713 matches
-
Făceam o tristă studenție - fără frecvență la Universitatea Al. I. Cuza, facultatea de filologie. Statutul de profesor suplinitor, reușeam să mi-1 impun prin raportările funciare ale conștiinței la viață cu noile, oferte axiologice. Nu mă așteptam să găsesc la Deleni o școală atât de elevata, un cămin cultural cu o bibliotecă profesională, o administrație atât de competență. Am gasit la Deleni albia adecvată efluviilor mele temperamentale, oameni Împătimiți tradițional actelor de cultură și forțe În actul de decizie extrem de favorabile
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
1 impun prin raportările funciare ale conștiinței la viață cu noile, oferte axiologice. Nu mă așteptam să găsesc la Deleni o școală atât de elevata, un cămin cultural cu o bibliotecă profesională, o administrație atât de competență. Am gasit la Deleni albia adecvată efluviilor mele temperamentale, oameni Împătimiți tradițional actelor de cultură și forțe În actul de decizie extrem de favorabile. Am pornit la treabă. Am gasit mai ales un primar cu tradiții culturale În familie - pe Constantin Zamfir , fiul rapsodului Costică
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
actul de decizie extrem de favorabile. Am pornit la treabă. Am gasit mai ales un primar cu tradiții culturale În familie - pe Constantin Zamfir , fiul rapsodului Costică Zamfir, șef de taraf din generația urcădeștilor de la Frumușica, autor al renumitei „Sârbă de la Deleni”, culeasa și prelucrata de Constantin Arvinte și interpretată fără egal de Angela Moldovan. - Mi-am costructurat cele mai bune intenții cu cerințele școlii pentru o informare corectă a elevilor și mai mult, În scopul formării În fiecare copil pasiunea pentru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
sub ocrotirea dsale. Mintea luminată a lui Miu Dobrescu știa de ce. - Al doilea pas a Însemnat apariția unui ziar local la dimensiunile ziarului Flacăra Iașului scos Într-un tiraj de 10 exemplare. „Realitatea”, așa se numea, a produs În comuna Deleni animația din jurul marilor evenimente. Îl scoteam Împreună cu elevii claselor a VII-a și a VIII-a, la care s-au alăturat o parte din tinerii satului. O afluența de știri În ziarele ieșene și În cele centrale - Munca, Sătul socialist
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
marilor evenimente. Îl scoteam Împreună cu elevii claselor a VII-a și a VIII-a, la care s-au alăturat o parte din tinerii satului. O afluența de știri În ziarele ieșene și În cele centrale - Munca, Sătul socialist etc. - Comună Deleni, pentru că urcase deja În atenția forurilor importante, a lansat, un plan de activități Îndrăznețe pentru care mi se cerea sprijin. De fapt, asta și voiam. Primul obiectiv: o formație artistică pentru tineri. Zis și făcut. Mai mult chiar, am Înființat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
emblematica pentru anii '70 - '80. Nu atât prin trofee, cât prin calitatea artistică a spectacolelor În țară și străinătate. - Anul 1969 celebra a XX a aniversare de la Înființarea primelor detașamente de pionieri. Pregătiri, trebuia că evenimentul să fie Întâmpinat la Deleni, pe măsură. A fost Întâmpinat cu adevarat, pe masura! Festivitățile, care au coincis cu sfârșitul de an școlar, au fost televizate! A fost construită o tribuna la care au fost poftiți musafiri de la județ și de la forurile centrale. Când stăteam
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cădeau pe undeva mai departe de casă. Nimeni nu a aflat că profesorul vostru și-a pierdut prin lagărele și temnițele comuniste de exterminare, 7 ani de tinerețe, mai precis Între 17 și 24. - Trebuie să mai adaug ceva: la Deleni a funcționat cu o superbie de neuitat, cenaclul artelor „Nicolae Labiș” cu expoziții de artă plastică și o revistă „Floare albastră” unde apăreau că o minune cuvintele, dintr-o altă viață, delicate, inocențe, dintr-o adiere unde amintirile păstrează viața
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Pentru „zi” nu avea dosar sănătos. Viața de student se rupe Însă brusc cu doar câteva luni Înaintea absolvirii, când i se descoperă trecutul. Fără diplomă, Sandu Tăcu ia drumul pribegiei În Învățământ. La Onești. În Bacău, la Livezile. La Deleni, În Iași. În 1971, Tăcu este concediat pe același motiv: „dușman al regimului”. Și nea Sandel, cum Îl strigau elevii, pleacă la Iași. Un fost prieten de-al său, Alexandru Dumitrache, Îi dă un post la Nicolina. „La Întrecerea socialistă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în urmă, adaogă la răcnete o dialectică cazonă destul de înflorită cu metafore și comparații, apoi îi trimite la căruțele din urmă pe cei mai slabi, iar pe alții îi ușurează de ranițe și arme. Un bărbat tânăr, fără mustață, din Deleni, gemând