259 matches
-
psihotrope. Alcoolul reduce inhibițile ceea ce determină în cele mai multe cazuri folosirea unui limbaj jignitor sau comiterea unor acte deviante din partea alcoolicilor. S-a demonstrat că persoanele care consumă droguri ajung foarte ușor distribuitori, caz în care probabilitatea implicării lui în activități delincvente crește considerabil. De-a lungul timpului delincvența juvenilă a înregistrat schimbări semnificative, un număr din ce in ce mai ridicat de copii fiind implicați în crime și alte infracțiuni comise cu violență. Studiul realizat în colaborare de Ministerul Justiției și UNICEF în 2004 (Ministerul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
delincvenți prin asocierea cu persoane care dezvoltă și susțin comportamente deviante. Conduitele individuale depind de reacțiile celorlalți dar și de distanța pe care un individ o întreține față de legile, normele pe care se bazează o anumită ordine socială. Teoria subculturilor delincvente este invocată atunci când se vorbește de arii de delinvență sau de delincvența de tip urban. (Neamțu, G., Cîmpean I., Ungureanu, C., 1998 p. 37). Există trei tipuri majore de subcultură delincventă prezentă, mai ales, în rândul adolescenților, din mediul urban
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care se bazează o anumită ordine socială. Teoria subculturilor delincvente este invocată atunci când se vorbește de arii de delinvență sau de delincvența de tip urban. (Neamțu, G., Cîmpean I., Ungureanu, C., 1998 p. 37). Există trei tipuri majore de subcultură delincventă prezentă, mai ales, în rândul adolescenților, din mediul urban. Primul tip se bazează pe valori de tip delincvent fiind organizat în scopul obținerii unor foloase materiale - modelul delincvent. Al doilea tip are ca normă de bază violența, membrii grupului se
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
unui comportament delincvent este lipsa legăturilor convenționale. Acei adolescenți care se află în strânsă legătură cu părinții lor și care se află într-o relație sigură cu școala și alte activități convenționale au o probabilitate mica de a dezvolta comportamente delincvente. Pe lângă aceasta, de obicei acești adolescenți, se află în cadrul unor rețele sociale convenționale, ceea ce scade și mai mult probabilitatea de a se implica în activități deviante. Pe de alta parte, dacă legăturile convenționale sunt slabe sau lipsesc și există un
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
native, dar pot fi determinate și de boli, precum encefalita epidemică, care să aibă ca rezultat modificări comportamentale. Condițiile de mediu, certurile, neînțelegerile din familie, lipsa de supraveghere, imposibilitatea satisfacerii nevoilor primare pot fi cauze care să determine o conduită delincventă chiar la persoane cu o constituție psihică normală. Prezența concomitentă a factorilor de tip individual și a celor de tip social poate conduce, mai frecvent, la apariția comportamentului de tip deviant. 4.1.1. Analiza factorilor ereditari în studiul delincvenței
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
lor când au fost închiși. El negă rolul mediului asupra criminalității, afirmând că o perioada lungă de timp, cât părintele a fost închis, nu a avut influențe asupra delincvenței minorului. Ca o măsura de prevenire, Goring propunea interzicerea reproducerii persoanelor delincvente. În 1921 apare lucrarea ,,Crima ca destin" al lui Johannes Lange. Acesta studia factorul eredității în delincvența gemenilor. Teoria complementelor cromozomiale xxy, xyy a fost determinată de studiul lui Goring. Pornind de la teoria lui și profitând de evoluția geneticii unii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care s-a hotărât să salveze copii proveniți din părinți criminali și i-a plasat într-o casă anume construită, cu personal specializat. Rezultatul a fost negativ fiindcă, după 4-5 ani, aceștia au părăsit căminul pentru a duce o existență delincventă. Un alt caz celebru este al unei fetițe ce a fost scoasă din sânul unei familii de infractori, spre a fi plasată într-un cămin normal. O perioadă conduita fetiței a fost ireproșabilă, după care a început să mintă, să
