616 matches
-
proprietarii cu pământ mult, ca Brăescu, Ciuche, Oprișan, Cucu, Vasiliu, Galan, Chirilă și Tătărășanu, care foloseau soiuri pentru struguri mari și soiuri pentru vin ca Riesling, Chasslas d’Ore sau Muscat de Hamburg. După 1962, cam toate viile au fost defrișate, pe motiv că sunt îmbătrânite și neproductive, creându-se plantații cu vie altoită, atât pentru struguri de vin, cât și pentru struguri de masă (Feteasca Albă, Riesling italian, Fetească Regală, Sarba și Afuz-Ali) pe o suprafață de 50 de ha
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
L.). În concluzie, vița de vie este deosebit de rentabilă și se impune a fi extinsă în cultură. După anul 1990, conform Legii 18/1990, suprafețele cultivate cu viță de vie au fost redate proprietarilor deținători de terenuri care le-au defrișat, astfel multe suprafețe cultivate în trecut cu vie au dispărut. CREȘTEREA ANIMALELOR Relieful zonei și flora specifică au oferit locuitorilor condiții prielnice creșterii animalelor încă din cele mai vechi timpuri. Între anii 1772-1774, erau consemnați la Oncești 2 ciobani, 1
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
defrișare a pădurilor. În calea efectuării a cât mai multe și mai întinse defrișări, n-au stat motive de ordin administrativ, ci obstacole impuse de gradul de dezvoltare a uneltelor, de lipsa de eficiență a acestora. Libertatea sătenilor de a defrișa și desțeleni unde vor și cât pot în funcție de nevoile și posibilitățile lor a fost menținută după legile nescrise ale țării, până la apariția Regulamentului organic. Influența obștii sătești este evidentă în zonificarea moșiei fiecărui sat, proprietatea colectivă și individuală” (- Obștea țărănească
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
40, ea a avut un caracter preponderent armat, dar în timp a continuat aproape exclusiv în formă culturală (Ibidem, pp. 116-118). 87 Ibidem, p. 130. 88 Ibidem, p. 124. 89 Ibidem, p. 121. 90 "În anii '70-'80 au fost defrișate circa 12.000 hectare de fâșii silvice protectoare, arate mai mult de 80% din totalul suprafeței republicii, practicată pe larg și fără nici un suport științific chimizarea solurilor. Drept urmare a erorilor comise în anii experimentului moldav, 700.000 de hectare sau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Piramida lui Keops, cu sute de turnulețe, cu piscine și grădini zoologice private, cu paznici și câini gata să te sfâșie, iar nu prea departe, vezi amărășteni care dorm pe sub poduri. Sub deviza „după noi, potopul", pornesc drujbele și sunt defrișate păduri întregi, în orașe sunt distruse parcuri existente de sute de ani, pentru a face loc unor clădiri țipătoare și urâte, sunt deposedate de terenuri institute de cercetare cu tradiție, pentru a se face cartiere de locuințe, cică rezidențiale. Noua
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
geam, câte o ușă sau câteva cărămizi fiindcă așa-i îndemnaseră copoșii. Dar partea cea mai criminală de abia de aici urma: au distrus digurile, au luat dalele beton de pe diguri și au pavat curțile lor, au distrus livezile, au defrișat perdelele de protecție împotriva alunecărilor de teren, au distrus plantațiile de vie de soiuri pure cum erau cele vreo cincizeci de hectare de Cabernet Sauvignon de la Rînceni unde nu a mai rămas nici un butuc și acum este o măreață
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
au venit ploile au început să apară și inundațiile strecurate prin digurile sparte sau chiar distruse, apa neavând cum să se evacueze în siguranță, să fugă la vale sate întregi, fiindcă perdelele de salcâmi plantate pentru stabilizarea solului au fost defrișate la îndemnul criminal al acelorași copoși. Să nu credeți că numai în partidul lui Coposu s-au prăsit copoșii, aceasta s-a dovedit ca un fel de boală contagioasă care se ia de către reprezentanți ai tuturor partidelor politice și când
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu rezolvări de teme școlărești. Altceva (întotdeauna când ni se propun ceva obligații, de cele mai multe ori nu se întâmplă să fie vorba și de altceva ce ține de libertăți) am avut ca intenție atunci când am botezat cartea: să încerc să defrișez jungla teoriei economice pentru a construi, dacă nu o cale de acces la semnificații, cel puțin un luminiș cât de mic în care să se așeze călătorul (cititorul) de Economie. Evident, veți vedea, nu am riscat să mă iau la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ceea ce înseamnă că denumirea topică este legată de natura vegetației. Et.: d. ap. alun, provenit din fem. alună d. lat. abellona + suf. colectiv - iș. ARȘIȚA, munte, deal și poiană, pe malul drept al râului Cașin. Pădurea de pe munte a fost defrișată prin ardere. De aici și originea toponimului, legată de configurația terenului respectiv. Acest nume de loc este atestat de O. Racoviță, în Dicționarul geografic al județului Bacău (1895). Et.: ap. arșiță “teren defrișat” (sinonim cu curătură, runc - de origine latină
