926 matches
-
fenomen „bulimia dorințelor”, iar P. Raynaud îl consideră un nou „hedonism”. Indivizii, sub influența incitațiilor publicitare, sunt antrenați într-un circuit al unei agitații continue reprezentat prin circuitul „dorință-împrumut-cheltuială-cumpărare-risipă”. Aceasta va duce, în scurt timp, la insatisfacții, frustrări, corupție, creșterea delincvenței juvenile (H. Bloch și A. Niederhoffer). Consecințele acestui fenomen de „deposedare al individului”, cu caracter alienant, va sărăci persoana umană din punct de vedere etic și individual, îi va reduce inițiativa, gândirea autonomă, responsabilitatea acțiunilor. Rezultatul acestor multiple schimbări ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dorit, ori nu i‑au putut îngriji, fapt care a determinat apariția unor deficiențe sau a unor condiții improprii de creștere și educare a copiilor. Multiple tipuri de probleme sociale, cum ar fi violența în familie, familile dezorganizate, alcoolismul și delincvența, identificate ca fiind cauza principală a instituționalizării copiilor în cel puțin 60% dintre cazuri, au fost agravate de scăderea nivelului de trai, însoțită de lipsa oricărui sistem de asistență psihologică, pedagogică și socială la nivel comunitar a familiilor sau copiilor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unor copii cu dizabilități sau alte afecțiuni; - servicii sociomedicale pentru femeile însărcinate și mamele cu copii mici; - evitarea abandonului școlar prin asistarea familiei și școlii; - dezvoltarea de programme pentru prevenirea unor comportamente sociale distructive ca: alcoolismul, consumul de droguri, violența, delincvența, criminalitatea etc.; - furnizarea de echipamente și materiale pentru persoane cu dizabilități (proteze ortopedice, cadre de mers, fotolii rulante etc.); - servicii de consiliere telefonică (hot‑line) etc. În principiu, serviciile psihopedagogice și sociale comunitare sunt destinate tuturor celor care au nevoie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și pentru alinierea la standardele prevăzute de normele și tratatele internaționale în domeniu; - în acest context, prioritățile sunt: reconsiderarea legislației referitoare la adopție, clarificarea prevederilor legale în domeniul neglijării, molestării sau abuzului asupra copilului în propria familie, legislația referitoare la delincvența și justiția juvenilă, analizarea posibilității înființării unor tribunale pentru minori / ale copiilor, reconsiderarea legislației referitoare la exploatarea sexuală și exploatarea muncii copilului; - promovarea adopției după principiul „o familie pentru un copil”, și nu „un copil pentru o familie”, ca măsură
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și asigurări sociale, pentru familiile aflate în dificultăți socioeconomice și care nu‑și pot permite școlarizarea copiilor; - condițiile precare din unele școli datorate investițiilor reduse promovate în unele zone; - fenomenul migrației, sărăcia, zone/cartiere cu risc ridicat pentru comportament antisocial, delincvență juvenilă, consum de stupefiante etc.; d) cauze relaționale: - dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat din cauza lipsei de stimulare; tulburări de articulație, ritm, fluență, voce, tulburări de relatare/evocare, lipsă de sociabilitate, introversiune accentuată, simptome din spectrul autistic etc.); - dificultăți
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
număr foarte mare de factori care explică variația calității vieții între colectivități, între grupuri sociale și persoane: nivelul de dezvoltare economică, distribuția resurselor economice, opțiunile social-politice, tipurile de profesie, nivelul de școlaritate, stilurile de viață, orientările de valoare etc. Variația delincvenței poate fi explicată prin invocarea mai multor factori determinanți: starea economică a respectivei colectivități, eficiența mecanismelor de control social și de integrare, oportunități de delincvență etc. Fiecare dintre acești factori este, în sensul definiției date în capitolul anterior, cauză a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
social-politice, tipurile de profesie, nivelul de școlaritate, stilurile de viață, orientările de valoare etc. Variația delincvenței poate fi explicată prin invocarea mai multor factori determinanți: starea economică a respectivei colectivități, eficiența mecanismelor de control social și de integrare, oportunități de delincvență etc. Fiecare dintre acești factori este, în sensul definiției date în capitolul anterior, cauză a delincvenței: variația lor produce o variație a delincvenței. Explicația cauzală constă, în aceste situații, în identificarea complexului cauzal, în realizarea unei liste de cauze a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate fi explicată prin invocarea mai multor factori determinanți: starea economică a respectivei colectivități, eficiența mecanismelor de control social și de integrare, oportunități de delincvență etc. Fiecare dintre acești factori este, în sensul definiției date în capitolul anterior, cauză a delincvenței: variația lor produce o variație a delincvenței. Explicația cauzală constă, în aceste situații, în identificarea complexului cauzal, în realizarea unei liste de cauze a căror combinare este responsabilă de producerea fenomenului efect. Multicauzalitatea ridică o serie de probleme specifice, puțin
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