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
oferă un răspuns la întrebarea de ce comit infracțiuni și minorii proveniți din familii "normale". Ceea ce se moștenește nu este criminalitatea, ci anomalii care o pot determina. Pe lângă ereditate trebuiesc luați în seama și alți factori. Când se studiază o familie delincventă trebuie luați în considerare și factorii de mediu, pentru că este posibil ca și tatăl și fiul să fi comis aceeași infracțiune, dar vinovat să fie mediul sau situația economică. Toate cercetările au impus aceeași concluzie - caracterele umane (aptitudini, capacitate intelectuală
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
juvenili. După studiu lui Roșca A. (1932) putem observa corelații între tipul de relații din cadrul familiei și comportamentul delincvent al copiilor. Tabel 3: Corelația între relațiile din cadrul familiei și dezvoltarea comportamentului delincvent la minori Relații maritale Delincvenți băieți (235 cazuri) Delincvente fete (37 cazuri) Familii organizate 31,06% 24,32% Tatăl în viață mama decedată 11,91% 13,51% Mama în viață tatăl decedat 26,80% 21,62% Ambii părinți decedați 17,44% 16,21% Părinți despărțiți în fapt 6,80
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
minorul predelicvent, ceea ce a dus la marginalizarea și izolarea acestuia în raport cu colegii. Concluziile unor astfel de cercetări converg în a susține ideea că abandonul școlar, alături de formele grave de violență, reprezintă principalul indicator predictiv al orientării indivizilor către o carieră delincventă "oportunitatea obținerii unei educații alese reprezintă un element cheie pentru avuția umană. Absența acestei oportunități limitează șansele în viață celor care se confruntă cu acest tip de dezavantaj" (Pacione, 2009, p. 365). Vulnerabilitatea la abandon școlar poate fi identificată relativ
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
IAȘI,2008; * Coordonator lucrări de specialitate - « Caiete Pedagogice » - editură Moldopress Pașcani ; o Diplomă MANAGEMENT MODERN ÎN EDUCAȚIE,OBȚINUTĂ LA Conferința Națională ,SINAIA,2008 ; * Diplomă de Excelență pentru Management,ISJ- IAȘI,2008 ; * Stabilirea a numeroase parteneriate educaționale (Poliția Municipiului Pașcani - prevenirea delincventei juvenile ; Fundația ADV ; Fundația « Corona » ; formare ECO-ȘCOALA) Participare la proiecte și programe internaționale: * programe educative cu elevii :NANTES,2007 ; Norvegia conferință TUNSA,2008 ; * vizite de studii, chimburi de experiență și cunoaștere a altor sisteme de învățământ,prin ANPCDFP-CEDEFOP :Bruxelles,2008
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
colaboratori, vă figură inginerul Fr�d�ric le Play, despre care vom vorbi �ndat?. Matematică social? Dac? obiectul statisticii se diversific? pe m?sur? ce secolul �nainteaz?, nu trebuie s? pierdem totu?i din vedere c? plec�nd de la faptele delincvente ?i de la presupusele lor regularit??i se afirm? voin?a de a degajă legi mai generale ale comportamentului uman. �n ochii celor care au citit pe filosofii secolului al XVIII-lea, �n special pe Condorcet, apare tot mai clar c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe mai multe planuri, și chiar s-a rafinat, odată cu tranziția politică analfabetizatoare și cu mutația modelelor publice de impact colectiv devastator, de la o Elena Ceaușescu și până la o... Elena Udrea sau Monica Columbeanu. Altminteri spus, de la activista primitivă, vicleană, delincventă și coruptă, cea mai tipică pentru memoria colectivă comunistă, până la activista penală, șmecheră, cu spate prezidențial, aproape porno-politică, arivistă și carieristă, devenită cea mai tipică pentru memoria colectivă post-comunistă și straniu-capitalistă de dată mai recentă, sau, respectiv, până la toate femeile-păpuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de dezavantajele despărțirii de copil, cum ar fi relația tensionată cu părintele rămas acasă, lipsa unui interlocutor când copilul are nevoie de soluții pentru probleme ce apar în situația lui școlară, apariția simptomelor de deprimare, manifestarea comportamentelor deviante și chiar delincvente (Ibidem). De la generația ,,cu cheia la gât” la generația ,,plecată pe afară” Nu este de neglijat efectul pervers al socializării la acești copii. Este bine știut că fără socializarea primară în familie, în perioada copilăriei, viitorii adulți vor avea mari