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Eroilor, în amintirea luptelor din primul război mondial (aici a murit și bucovineanul Ion Grămadă, pe atunci student la Cernăuți). COASTA RUNCULUI, teren arabil și pășune din localitatea Gura Văii. Inițial, va fi fost un loc împădurit, care a fost defrișat pentru agricultură sau pășunat. Et.: ap. coastă d. lat. costa + ap. runc d. lat. runcus (în genitiv). COȘÈRE, poiană situată în sudul satului Bogdana, unde, cândva, se aflau coșerele pentru porumb ale unui boier local. În prezent, terenul este cultivat
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
scr. košara. CUCIUR, deal și pârău (afluent al râului Cașin) din comuna Căiuți. Et.: ap. cuciur (hidronim, cu semnificația « izvor, șipot ») d. bg. čiučur. CURĂTURI, teren arabil din localitatea Rădeana. În vechime, a fost un loc împădurit, care a fost defrișat pentru agricultură și, mai ales, ca schimbare a vetrelor de sat, încât termenul curătură a devenit sinonim cu arșiță, laz, runc. Et.: ap. curătură d. cura (lat. curare ) + suf. -ătură. DEALUL POGONULUI, teren arabil în nord vestul localității Dumbrava. Numele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Dumnezeu poate smulge poleiala noastră de satisfacție de sine Și autoamăgire Și ne poate ajuta să facem față slăbiciunii noastre prin puterea Lui. Douăsprezece avantaje ale suferinței fizice și ale încercărilor vieții Energia spirituală a suferinței se vădește atunci când ea defrișează pe tărâmul egoismului din noi. Suferința este un act pozitiv și nicidecum o înfrângere. Cel pe care ea îl asaltează nu cedează ci luptă cu ea, însă nu doar pentru a o învinge sau a o alunga, ci mai ales
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
Dumnezeu poate smulge poleiala noastră de satisfacție de sine Și autoamăgire Și ne poate ajuta să facem față slăbiciunii noastre prin puterea Lui. Douăsprezece avantaje ale suferinței fizice și ale încercărilor vieții Energia spirituală a suferinței se vădește atunci când ea defrișează pe tărâmul egoismului din noi. Suferința este un act pozitiv și nicidecum o înfrângere. Cel pe care ea îl asaltează nu cedează ci luptă cu ea, însă nu doar pentru a o învinge sau a o alunga, ci mai ales
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
azi cu eufemismul "fermier") scade procentual odată cu scăderea suprafețelor cultivate, cu structura sortimentelor și a calității produselor. Piața internă de produse agricole este saturată prin importuri de la vecini ca Polonia (fructe), Turcia (legume), în timp ce livezile și serele noastre au fost defrișate și distruse în mod sălbatic. Produsele ecologice" mult căutate în exterior pot fi cultivate pe cel mult un milion de hectare. Rămân alte 6-7 milioane de hectare pentru cereale, plante tehnice, vii și livezi, pășuni, de care cei mai mulți tineri de la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
locali, foști „panduri” din divizia Tudor Vladimirescu, turnători ai Securității, proaspăt promovați în munci politice și de propagandă din sat (unde este pădure fără uscături?), cum că numai colectiva poate să aducă bunăstarea în casele tuturor, cum că ei se <<defrișează>> zilnic în mijlocul poporului pentru a-l lămuri asupra binefacerilor muncii în colectivă, etc. Zadarnic a încercat tata să-i lămurească că <<defrișează>> înseamnă tăierea pădurilor. Ei o țineau pe-a lor, motivând totodată că întârzierea înființării colectivului se datorează chiaburilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pădure fără uscături?), cum că numai colectiva poate să aducă bunăstarea în casele tuturor, cum că ei se <<defrișează>> zilnic în mijlocul poporului pentru a-l lămuri asupra binefacerilor muncii în colectivă, etc. Zadarnic a încercat tata să-i lămurească că <<defrișează>> înseamnă tăierea pădurilor. Ei o țineau pe-a lor, motivând totodată că întârzierea înființării colectivului se datorează chiaburilor care nu vor să și vadă averea pierdută și trecută <<în mâinile celor ce muncesc>>, dar mai ales lui Neculai Busuioc și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Cei de pe aici se ocupau cu plutăritul. Scoteau din păduri lemnele cu boi puternici și le duceau la apa Mureșului, unde făceau plute și, primăvara, când se umflau pâraiele și Mureșul, le duceau până la Reghinul Săsesc și mai departe. Pământul defrișat de păduri le era oferit pentru pășuni și fânețe. Așa cred că și-au Întins pământurile cei care s-au statornicit atunci aici. Să fi fost pe la Începutul secolului al XVIII-lea sau poate mai târziu. Aceste povestiri, sau poate
