991 matches
-
tip aberant; lupta antialcoolică și antidrog, prin măsuri de igienă mintală și protecție socială; măsuri cu caracter curativ, medico-psihiatric, în cazul existenței unor tulburări comportamentale, cura de dezalcoolizare, supravegherea dispensarizată etc.; organizarea unor centre de educare și supraveghere a minorilor delincvenți care au tulburări psihice; încadrarea acestei categorii de indivizi în activități socio-profesionale în raport cu starea de deficiență psihică pe care o prezintă; controlul medico-psihiatric periodic al bolnavilor psihic, cu precădere a celor cu un potențial agresiv antisocial crescut. 3. Viața afectivă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
societatea le refuză, le izolează sau chiar le supune unor persecuții (minoritari etnici, imigranți, persoane dislocate, azilanți etc.); f) grupurile reprimate, reprezentate prin categoria socială a persoanelor cu potențial antisocial sau care prezintă un alt tip de „pericol” pentru societate (delincvenți, criminali, alcoolici și toxicomani, bolnavi psihic, bolnavi cu boli grave contagioase - sifilis, SIDA etc.). Fiecare dintre grupurile mai sus menționate va avea o anumită specificitate, o anumită configurație. Societatea va afișa atitudini diferențiate față de fiecare dintre aceste grupuri social-umane, și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihopatic sau tulburări de conduită caracteriopatice. Sociopatiile nu trebuie privite ca boli, ci ca devianțe comportamentale datorate unor cauze exogene diferite: frustrări afective, carențe educaționale, familii dezorganizate, imitația unor modele negative, conduite antisociale imitate ca urmare a contactului cu indivizi delincvenți, asocierea cu grupurile de tineri delincvenți, lipsa de control și dezinteresul părinților sau al educatorilor. De regulă, sociopații se recrutează din rândul tinerilor adolescenți în perioada crizei de dezvoltare (pubertate și adolescență). Conduitele sociopatice au un caracter aberant, dezordonat, antisocial
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Sociopatiile nu trebuie privite ca boli, ci ca devianțe comportamentale datorate unor cauze exogene diferite: frustrări afective, carențe educaționale, familii dezorganizate, imitația unor modele negative, conduite antisociale imitate ca urmare a contactului cu indivizi delincvenți, asocierea cu grupurile de tineri delincvenți, lipsa de control și dezinteresul părinților sau al educatorilor. De regulă, sociopații se recrutează din rândul tinerilor adolescenți în perioada crizei de dezvoltare (pubertate și adolescență). Conduitele sociopatice au un caracter aberant, dezordonat, antisocial. Ele prezintă un mare polimorfism al
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în perioada de criză a adolescenței, în cursul formării și căutării identității propriului Eu. Apelul la droguri se datoreează absenței unui model, de regulă parental/familial, și imitării automate a unor „(pseudo)modele”, prin integrarea în grupele marginale de adolescenți delincvenți. Acest tip de comportament este favorizat de stările de anomie socială, de slăbirea sau chiar absența controlului familial și școlar al tinerilor, schimbările socio-culturale, devalorizarea modelelor morale, dificultatea comunicării, frustrări, carențe educațional-afective, stări complexuale. Profilul personalității și modelul de comportament
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportament anormal, care vine în contradicție cu normele admise de societate, având caracter de violență, producând dezaprobare, frică și indignare (I. Reiss, A. Cohn, E. Sagarin). Devianța poate privi atât individul, cât și grupele de indivizi constituite în „bande de delincvenți”, ambele situații având modele de comportament antisociale, care contravin modelelor de toleranță instituționalizate în cadrul unei societăți (M. Clinard, T. Parsons, D. Black și A. Reiss, H. Becker). Pentru E. Schur, devianța implică un mod particular de „a fi” sau de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și constituția acestora: a) criminalii de factură net patologică sunt cei la care se decelează stări psihotice grave, epilepsie, psihoze halucinatorii, deliruri cronice sistematizate, psihoze anxioase cu raptusuri impulsive, stări toxice; b) criminalii obișnuiți reprezintă grupa inadaptaților social amorali, fie delincvenți obișnuiți și recidiviști, fie delincvenți ocazionali; factori decisivi îi reprezintă o anumită maturitate afectivo-intelectuală, inadaptarea socială și amoralismul, precum și o imaginație exuberantă; în această grupă de criminali intră personalitățile anormale: amorali, perverși, dezechilibrați, impulsivi; personalitățile de tip „degenerat” în sens
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de factură net patologică sunt cei la care se decelează stări psihotice grave, epilepsie, psihoze halucinatorii, deliruri cronice sistematizate, psihoze anxioase cu raptusuri impulsive, stări toxice; b) criminalii obișnuiți reprezintă grupa inadaptaților social amorali, fie delincvenți obișnuiți și recidiviști, fie delincvenți ocazionali; factori decisivi îi reprezintă o anumită maturitate afectivo-intelectuală, inadaptarea socială și amoralismul, precum și o imaginație exuberantă; în această grupă de criminali intră personalitățile anormale: amorali, perverși, dezechilibrați, impulsivi; personalitățile de tip „degenerat” în sens lombrosian, în cazul cărora accentul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
