ofensive, defensive și contraofensive. Deci este floreta și în prezent recomandată deseori ca armă de învățare pentru debutanți. Pentru multă vreme a fost singura armă autorizată pentru femeie. Floreta modernă de competiții se caracteriză prin cercetarea a corp la corp pentru a
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
a lăsat să se odihnească, să mănânce, să bea, și să fie îngrijiți la cartierul general de teren (Munroe Tavern) înainte de a-și relua marșul. Au plecat din Lexington pe la ora 15:30, într-o formație ce punea accent pe defensiva pe flancuri și pe ariergardă. Soldații răniți mergeau pe tun și au fost obligați să coboare atunci când se trăgea asupra lor de grupurile adunate din loc în loc. Oamenii lui Percy s-au văzut de multe ori înconjurați, dar aveau avantajul
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
era puțin probabil ca acea coloană inamică să poată continua. Dispunerea pe patru șiruri era formată din 4 linii de infanteriști, așezate una în fața celeilalte și care deschid în mod succesiv focul asupra atacatorului. Aceasta din urmă, eminamente utilă în defensivă, era folosită aproape exclusiv de britanici, fiind unul dintre factorii succesului lor din penisula iberică și din Campania de la Waterloo. Această formație, folosită aproape exclusiv de infanteria franceză, presupunea dispunerea unităților din centrul dispozitivului „în linie” iar cele de pe flancuri
Războiul în epoca napoleoniană () [Corola-website/Science/312671_a_314000]
-
Aventurine a publicat un video pe canalul oficial Darkfall Unholy Wars pentru a prezenta această școală specifică, iar abilitățile sale sunt următoarele: Pe langă Baresark, Aventurin SĂ, a prezentat școală Battle Brand. Battle-brand este un rol strategic, el este războinicul defensivei finale, conceput pentru a menține lupta pentru cât mai mult posibil. În detaliu, abilitățile de luptă Brand sunt următoarele: Prima clasa pentru The Skirmisher este Deadeye School. Potrivit blog-ului companiei, un Deadeye este extrem de priceput cu arcul și poate să
Darkfall: Unholy Wars () [Corola-website/Science/329106_a_330435]
-
Armatei ") și a fost pus sub comanda lui Ernst Busch. Fostul comandant al Grupului, Johannes Blaskowitz, a fost trecut la conducerea Comandamentului Armatei „Olanda” (Armata a 25-a), încercuită în Țarile de Jos. Busch trebuia să organizeze aripa drepta a defensivei germane, bazându-se în principal pe Aramata I de parașutiști. În centul frontului, pentru apărarea regiunii Ruhr, fusese repartizată Grupul de Armată B (Armata a 15-a infanterie și Aramta a 5-a Panzer). Flancul sudic era apărat de Grupul
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
înainte ca aliații occidentali să ajungă în zonă. Eisenhower și-a concentrat din aceste motive atenția spre atingerea altor obiective. Cele mai importante erau joncțiunea cu forțele sovietice și separarea armatei germane în două, ceea ce ar fi împiedicat organizarea unei defensive unificate. După îndeplinirea acestor obiective, forțele germane separate ar fi fost eliminate mai ușor. În plus, rămânea de rezolvat problema regiunii Ruhr. Deși în zonă erau concentrate încă efective germane importante și numeroase capacități ale industriei militare, rapoartele serviciilor aliate
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
că la est se întindea o câmpie destul de largă presupunea transportarea foarte rapidă a unor întăriri puternice, care să ajute la lărgirea și apărarea capului de pod. Apărarea capului de pod era mult îngreunată de lipsa dealurilor care să sprijine defensiva. Necesitatea cuceririi rapide a unui cap de pod cu o adâncime suficient de mare era crescută de faptul că o rețea suficient de bună de drumuri se afla la aproximativ 10 km est de zona de traversare, în orașul Grossgerau
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
pentru lărgirea capului de pod și ocuparea primelor sate. Rezistența germană a fost sporadică, iar contraatacurile organizate în grabă au fost respinse cu ușurință și cu puține victime. Germanilor le lipseau atât efectivele cât și mijloacele tehnice pentru organizarea unei defensive puternice. Până la amiaza zilei de 23 martie, toate cele trei regimente din cadrul Diviziei a 5-a de infanterie traversaseră râul și ocupaseră poziții în capul de pod, iar unul dintre regimentele Diviziei a 90-a era în plin proces de
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
