113,833 matches
-
după cum urmează: Unu (monodia), Multiplu (omofonia, polifonia), Unu-Multiplu (eterofonia). Presupozițiile acestei teorii sunt două: 1) că muzica este un limbaj și, ca atare, posedă o morfologie, o sintaxă și o teorie a textului (formele muzicale), 2) că se poate defini o logică a primitivelor sintaxei muzicale. Autorul nu se oprește însă aici, ci aprofundează tenace zona cvasi-necunoscută a eterofoniei, pe care o întemeiează epistemologic și o ilustrează constant în propria creație. Niculescu definește eterofonia ca simultaneitate a materialului muzical originar
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
textului (formele muzicale), 2) că se poate defini o logică a primitivelor sintaxei muzicale. Autorul nu se oprește însă aici, ci aprofundează tenace zona cvasi-necunoscută a eterofoniei, pe care o întemeiează epistemologic și o ilustrează constant în propria creație. Niculescu definește eterofonia ca simultaneitate a materialului muzical originar și a variantelor sale. Pornind de aici, el imaginează și o formă muzicală specifică eterofoniei, pe care o numește "sincronie", bazată pe tehnica "fazării și a de-fazării" ale aceleiași melodii, cântată de mai
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
menționa în continuare trei topos-uri specifice acestui stil, mai puțin evidențiate încă în literatura de specialitate. Mult menționata eterofonie face parte din arsenalul tehnic al acestei muzici, desigur. însă, în opinia noastră, muzica lui Ștefan Niculescu s-ar putea defini mult mai bine prin termenii de "omofonie" sau "armonie" decât prin cel de "eterofonie". Ceea ce au în comun Ison II, Cantos, Simfonia a II-a, Deisis, Litanii, Undecimum nu este eterofonia, ci gândirea armonică și, de aici, controlul permanent al
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
să consemneze acest lucru ca pe un fapt împlinit, nu să i se opună. în domeniile prin definiție subiective ale științelor umaniste guvernează convențiile, consensul. Iar acestea nu se pot impune cu forța, în numele niciunei "corectitudini", căci corectitudinea însăși este definită prin consens. Poate că în nici un alt domeniu aceste lucruri nu sînt mai evidente decît în cel lingvistic. Limba este un fenomen viu, iar funcționarea și regulile ei sînt stabilite, în mod natural, de către majoritatea vorbitorilor - iar nu prin edicte
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
Legii privind protecția limbii române. Această lege, care s-ar vrea a fi patriotică, este periculoasă în idee, aberantă în detalii și inaplicabilă în practică. Periculoasă în idee. Limba națională este una dintre pietrele de temelie ale unui popor. Ea definește mai mult decît orice altceva (cetățenie, domiciliu, declarații, activitate etc.) apartenența la o națiune și trebuie să fie prețuită ca atare. în particular, cu toții trebuie să fim preocupați de utilizarea corectă a regulilor de orice fel ale limbii române. Acesta
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
în cazul de față. Nu este însă o simplă culegere de poeți locali, uniți doar de hazardul geografic. Cei antologați aici sînt ieșeni și moldoveni atipici, sînt oameni care vor să spargă clișeele și prejudecățile care intervin cînd trebuie să definim Iașiul - un oraș calm, cuib al tradiționalismului aproape agresiv. Gestul antologatorului pare unul exasperat de inerțiile tîrgului de pe Bahlui, dar și de inerțiile celor care privesc acest tîrg într-un anume fel. Probabil cel mai bun text al antologiei este
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
mai ales realizările ei, globalizarea și identitatea națională, rezistența la manipulare, cultura și rolul intelectualului, trăsăturile noului mileniu și noile provocări ale tehnologiei etc. Vorbind despre romanul său Vineri sau Viața sălbatică, Michel Tournier aduce în discuție spațiile imaginare care definesc identitatea unui popor, Andrei Pleșu atacă paradoxurile identității noastre naționale, unul din eseurile cărții are în centru tipul bucureșteanului, în altul autorul deapănă cîteva din amintirile despre Cristian Popescu și Bucureștiul fabulos din poemele sale; observația lui Andrei Pleșu despre
Eleganța stilului jurnalistic by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15261_a_16586]
-
până la urmă, ceea ce caracterizează o limbă este fondul lexical comun. Ce înseamnă asta? Acest fond este compus din cuvintele cele mai vechi ale limbii, care exprimă noțiuni ce provin din timpuri îndepărtate, fără modificări. Aparțin fondului lexical comun cuvinte care definesc părți ale corpului (cap, braț); termeni de înrudire fundamentală (tată, mamă, frate); noțiuni religioase ancestrale (suflet, dumnezeu); denumiri de culori; cuvinte care indică vicii sau virtuți (bunătate, răutate, mândrie). Există vreun cuvânt englezesc intrat în acest moment în limbă care
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