factori determinanți: starea economică a respectivei colectivități, eficiența mecanismelor de control social și de integrare, oportunități de delincvență etc. Fiecare dintre acești factori este, în sensul definiției date în capitolul anterior, cauză a delincvenței: variația lor produce o variație a delincvenței. Explicația cauzală constă, în aceste situații, în identificarea complexului cauzal, în realizarea unei liste de cauze a căror combinare este responsabilă de producerea fenomenului efect. Multicauzalitatea ridică o serie de probleme specifice, puțin analizate până în prezent. Aici mă voi opri
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
trei asemenea probleme: structura listei cauzale, mecanismele și circuitele determinative și mărimea contribuției fiecărui factor cauzal. Structura listei cauzale. Dacă privim listele cu factori determinanți utilizate în explicarea diferitelor fenomene sociale, vom fi surprinși de eterogenitatea elementelor invocate. În cazul delincvenței vom găsi adesea factori ca: posibilități „legate” de atingerea scopurilor induse social, dezorganizarea familiei, „cultură criminală”, izolarea socială, șomaj, oportunități de delincvență, eficiența instituțiilor de control social, vârstă, sex, tip de comunitate etc. Sunt factori determinanți direcți sau indirecți, principali
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu factori determinanți utilizate în explicarea diferitelor fenomene sociale, vom fi surprinși de eterogenitatea elementelor invocate. În cazul delincvenței vom găsi adesea factori ca: posibilități „legate” de atingerea scopurilor induse social, dezorganizarea familiei, „cultură criminală”, izolarea socială, șomaj, oportunități de delincvență, eficiența instituțiilor de control social, vârstă, sex, tip de comunitate etc. Sunt factori determinanți direcți sau indirecți, principali sau secundari. Tipologizarea factorilor determinanți este un domeniu încă foarte puțin abordat în literatura sociologică actuală. În literatura filosofică există o lungă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unui incendiu, vântul nu este o cauză, pentru că el nu produce focul. Dar el este o condiție importantă. Odată declanșat focul, vântul îl poate intensifica și răspândi rapid. În analiza sociologică, această distincție poate fi foarte utilă. Să reluăm cazul delincvenței. Mecanismele de control social sunt un factor explicativ important. Ele par însă mai mult o condiție decât o cauză a delincvenței. În lipsa propensiunii spre delincvență, simplul fapt al unui control social mai scăzut nu este de natură să producă delincvență
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vântul îl poate intensifica și răspândi rapid. În analiza sociologică, această distincție poate fi foarte utilă. Să reluăm cazul delincvenței. Mecanismele de control social sunt un factor explicativ important. Ele par însă mai mult o condiție decât o cauză a delincvenței. În lipsa propensiunii spre delincvență, simplul fapt al unui control social mai scăzut nu este de natură să producă delincvență. Interesant este că arareori în analizele sociologice putem găsi preocuparea pentru distingerea diferitelor tipuri de cauze. Sunt și excepții (Achim, 1973
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și răspândi rapid. În analiza sociologică, această distincție poate fi foarte utilă. Să reluăm cazul delincvenței. Mecanismele de control social sunt un factor explicativ important. Ele par însă mai mult o condiție decât o cauză a delincvenței. În lipsa propensiunii spre delincvență, simplul fapt al unui control social mai scăzut nu este de natură să producă delincvență. Interesant este că arareori în analizele sociologice putem găsi preocuparea pentru distingerea diferitelor tipuri de cauze. Sunt și excepții (Achim, 1973). De regulă, este utilizat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
delincvenței. Mecanismele de control social sunt un factor explicativ important. Ele par însă mai mult o condiție decât o cauză a delincvenței. În lipsa propensiunii spre delincvență, simplul fapt al unui control social mai scăzut nu este de natură să producă delincvență. Interesant este că arareori în analizele sociologice putem găsi preocuparea pentru distingerea diferitelor tipuri de cauze. Sunt și excepții (Achim, 1973). De regulă, este utilizat un termen mai general și mai neutru - factor determinant. Insensibilitatea analizei sociologice la distingerea diferitelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin intermediul altor factori. Un exemplu de lanț cauzal este oferit de Tom Burns (1970). În 1954, un district al orașului Edinburgh, Pilton solicită Universității din localitate analiza unei probleme sociale dificile cu care acesta se confrunta: o creștere dramatică a delincvenței juvenile, însoțită totodată de înregistrarea unei atitudini ostile a adolescenților față de sistemul curent de educație, control, socializare. Specialiștii au pus următorul diagnostic: totul pornește de la o decizie politică luată cu aproximativ 25 de ani în urmă - construirea respectivului cartier de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