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o suprafață de teren din fânațul alodial (...) al hotarului satului Lăzarea, cedând jelerilor săi: Vasile Cotfas și Ioan Dobreanu. Se spune că fondatorii satului, Vasile Cotfas și Ioan Dobreanu, la 1712 s-au angajat față de stăpânul feudal al locului să defrișeze pădurea dimprejur, creându-și loc arabil și pășune. Informația este luată și de Ioan Lăcătușu din lucrarea citată, În cartea Românii din Covasna și Harghita (2012). Despre Cetatea din Coasta Rusului, vorbește și Cariolan Suciu ca fiind un vechi punct
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care poartă numele unuia dintre cei mai mari poeți români, venise aici de pe Filpea, iar strămoșii lui trăgîndu-se de undeva de la câmpie de răul administrației austro ungare.Cumpărase un petic de pămînt de la un armean din Gheorghieni,probabil pentru a defrișa pădurea de pe el, iar apoi a rămas acolo pe Filpea mutânduse maia să i se piardă urma.Dintre cele trei fete ale lui : Ioana,Maria și Anuța, primele două vin În Zăpode, Iona având o invaliditate (era șchioapă de un
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
străinilor, ruși sau turci, o fi luat drumul bejeniei. Pe patru buturugi rămase după tăierea copacilor și-au construit un bordei. Nevastă și-o fi găsit el În satele vecine și a adus-o aici, la munte, la poalele Făgetului. Defrișând ceva pădure pentru lemne de construcție și de foc, s-a creat un ochi de pădure. La astfel de ochi, un fel de luminiș, slavii i-au zis prelucă. Cu timpul cuvântul devine toponim, numind un loc anume. Și cuvântul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
duc Înainte de Crăciun, Îi iau gâtul la godac și om sunt... Mi-e milă de porc, ce să zic, Îmi curg și lacrimile pe obraji, da’ stomacul meu cere și aia, cere și aia, așa că nu las melancolia să-mi defrișeze corasonul. Gore clatină din cap, i se citește scepticismul În sprâncene. Bă, Gicule, să știi că Europa nu e de acord cu introducerea cuțitului În gât de animal delicios și plin de colesterol, așa că treci pe la farmacie și ia-ți
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
înseamnă chin, dar și furnicături genetice. Sufletul meu e lustruit de jug precum gâtul boului. Filosofii nu coboară în detalii. Important este pariul cu noi înșine. Celelalte sunt arbitrate de alții. Ca să ajungă la sens, cititorul de astăzi trebuie să defrișeze păduri de simboluri. Dintr-un univers infinit, omul nu s-a ales, deocamdată, decât cu... mărginirea. Sunt foarte exigent cu mine însumi. Generoși nu au decât să fie alții. Coborârea sunetelor în litere înseamnă cucerirea primei mari abstracțiuni. În orice
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
să se mai citească unii pe alții. În artă, dacă nu mănânci jar la timp, rămâi definitiv răpciugă. Drumul cuvântului spre poezie este similar cu cel al lutului spre porțelan. În artă încape și cârciuma și altarul. Nimeni nu poate defrișa munții de doine. Poezia poate face dintr-un instinct o aripă de curcubeu. Orice debutant are în barbă firimituri din operele înaintașilor. Capodoperele - aceste creații fără rest. Cel mai râvnit post rămâne cel de secretar general al literaturii contemporane. Cărțile
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nici un drum nu este închis. Critica autentică are irizări tandre. Negativismul înseamnă ură. Bârfă există peste tot. Cea de sorginte balcanică li se pare tuturor mai strălucitoare. De regulă, semenul te vrea subordonat, nu partener. Se pare că au fost defrișați toți pomii opriți. Aroganții nu se tem de moarte. Abia așteaptă să ne privească de sus. Lipsa de ideal trăiește în concubinaj cu cel mai teribil plictis. Lipsa de modestie e ca un bis pe care nu ți l - a
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Expoziției, profită de desișul teilor boltiți peste strada lată, își scoase cizmele, după ce se asigurase că nimeni nu-l vedea. Apropiindu-se de școală, avu confirmarea vizuală a spuselor băiatului din tramvai, cu o zi înainte: terenul din fața școlii fusese defrișat cu 20 de ani în urmă, iar aleea de vreo 150 de metri de la șosea până acolo, era mărginită de-o parte și de cealaltă de castani. Curios, îl întrebă pe un trecător binevoitor, amuzat de cizmele lui, legate
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]