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
anului 2008, în România au fost identificați peste 3.000 de copii exploatați 1. nimeni nu le impune o oră când să fie acasă, sunt pe străzi până târziu; adeseori, când cresc fac parte din bande de tineri cu comportamente delincvente; nu frecventează cu asiduitate școala sau grădinița și nu își îndeplinesc sarcinile academice; nimeni nu le controlează cercul de prieteni, petrecerea timpului, filmele ce le văd, materialele audiovizuale care le ajung pe mâini; adeseori trăiesc în medii cu o promiscuitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violenței regăsite la nivel de: individ (datorată unor experiențe anterioare de abuz și/sau respingere, boli mentale etc.); interpersonal (generând conflicte familiale, la locul de muncă etc.); instituțional (generată de status socioeconomic scăzut, șomaj, izolare, discriminare și marginalizare socială, asocieri delincvente); structural (toleranța culturală a violenței, roluri sociale rigide, promovarea violenței ca metodă de rezolvare a conflictelor). Recunoscând agresivitatea ca parte a naturii umane, ținta programelor de reducere a ei o reprezintă violența îndreptată împotriva vieții, cu efect distructiv asupra vieții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de 50 de ani. Acest studiu arată că, cu cât subiecții au devenit mai devreme delincvenți, cu atât au avut o „carieră”mai lungă. Cu toate acestea, în jurul vârstei de 50 de ani, de regulă încetează să mai manifeste comportamente delincvente. Pe de altă parte, studiul releva importanța unor factori protectivi cum ar fi: găsirea unui loc de muncă, instaurarea prin inserția socială a unui control social benefic, crearea de legături interpersonale semnificative în cadrul comunității și mai ales întemeierea unei căsătorii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a descoperit că responsivitatea părinților față de semnalele copilului, precum și căldura părintească, sunt cei mai buni factori protectori (Whittaker et al., 2010). Un alt factor major de risc documentat prin numeroase cercetări este afilierea adolescenților la grupuri de vârstă cu comportamente delincvente. Chiar și în astfel de cazuri, cercetări din ultimul timp demonstrează că atașamentul față de părinți și legătura strânsă cu școala favorizează reziliența adolescenților față de expunerea la comportamentele delincvente ale colegilor de vârstă din grupuri (Fergusson et al., 2007). Centrarea atenției
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin numeroase cercetări este afilierea adolescenților la grupuri de vârstă cu comportamente delincvente. Chiar și în astfel de cazuri, cercetări din ultimul timp demonstrează că atașamentul față de părinți și legătura strânsă cu școala favorizează reziliența adolescenților față de expunerea la comportamentele delincvente ale colegilor de vârstă din grupuri (Fergusson et al., 2007). Centrarea atenției pe factorii protectivi a condus la acumularea unui important volum de cunoștințe pentru străduința permanentă de a asigura copiilor o dezvoltare sănătoasă, chiar și în familiile expuse masiv
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
consimțământul pentru realizarea filmului în cauză și ei nu și-au exprimat niciodată consimțământul în această privință. 24. În seara zilei de 9 iulie 1996, înregistrarea cu minorii a fost difuzată la televiziune, într-o emisiune a poliției dedicată problemei delincventei juvenile. Mai mulți prieteni de familie ai reclamantului au văzut emisiunea, unul dintre ei declarând că a văzut urme de violență fizică pe corpul reclamantului. În plus, aceștia au subliniat că, pe parcursul emisiunii, care a durat douăzeci de minute, prezentatorul