este În legătură cu cel de „mită” sau „șpagă”. Dar, În realitate, corupția nu se reduce la darea-luarea de mită, care constituie doar o parte a fenomenului corupției. Vom arăta În cele ce urmează ce Înțelege populația prin corupție, apoi cum este definită aceasta În dicționare și În reglementările internaționale, după care ne vom opri la definiția pe care o considerăm ca fiind relevantă pentru studiul de față, studiu ce se axează pe corupția judiciară. 2.1. Opinia cetățenilor Corupția este un fel
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
subiecții le atribuie fenomenului de corupție. 23% identifică corupția cu activitățile ilegale ale indivizilor care Încalcă legea; alți 26, 3% dau acestei noțiuni o conotație normativă, incluzând darea și luarea de mită, primirea de foloase necuvenite, abuzul de putere; 10% definesc corupția ca o faptă imorală; 4,4% văd În corupție un mijloc de Îmbogățire prin mijloace ilicite. Față de persoanele vizate de corupție, majoritatea consideră că În acest fenomen sunt implicați politicienii, persoanele cu funcții de conducere și control, justiția și
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
15-16 ani îi știam o groază de versuri pe dinafară. L-am recitit și mai tîrziu, cu o anumită, tot mai rezervată, plăcere. Dacă nu l-am comentat niciodată, este din cauza frazei prin care, în finalul capitolului din Istorie, îl definește G. Călinescu: "El nu-i niciodată așa de liric încît să fie mare, niciodată atît de facil încît să nu fie poet." Mi s-a părut mereu că nu mai este nimic altceva esențial de spus. La șaizeci și cinci de ani
G. Topîrceanu (1886-1937) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15258_a_16583]
-
Antonie Sion, B. P. Hasdeu, Iorga, Bianu, Ovid Densusianu, Sextil Pușcariu, Dan Mănucă, și cu citarea aprecierilor, printre care aceea a lui Mihai Emiescu „model de elocință românească”. Adriana Mitu oferă textul „primului pamflet de proză din literatura română”, cum definește Cuvântul unui țăran către boiari, semnalând problemele cu cenzura, menționate de Kogălniceanu, când intenționase a-l publica în „Arhiva românească”. La fel și în Epistola către Evagoras pentru cinste, publicată doar de Kogălniceanu, sub același semn al cenzurii. Corespondenție între
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
ridicase prin acoperișul de șindrilă al unei șure înalte... E de la vreo nucă încolțită în pod” explică cel de alături. (Arta fiind Falsul bine plantat, bine întocmit). Într-o scrisoare, primită pe adresa redacției - nici nu ne cunoaștem - autorul își definește „romanul” ca pe... „o parabolă despre destinul culturii, dar și o imagine a virtualităților prozei românești”. Sunt prozatori care excelează în portretizarea eroilor, în descrieri de peisaje, de iarnă, primăvară, vară; în fine, alții sunt tari în dialoguri, în emiterea
Biblioteca lui Noe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13417_a_14742]
-
și creștinismul. Să le examinăm pe scurt. Grecii sunt cei care au denumit continentul pe care se situau din punct de vedere geografic și au inventat conceptul de Europa: în secolul V î.d.Cr., după războaiele cu perșii, ei au definit conflictul abia încheiat ca fiind cel între Europa și Asia, Europa era din punctul lor de vedere sinonim cu libertatea individuală din toate punctele de vedere, în timp ce Asia era echivalentă despotismului. Spiritul de libertate cultivat de descedenții lui Homer a
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
din Antichitate și până în zilele noastre ideea europeană. Dacă grecii și-au extins prin procesul colonizării cultura și mentalitatea în spațiul mediteranean, romanii, adoptându-le, le-au dus mai departe în spațiu - din punct de vedere cultural Roma poate fi definită ca fiind ipostaza continentală a Eladei - și în timp, căci atunci când în Evul Mediu greaca nu mai era cultivată în Occidentul european, prin scrierile latinești oamenii intrau în contact cu va-lori și realități culturale eline. Pe lângă aceasta, dreptul roman
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
ritmurile frazelor ce derivă de aici. E o încercare deloc simplă. Și pentru actor, și pentru regizor, și pentru spectatori. Textul pare să aibă o structură laxă și, în același timp, indicațiile și notele autorului trasează un drum dificil, riguros, definind o altă manieră de a simți o replică, o poveste, de a structura tensiunea și emoția dinăuntru personajului. Și toate astea la vedere, în timpul real în care se întîmplă un gînd, un gest, o stare, cu ochii și respirația spectatorilor
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
scrie, la intervale de timp acceptabile, cîte un nou volum de poezii. Mărturisesc că am citit cu interes și plăcere versurile lui Mușina și mi se pare că bilanțurile și clasamentele, ca și premiile literare, îl cam nedreptățesc. L-aș defini ca pe un trubadur al vremurilor noastre, cu vădita plăcere a rafinamentului stilistic într-o lume a deraierilor (de altfel strălucește în limitele autoimpuse ale formelor fixe), cu plăcerea rimei și a ritmului armonioase, într-o lume dizarmonică, a pasiunilor