cere parcă îndurarea noastră. Urcat în ambulanță nu-și contenește gemetele decât la protestările noastre, după aceia începe a dormita. Și tot drumul a dormitat. Din când în când la locuri grele, când trebuia să meargă și pe jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a comis o crimă, întreprinde încredințarea acestui lucru, căutând a descoperi fapte concrete verificatoare, ceia ce ar forma trama tragică a unui roman. Studiu geografic și etnografic asupra regiunii cu adaosul unui mic studiu istoric (fantazie asupra regiunii Cotnari Hârlău, Deleni). Câteva tipuri din această regiune: un bulibașă, un vornic, un notar, un pădurar, o femee din sat vadană tânără și drăcoasă, un urmaș al lui Feltin (unguru cel mare), trei frați țigani mari hoți etc., cum se vede mai la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
declarat inginer în specialitatea agronomie de productie vegetală. Țara de activitate - România. S-a afirmat ca organizator și conducător deosebit, respectat, iubit în diferite unități agricole de stat în fosta regiune Iași. Astfel: - Ca inginer șef organizează exploatarea pomicolă la Deleni - Hârlău; apoi ca director la Trust pentru exploatări pomicole Iași, Războieni, Răducăneni (1945-1975). - Organizează exploatările viticole din Bucium, Iași, șorogari, Cotnari, Răducăneni, Vaslui, Bârlad (1945-1975). - Organizează producție vegetală în unitățile din Iași, Miroslava, Popricani (1962-1973). - A ocupat numeroase funcții de
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
iar de la 1 ianuarie 1950 la Departamentul GOSTAT Fălciu ca șef de serviciu. Din iunie 1951 lucrează la Trustul regional GOSTAT Iași ca inginer șef de producție vegetală, iar din august 1951 lucrează ca inginer șef la Gospodaria de stat Deleni - Hârlău, unde rămâne până la 15 aprilie 1954. Aici, a înființat și pus în rod cea mai modernă plantație pomicolă din fosta regiune Iași. Din anul 1955 lucrează în cadrul trustului GOSTAT Iași ca șef de serviciu cu producția vegetală, pe care
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Tehnologic de Mecatronică și Automatizări, Iași. Intervenții: Serinela Pintilie și Claudia Homutescu. Transcriere: Serinela Pintilie. Ionel Apetrei: Domnu' Budacea, să-ncepem cu copilăria dumneavoastră. Ce amintiri păstrați locului nașterii ? Ștefan Budacea: Da. Încep de-acolo. Deci, eu sunt din comuna Deleni, județul Vaslui, suntem trei frați, eu sunt cel mai mare dintre frați. Am terminat elementara acolo-n comună și, la terminarea școlii elementare, o chemat părinții să le spună unde putem să fim dați. Știți cum ni speriau, mai ales
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
1527, emis în timpul domniei lui Petru Rareș, drept moștenit din vechime („din dreptul ispisocului lor de la strămoșul domniei mele, de la Alexandru Vodă”). Talaba. Sat și pârâu care se varsă în Elan. Localitatea este situată în partea de sud-est a comunei Deleni, plasa Mijlocu. Se presupune că această localitate a fost întemeiată de proprietarul Toma Luca și era locuită de țiganii împroprietăriți prin Legea rurală din 1864. Nicolae Iorga considera că termenul talabă (tăbală) are origine cumană (talabă = grapă, boroană). Există numeroase
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fostă a monastirei sântul Sava, În Întindere ca de 695 falce din care 36 pădure esploatată evaluată la 104.307 lei (...). 7) Hliza numită Vlădicuța, ca de 47 falce, compusă din două trupuri separate prin pământul răzeșesc al locuitorilor comunei Deleni, plasa Crasna, evaluată la 12.650 lei (...)”. o. Moșiile ce urmau a fi vândute În județul Tutova Considerând că pentru cercetarea istorică este necesară și citarea pământurilor statului din județele Tutova și Vaslui suspuse aceluiași regim ca și cele ale
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
întreg anul 1870, se constată că la acel an plasa Racova, cuprindea în raza sa 18 comune dintre care două : Obârșenii și Florești azi sunt în județul Tutova, iar restul de 16 sunt cele de pe întinsul văii Racova și anume : Deleni, Lipovăț, Laza, Hârsova, Poenești, Ivănești, Coșești, Stângaci (Bleșca de azi), Toporăști, Armășoaia, Cursești, Pungești, Dumbrăveni, Gârceni, Doagele și Lipova, purtând acest nume până la 1 Mai 1904. De atunci până azi plasa Racova a mai suferit următoarele transformări și schimbări de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a curățat albia Bahluiului de pe raza municipiului Iași, s-a făcut o mini faleză și se intenționează să fie un râu curat și pe care să poată pluti bărci ușoare. În solul și subsolul județului se găsesc: gresiile de la Strunga, Deleni și Șcheia; marne, argile și luturi loessoide de la Podu Iloaiei, Ciurea, Vlădiceni, Tansa, (în trecut la Ciurea se fabrica cărămidă de înaltă calitate, cărămidă folosită la construcția gărilor pe distanța Iași-Vlădeni TodireniDorohoi. Azi, este fabrică de cărămidă în Iași); pietriș