din aceste sectoare a fost mai puternică decât cea întâmpinată de primele unități ale Corpului al XII-lea, problemele întâmpinate de aliați la Boppard și St. Goar au ținut în principal de terenul mai accidentat și mai puțin de răspunsul defensivei. Raioanele de traversare ale Corpului VIII erau plasate de-a lungul văii cursului mijlociu al Rinului, loc unde Rinul își săpase albia printre două lanțuri muntoase și unde apa curgea rapid, cu vârtejuri, printre pereții canioanelor înalte de aproximativ 90
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
care au precedat asaltul trupelor lui Montgomery, țintele din fața Grupului al 21-lea de Armată și regiunea Ruhr au fost bombardate în timpul a aproximativ 11.000 de misiuni. Bombardamentele aeriene au izolat practic Ruhrul și au redus la maxima rezistența defensivei germane în fața forțelor de asalt aliate. Montgomery plănuise la început să atașeze un corp al Armatei a 9-a SUA la Armata a 2-a britanică, care avea să utilizeze doar două divizii ale sus-numitului corp pentru atacul inițial. Restul
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
însă lipsa drumurilor din fața capului de pod al Corpului XVI. Cele două grupuri de asalt au trebuit să se deplaseze printr-o zonă puternic împădurită, cu drumuri de pământ desfundate, blocate cu blocuri din beton, care ofereau condiții optime pentru defensivă. În aceste condiții, aliații nu au reușit să înainteze decât 3,5 km pe data de 25. A doua zi, grupurile de asalt au reușit să cucerească ceva mai mult teren, iar unul dintre acestea a reușit chiar să își
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
au reușit să cucerească ceva mai mult teren, iar unul dintre acestea a reușit chiar să își atingă obiectivele ordonate, înaintând aproximativ 10 km. Obstacolele întâlnite de trupele aliate i-au zădărnicit speranțele lui Hobbs pentru o străpungere rapidă a defensivei și pătrunderea în adâncimea teritoriului german. În afară de lipsa unor drumuri corespunzătoare pentru dezvoltarea atacului, încercările de străpungere a defensivei efectuate de Divizia a 30-a au fost împiedicate de acțiunile Diviziei a 116-a Panzer. Singura unitate puternică rămasă să
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
ordonate, înaintând aproximativ 10 km. Obstacolele întâlnite de trupele aliate i-au zădărnicit speranțele lui Hobbs pentru o străpungere rapidă a defensivei și pătrunderea în adâncimea teritoriului german. În afară de lipsa unor drumuri corespunzătoare pentru dezvoltarea atacului, încercările de străpungere a defensivei efectuate de Divizia a 30-a au fost împiedicate de acțiunile Diviziei a 116-a Panzer. Singura unitate puternică rămasă să facă față traversărilor aliate ale Rinului în zona de nord, Divizia 116, a început să se deplaseze spre sud
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
-a aeropurtate SUA, acționând împreună cu forțele blindate britanice la nord de râul Lippe, au reușit să deschidă străpungă frontul inamic până cam la 48 km est de Wesel, deschizând un coridor sigur de deplasare pentru Corpul XIX, ceea ce asigura ocolirea defensivei germane de la Dorsten și de din zona de sud de acesta. Generalul Simpson a avut în acel moment atât ocazia favorabilă cât și mijloacele necesare pentru dezlănțuirea în forță a atacului Armatei a 9-a, pentru încercuirea Ruhrurului. Simpson a
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
5 km. Corpul V din flancul drept a înaintat aproximativ 13 km, suferind pierderi minime. Începând cu a doua zi, diviziile de tancuri ale celor trei corpuri de armată au transformat aceste succese inițiale într-o străpungere de proporții, dezorganizând defensiva și punând în primejdie spatele liniilor germane. Până în seara zilei de 28 martie, Armata I comandată de generalul Hodges a traversat râul Lahn, după o înaintare de aproximativ 80 km față de pozițiile inițiale, reușind să ia mai multe mii de
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
puternică, înaintarea americanilor fiind din acest motiv întârziată. În vreme ce se apropia de Leipzig, cam la 100 km de Magdeburg și 25 km de râul Mulde, Armata I a ajuns într-una dintre puținele zone întărite în care germanii aveau o defensivă organizată. Germanii organizaseră aici o linie de apărare cu adâncime mare ale cărei principale arme o reprezentau tunuri antiaeriene folosite cu efecte devastatoare împotriva trupelor terestre americane. Printr-o combinație de manevre de ocolire și de atacuri de noapte, militarii
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