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
îmi taie respirația / în două”, „răscolit de vânt, părul tău / transmite mesaje indescifrabile”. „Poeme în doi” pentru că între privitor și privit există o permanentă energie, o tentație a identificării totale cu celălalt. Realul însuși se reduce la un spațiu strictamente definit de mișcările celor doi. Nu lipsește nici acea dimensiune a textualizării ritualului, confuzia benefică între scriptural și erotic, ceea ce adâncește această aventură existențială în miniatură. Îmi cam pierdusem speranța de a citi un tânăr poet cu o percepție poetică atât
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
acesta nu-i este consubstanțiat. Transilvan tipic, Ion Mircea are vocația transcendenței, oficiată într-un limbaj solemn, cvasiliturgic, croit pe o trăsătură endemică, exprimată cu eclatanță de poeții toposului, de la Lucian Blaga la Ștefan Aug. Doinaș. Succint, l-am putea defini drept un blagian trecut prin avangardă. Asocierea dintre autorul Istmului și autorul Nebănuitelor trepte se poate susține prin considerarea unui element comun care este nostalgia „paradisului pierdut”. Iar mentalitatea avangardistă, atît de abrupt inovatoare, dramatic despărțită de practicile trecutului, jinduiește
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
Dada 3 este, desigur, « Manifestul Dada 1918», de Tzara. O adevărată bombă, azvîrlită de un tînăr cu un tupeu de necrezut. Nu duce lipsă de nimic: violență, provocare, sfidare. După o scurtă trecere în revistă a experiențelor artiștilor contemporani, Tzara definea ce înțelege prin spirit Dada, lăudînd în același timp răsturnarea valorilor consacrate. Niciodată pînă atunci protestul Dada nu fusese formulat cu atîta claritate și forță. Elogiu al purificării prin vid și al spontaneității artistice, acest text a devenit un clasic
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
evacuat din trecutul nostru” - mai ales că “antioccidentalismul, obsesia complotului omniprezent sau antiintelectualismul - mari motive ale discursului jdanovist - proliferează și astăzi, ca habitudini, în viața publică și în imaginar”. Perioada de referință este 1948-1962, autorul concentrându-se asupra discursurilor care definesc (după distincția lui Alexandru Zub) dejismul - în plan politic - și rollerismul - în plan istoriografic. Ca metodă declarată, autorul preferă școala franceză de analiză a discursului (Foucault, Barthes, Bourdieu etc.). Ca miză “politică” și personală, el se ferește de enunțul moralizator
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
concepția și în elaborarea acestor lucrări. Accentul pus pe expansiunea formelor, combinația verticalei cu desfășurarea pe orizontală și gîndirea de tip arhitectural care poate fi descifrată în intenția artiștilor, plasează toate lucrările în perspectiva certă a unui ambient urban bine definit și cu o puternică personalitate. Spre deosebire, însă, de anii anteriori, cînd participarea unor artiști străini a fost mai restrînsă, de data aceasta sculptorii din Grecia și Italia și-au pus o amprentă mai apăsată asupra configurației simpozionului. Veniți din
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
Dinescu. Noi toți, ardeleni și „sudici” deopotrivă (las’ că Dinescu însuși e os de ardelean, și încă de la Bobâlna!) Dar parcă prea suntem ridicoli creând probleme acolo unde nu e decât criză de subiecte. Pentru că așa „delirant verbal” cum îl definește Nistorescu, Dinescu n-a divulgat în gazetele sale nici unul dintre presupunsele „secrete” din cuibarul Securității. O poate afla oricine, răsfoind revistele conduse de „febrilul jucător mediatic”. Asta dacă nu cumva Cornel Nistorescu insinuează că „agricultorul” de la C.N.S.A.S. a furat
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
des cuvîntul ridiculous, concurat doar de confused și înjurătura binecunoscută. Iată, despre glonțul care, se declară oficial că l-a omorît pe Kennedy, plimbîndu-se prin corpul președintelui, mai ieșind, intrînd prin altă parte, se spune că este «ridicol»”. Am putea defini obiectul actual al ridicolului, crede Traian Ștef, drept un „atentat la normalitate”, ceea ce e, desigur, un criteriu vag, însă în concordanță cu „democratizarea”. Ridiculizăm în temeiul unei, ca să zicem așa, sinteze a cerințelor civilizației și culturii, fără partipriuri și îngustimi
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
realizează unul dintre cele mai frumoase lucruri pe care le-a obținut în cariera ei, prin această foarte mare noblețe pe care o dă lirismului prin înalta vibrație poetică, depășind tentațiile sentimentului”. În vocabularul acelor ani, tânărul, pe atunci, regizor definește calitățile de pe urma cărora a “profitat” în montarea lui cu Livada cu vișini de Cehov (1967), alt spectacol de hotar al acelor ani. Criticul Nicolae Carandino găsea că actrița a fost stânjenită de corsetul viziunii regizorale; din altă generație Ana Maria
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]