HOTĂRÂRE din 20 aprilie 2004 în cauza Notar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162958_a_164287]
-
legate de această imigrație; ... (5) siguranță transportului aerian; ... (6) lupta împotriva falsului ��i a contrafacerilor; ... (7) menținerea ordinii publice; ... (8) poliția tehnică și științifică; ... (9) lupta împotriva traficului de ființe umane; ... (10) lupta împotriva traficului de copii; ... (11) lupta împotriva delincventei economice și financiare; ... (12) gestiunea și pregătirea personalului. ... 2. Această cooperare poate fi extinsă la toate domeniile care se vor dovedi utile. Articolul 2 În cadrul luptei împotriva terorismului, părțile vor proceda la: a) schimburi de informații privind actele de terorism
ACORD din 21 februarie 1997 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154709_a_156038]
-
având în vedere și recomandările experților contractați printr-un proiect finanțat prin Facilitatea de Pregătire a Proiectelor Phare, pentru armonizarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare; Crearea unei structuri speciale pentru problemele minorilor în cadrul Ministerului Justiției; Crearea unei structuri speciale pentru delincventa juvenila în cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor. Rezultatul ÎI: Se vor crea echipe specializate (formate dintr-un ofițer de poliție, un procuror, un judecător și un asistent social) pentru a asigura protecția civilă a minorilor (componentă de twinning). Activități Noi competențe
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 27 mai 2004 privind ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul naţional PHARE 2003 pentru România, semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158775_a_160104]
-
și Sportului și Ministerul Educației și Cercetării; - facilitarea accesului tinerilor la informație; - prevenirea și combaterea riscului marginalizării și excluderii sociale a tinerilor, prin următoarele acțiuni: inițierea de programe (în parteneriat cu alte instituții publice) pentru stimularea comportamentului prosocial și reducerea delincventei în rândul tinerilor, dezvoltarea de programe (în parteneriat cu alte instituții cu responsabilități în domeniu) pentru protecția tinerilor împotriva factorilor de risc specifici, programe speciale pentru tinerii din mediul rural. 1.2. Întreprinderea unor măsuri speciale de formare care să
PLAN NAŢIONAL din 18 iulie 2002 de acţiune pentru ocuparea forţei de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158933_a_160262]
-
având în vedere și recomandările experților contractați printr-un proiect finanțat prin Facilitatea de Pregătire a Proiectelor Phare, pentru armonizarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare; Crearea unei structuri speciale pentru problemele minorilor în cadrul Ministerului Justiției; Crearea unei structuri speciale pentru delincventa juvenila în cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor. Rezultatul ÎI: Se vor crea echipe specializate (formate dintr-un ofițer de poliție, un procuror, un judecător și un asistent social) pentru a asigura protecția civilă a minorilor (componentă de twinning). Activități Noi competențe
MEMORANDUM din 2 decembrie 2003 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul naţional PHARE 2003 pentru România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168226_a_169555]
-
SOCIALĂ - Sistemul rol social - status social; - Stratificare socială; - Mobilitate socială. Mobilitatea teritorială: migrația și navetismul; - Conflicte sociale. Forme de acțiune colectivă. Schimbarea socială și rezistența la schimbare. VII. ANOMIE, DEVIANTA ȘI CONTROL SOCIAL - Fenomene anomice: explicații și cauze. Corupția. Sinuciderea. Delincventa. Fenomenul copiilor străzii; - Studiul comportamentului deviant. Devianta și delict; - Ordine și control social. VIII. FAMILIA, CĂSĂTORIA ȘI VIAȚA PERSONALĂ - Conceptul de familie. Tipuri și structuri familiale; - Alegerea partenerului conjugal; - Violență în familie; - Alternative diadice maritale și nonmaritale. Valorile familiale; - Stereotipii
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]