După cucerirea orașului Coburg, americanii au cucerit orașul Bayreuth pe 14 aprilie. Capacitatea de rezistență a germanilor în timpul marșului spre linia Elba-Mulde a fost, ca aproape de-a lungul întregului final de război, sporadică și imprevizibilă. Dacă în unele zone defensiva a fost puternică, în altele germanii au capitulat aproape fără luptă. Forțele lui Eisenhower au menținut ritmul atacului spre est prin străpungerea zonelor puternic apărate de inamic cu puternice forțe de tancuri, urmate de izolarea defensivei germane și distrugerea ei
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
Dacă în unele zone defensiva a fost puternică, în altele germanii au capitulat aproape fără luptă. Forțele lui Eisenhower au menținut ritmul atacului spre est prin străpungerea zonelor puternic apărate de inamic cu puternice forțe de tancuri, urmate de izolarea defensivei germane și distrugerea ei cu atacuri de infanterie. Aceasta a fost tactica folosită de americani pentru distrugerea unei forțe de aproximativ 70.000 de oameni din munții Harz —60 de km nord de Erfurt—și tot așa au fost cucerite
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
pe 3 aprilie orașul Aschaffenburg, la 56 km este de Rin. În sud, unitățile Corpului VI au întâlnit o rezistență neașteptat de puternică la Heilbronn, 65 km în adâncimea teritoriului german. În ciuda executării unui atac amplu de tancuri pentru încercuirea defensivei inamice, americanii au avut nevoie de nouă zile de lupte pentru cucerirea controlului deplin asupra orașului Heilbronn. Până la urmă, Armata a 7-a a reușit să străpungă apărarea germană în adâncime, în special în nord, moment în care a fost
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
Forțați să se ascundă sub suprafața planetei, cu noi și noi nave de război sosind pe orbită și cu Liga incapabilă să furnizeze altceva decât promisiuni, singura șansă a aristanilor rămâne o lovitură de „totul sau nimic”. Conducătorul militar al defensivei planetare pornește o șarjă prin hiperspațiu, lăsând Arista lipsită de apărare, căutând planeta de origine a hothrilor. Speranța sa este ca, obligați să-și apere propriu cămin, hothrii să-și retragă armatele de lângă Arista. Navele oamenilor întâlnesc o altă armată
Asediul Aristei () [Corola-website/Science/327468_a_328797]
-
ființării statului moldovenesc.” Caracteristica esențială a acțiunilor militare duse de Ștefan a fost astfel că acestea au urmărit nimicirea armatelor inamice și nu realizarea de cuceriri teritoriale..” Ca forme principale a acțiunilor militare la nivel strategic, Ștefan a utilizat atât defensiva strategică, cât și ofensiva strategică, în funcție de obiectivul politic urmărit. Defensiva strategică avea, de regulă, ca etape principale apărarea pe frontieră, hărțuirea, bătălia decisivă și urmărirea, fiind adoptată de Ștefan în marile campanii din 1475, 1476, 1497, când a avut de
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
Ștefan a fost astfel că acestea au urmărit nimicirea armatelor inamice și nu realizarea de cuceriri teritoriale..” Ca forme principale a acțiunilor militare la nivel strategic, Ștefan a utilizat atât defensiva strategică, cât și ofensiva strategică, în funcție de obiectivul politic urmărit. Defensiva strategică avea, de regulă, ca etape principale apărarea pe frontieră, hărțuirea, bătălia decisivă și urmărirea, fiind adoptată de Ștefan în marile campanii din 1475, 1476, 1497, când a avut de înfruntat inamici cu mult superiori din punct de vedere al
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
să le întârzie înaintarea prin distrugerea podurilor. Această acțiune a demonstrat justețea obiecțiunilor lui Mongomery - Armata a 8-a nu a putut separa unitățile germane care refuzau lupta și se retrăgeau, iar principalul obstacol în înaintarea lor nu a fost defensiva trupelor Axei ci terenul și drumurile și podurile distruse. Până pe 8 septembrie, Kesselring concentrase Armata a 10-a a lui Heinrich von Vietinghoff în poziții favorabile unei contraofensive de răspuns la orice debarcare aliată. Pe 8 septembrie, mai înainte de declanșarea
Operațiunea Avalanșa () [Corola-website/Science/310850_a_312179]
-
septembrie de Armata a 5-a americană. Pentru a asigiura surpriza tectică necesară victoriei, s-a luat decizia de a executa debarcarea trupelor fără executarea unei pregătiri de artilerie sau a unui bombardament de aviație. Nu a fost asigurată surprinderea defensivei germane, după cum au sperat aliații. În timp ce primul val al diviziei a 36-a de infanterie americană se apropia de coasta italiană de la Paestum, o stație de amplificare de putere transmitea de pe țărm în engleză mesaje demobilizatoare. Aliații au debarcat totuși
Operațiunea Avalanșa () [Corola-website/Science/310850_a_312179]