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a curățat albia Bahluiului de pe raza municipiului Iași, s-a făcut o mini faleză și se intenționează să fie un râu curat și pe care să poată pluti bărci ușoare. În solul și subsolul județului se găsesc: gresiile de la Strunga, Deleni și Șcheia; marne, argile și luturi loessoide de la Podu Iloaiei, Ciurea, Vlădiceni, Tansa, (în trecut la Ciurea se fabrica cărămidă de înaltă calitate, cărămidă folosită la construcția gărilor pe distanța Iași-Vlădeni TodireniDorohoi. Azi, este fabrică de cărămidă în Iași); pietriș
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la intrare, ceea ce conduce la revărsări în porțiunea numită Șesul Hucului. Afluenții pe care-i primește Bahluiul în sectorul mijlociu, pe teritoriul comunei Belcești, sunt pâraiele: 1. Gurguiata (Valea Plopilor, Valea Mare sau Huc), care izvorăște din Dealul Holm, comuna Deleni; Această vale a fost transformată într-o salbă de iazuri, alimentate de o serie de pâraie afluente mai mici precum: Geana, Dojdia, Bruma, Buhna(pârâul lui Ciobotă). Pârâul Izmana (pârâul lui Tomiță) izvorăște din dealul omonim și primește apele uzate
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
plus Racova. Județul avea 56 comune, 235 sate, 2 târgușoare și un oraș. Moșiile stăpânite de răzeși provin în mare parte de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Cele mai întinse, dar și mai vechi sunt satele: Pocreaca, Tanacul, Mânjești și Deleni în plasa Crasna; Mircești, Dănești, Bereasa, Tătărăni și Zăpodeni în plasa Mijlocul; Tansa, Suhulețul, Ipatele și Borăști în plasa Fundurile; Oșești, Cozmești și Chetrești în plasa Stemnicul; Gârceni, Dumbrăveni, Ivănești și Coșești în plasa Racova. Pădurile aveau în județ o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
casele lui Fiere, cu 100 zloți; 3. Popa Băilă pentru satul Păncești pe Racova unde a fost Pănca, cu 50 zloți; 4. Rohat Groază nepot lui Fiere beg, pentru satul Rohați pe Racova cu 50 zloți; 5. T. Hasnaș pentru Deleni, Miclești și Bălteni, cu 240 zloți; 6. Nastea și Sofiica, fete lui Stețco Dămăcuș, pentru Merișani pe Bârlad cu 70 zloți; 7. nepoții lui Ștefan Meseahnă: Costelea, Parăș, Drăghița, Toader, Sasca, Parasca și Docica, pentru satul din Dumbrava de sus
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca să-i facă slujbă" (Academia Română mns. nr. 13). „1760 - Iunie 8. Ion Teodor Calimach Vv. dă volnicie urmașilor lui Mârzac Căpitanul și a moașei lor Nastasia să ție ocinile lor Răpcenii, Lungenii, Hănăsenii, Scor tenii, Cojoceana, Ștefenii, Vorovenii, Țipenii, Gușătenii, Delenii, Căpșeștii, parte din Vâtcani și din Făurei. Să aibă a lua a zecea din toate sămănăturile, din țarini cu pâne și din fânețe și din prisăci cu stupi, însă din 50 unul iar fiind mai puțini câte o para de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se contopește cu Cârja de Sus; 10. Cotârlaci de la Corodești devin Chetrosu; 11. Reteju de la Corodești devin Chetrosu; 12. Satu Nou de la Coroești se contopește cu Coroești de Jos realizându-se satul Coroești; 13. Unirea de la Cozmești devin Bălești; 14. Deleni de Jos de la Deleni (Huși) devin Deleni; 15. Gara Tutova de la Dragalina se contopește cu Dragalina realizându-se satul Tutova; 16. Tămășeni de la Dodești devin Dodești; 17. Udrești Sat de la Dodești se contopește cu Udrești Târg realizându-se satul Udrești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Sus; 10. Cotârlaci de la Corodești devin Chetrosu; 11. Reteju de la Corodești devin Chetrosu; 12. Satu Nou de la Coroești se contopește cu Coroești de Jos realizându-se satul Coroești; 13. Unirea de la Cozmești devin Bălești; 14. Deleni de Jos de la Deleni (Huși) devin Deleni; 15. Gara Tutova de la Dragalina se contopește cu Dragalina realizându-se satul Tutova; 16. Tămășeni de la Dodești devin Dodești; 17. Udrești Sat de la Dodești se contopește cu Udrești Târg realizându-se satul Udrești; 18. Doagele Vasiliu de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cotârlaci de la Corodești devin Chetrosu; 11. Reteju de la Corodești devin Chetrosu; 12. Satu Nou de la Coroești se contopește cu Coroești de Jos realizându-se satul Coroești; 13. Unirea de la Cozmești devin Bălești; 14. Deleni de Jos de la Deleni (Huși) devin Deleni; 15. Gara Tutova de la Dragalina se contopește cu Dragalina realizându-se satul Tutova; 16. Tămășeni de la Dodești devin Dodești; 17. Udrești Sat de la Dodești se contopește cu Udrești Târg realizându-se satul Udrești; 18. Doagele Vasiliu de la Dragomirești devin Doagele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]