față de sistemul curent de educație, control, socializare. Specialiștii au pus următorul diagnostic: totul pornește de la o decizie politică luată cu aproximativ 25 de ani în urmă - construirea respectivului cartier de locuințe pentru familiile tinere. Atribuirea rolului de cauză a creșterii delincvenței juvenile unei asemenea decizii atât de îndepărtate în timp pare stranie. Această senzație dispare de îndată ce aflăm argumentele aduse: modelul explicativ al procesului de cauzare. În noul cartier s-au mutat, cu 25 de ani în urmă, tineri căsătoriți. A urmat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
atât la nivelul generației vârstnice (bunici), cu un rol important în educație, cât și la nivelul generației mature de mijloc (între 30 și 40 de ani) - cea mai activă social. În această explicație sunt cuprinse trei cauze distincte ale creșterii delincvenței: eficiența controlului social și a factorilor integrativi, structura demografică și decizia politică de a se construi un cartier pentru tineri. Observăm că aceste cauze nu acționează independent asupra efectului, ci formează un lanț cauzal în care una este cauza alteia
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
față de fenomenul efect. Cauza cea mai apropiată - defectul controlului social - acționează direct asupra efectului. Ea este însă destul de abstractă, dificil de identificat empiric. Structura demografică este ușor identificabilă empiric, dar este o cauză indirectă. În sine, ea nu influențează direct delincvența, ci doar prin intermediul controlului social. Ea mai are încă un defect important din punct de vedere pragmatic; este un rezultat greu de modificat al unor procese anterioare. Sociologul și colectivitatea sunt interesați să afle cum a apărut o asemenea structură
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de a fi prima în lanțul cauzal. Ea este cea care a declanșat efectiv întregul proces. Decizia politică este pragmatic cauza responsabilă de efectul considerat. Teoretic, ea poate fi catalogată, prin depărtarea ei cauzativă, drept nesemnificativă. În nici o teorie a delincvenței nu vom găsi inclusă o cauză de genul acesta. Ea este prea indirectă. În plus, o decizie de acest fel poate să nu ducă neapărat la un asemenea efect. Să presupunem că în momentul luării deciziei construirii cartierului respectiv ar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mijloace legitime, normale la realizarea scopurilor împărtășite de respectiva colectivitate (ea va căuta în aceste condiții să realizeze aceste scopuri prin mijloacele ilegitime) și totodată are acces (oportunități) la mijloacele ilegitime de realizare a acestor scopuri (existența unei culturi a delincvenței, victime potențiale, vizibilitatea scăzută a comportamentului deviant, control social ineficient). Teoria formulează deci două blocuri de variabile cauzale abstracte, reunite nu aditiv, ci multiplicativ (Blalock, 1969). Pentru a apărea comportamentul deviant este necesar să fie prezente ambele grupuri de cauze
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale și al veniturilor (profesie calificată/venituri ridicate, statut social ridicat/nivel de aspirații ridicat). Structura demografică a cartierului în exemplul dat mai înainte reprezintă, de asemenea, o variabilă contextuală. Pentru a afirma că aceasta este responsabilă cauzal de creșterea delincvenței juvenile este necesar să punem în evidență circuitele prin care se produce această influență, variabilele cauzale abstracte pe care le afectează și prin intermediul cărora acționează asupra fenomenului de explicat. Astfel se presupune că structura demografică particulară a respectivului cartier englez
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o scădere a controlului social asupra adolescenților, diminuează capacitatea de integrare a acestora de către colectivitatea adultă, facilitează cristalizarea unei „societăți” a adolescenților distinctă și opusă celei a adulților. Din aceste considerente, ea poate fi invocată drept o cauză a creșterii delincvenței juvenile. Sărăcia, de asemenea, poate fi invocată drept o variabilă contextuală a delincvenței pentru că ea „produce” lipsa mijloacelor legitime de atingere a scopurilor dezirabile. Este și situația „rasei” în colectivitățile în care se practică discriminarea rasială, mijloacele legitime fiind distribuite
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de către colectivitatea adultă, facilitează cristalizarea unei „societăți” a adolescenților distinctă și opusă celei a adulților. Din aceste considerente, ea poate fi invocată drept o cauză a creșterii delincvenței juvenile. Sărăcia, de asemenea, poate fi invocată drept o variabilă contextuală a delincvenței pentru că ea „produce” lipsa mijloacelor legitime de atingere a scopurilor dezirabile. Este și situația „rasei” în colectivitățile în care se practică discriminarea rasială, mijloacele legitime fiind distribuite inegal între diferitele rase care coexistă. Teoria abstractă trebuie să fie legată de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pot opera discriminări în ceea ce privește ponderea cauzativă a diferiților factori. Unii dintre ei apar drept cauze ale diferiților factori. Unii dintre ei apar drept cauze ultime, în timp ce alții ca reprezentând mai mult variabile intermediare, cu o contribuție proprie marginală. În explicarea delincvenței, de exemplu, eficiența sistemului de învățământ sau a celui religios poate să nici nu apară ca un factor distinct în lista cauzală, ea fiind considerată a avea o influență slabă sau ca reprezentând o variabilă intermediară în cadrul unui circuit mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]