schizofrenici, epileptici), alcoolicii și toxicomanii, psihopații impulsiv-instabili cu tendință la vagabondaj, sociopații etc. La aspectele legate de „tarele psihice” ale acestei categorii de indivizi, se adaugă un nivel de educație extrem de scăzut, analfabetismul, absența familiei, asocierea în grupe marginale de delincvenți, prostituate, dependenți social etc. Măsurile care se impun au un caracter mai larg. Ele privesc acțiuni de asistență și ocrotire socială, precum și măsuri de igienă mintală. Acestea constau în depistarea respectivelor persoane (fapt destul de greu de realizat, întrucât ele nu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoane nu se pot fixa într-un anumit loc. Nu pot suporta o viață ordonată care pentru ele reprezintă o situație frustrantă. Necesitatea instituționalizări acestor indivizi este importantă și ca măsură de prevenție socială, întrucât din rândul lor se recrutează delincvenți, prostituate etc. 8. Psihoigiena accidentelor Un loc special în cadrul situațiilor de criză trebuie rezervat accidentelor, ca fenomene psihosociale specifice lumii și modului de viață moderne. Accidentele sunt evenimente traumatizante, negative, fizice, psihice, morale, care survin brusc, având un caracter brutal
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de cel familial sau social: căminele de bătrâni sau pentru persoane handicapate abandonate de familiile lor sau cei lipsiți de familii personale, căminele-spital de bolnavi cronici cu tulburări somatice sau psihice, centrele de plasament pentru minori, centrele de reeducare pentru delincvenții minori, unitățile militare, internatele de elevi, penitenciarele etc. Dincolo de aspectele lor funcționale cu o destinație precisă, aceste „instituții” reprezintă un spațiu social, psihologic și moral cu o semnificație simbolică precisă. Ele „separă” din masa de indivizi ai Cetății, ai societății
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
specialitatea sa sau dacă este sau nu psihiatru, trebuie să aibă o pregătire de bază în domeniul igienei mintale. Aceste aspecte se desprind cu claritate din cele expuse la capitolele referitoare la psihoprofilaxia bolilor psihice, psihoprofilaxia bolilor somatice și psihoprofilaxia delincvenților. Trăirea subiectivă a suferinței (fie ca boală somatică, fie ca boală psihică) de către bolnav implică o anumită răspundere morală a medicului curant, care trebuie să se reflecte în atitudinea sa față de bolnav și în conducerea tratamentului în vederea restabilirii stării de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
notează că nici psihanaliza (S. Freud) și nici sociologia (E.H. Sutherland) nu pot răspunde singure acestei chestiuni, întrucât nu toți sociopații sunt nevrotici și nici nu sunt toți produsul unor conduite deviante învățate în grup. Încercând să reconstituie profilul personalității delincventului sociopat, C.R. Jeffrey notează următoarele caracteristici: existența unei depersonalizări sociale; formarea unui Eu și a unui Supra-Eu defectuoase, ca urmare a unei identificări imperfecte cu figurile parentale; integrarea în societate lasă de dorit; sociopatul nu interiorizează valorile culturii globale decât
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
valorică a societății; în plan individual, dezechilibrul moral al persoanei. Sintetizând cele de mai sus, M.B. Clinard propune o schemă de distribuție a modelelor de conduite deviante, după cum urmează: a) domeniul factorilor psihobiologici, de origine pur individuală, în care intră: delincvenții obișnuiți (furturi minore, vagabondaj, infracțiuni față de ordinea publică); prostituatele și homosexualii; delincvenții ocazionali (agresivitate, homicid, vandalism, violuri etc.); cazurile extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime sexuale violente etc.); alienații mintal. b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de mai sus, M.B. Clinard propune o schemă de distribuție a modelelor de conduite deviante, după cum urmează: a) domeniul factorilor psihobiologici, de origine pur individuală, în care intră: delincvenții obișnuiți (furturi minore, vagabondaj, infracțiuni față de ordinea publică); prostituatele și homosexualii; delincvenții ocazionali (agresivitate, homicid, vandalism, violuri etc.); cazurile extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime sexuale violente etc.); alienații mintal. b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în care intră: delincvenții din categoria nemanuală; delincvenții sistematici; criminalii organizați; criminalii profesionali
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
minore, vagabondaj, infracțiuni față de ordinea publică); prostituatele și homosexualii; delincvenții ocazionali (agresivitate, homicid, vandalism, violuri etc.); cazurile extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime sexuale violente etc.); alienații mintal. b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în care intră: delincvenții din categoria nemanuală; delincvenții sistematici; criminalii organizați; criminalii profesionali. 4. Tipurile de delincvenți În ceea ce privește tipurile de delincvenți, părerile specialiștilor sunt diferite. Astfel, C. Lombroso vorbește despre tipul criminalului înnăscut, marcat prin tare ereditare de ordin biologic și psihiatric. În afara acestuia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ordinea publică); prostituatele și homosexualii; delincvenții ocazionali (agresivitate, homicid, vandalism, violuri etc.); cazurile extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime sexuale violente etc.); alienații mintal. b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în care intră: delincvenții din categoria nemanuală; delincvenții sistematici; criminalii organizați; criminalii profesionali. 4. Tipurile de delincvenți În ceea ce privește tipurile de delincvenți, părerile specialiștilor sunt diferite. Astfel, C. Lombroso vorbește despre tipul criminalului înnăscut, marcat prin tare ereditare de ordin biologic și psihiatric. În afara acestuia, el mai menționează și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vandalism, violuri etc.); cazurile extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime sexuale violente etc.); alienații mintal. b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în care intră: delincvenții din categoria nemanuală; delincvenții sistematici; criminalii organizați; criminalii profesionali. 4. Tipurile de delincvenți În ceea ce privește tipurile de delincvenți, părerile specialiștilor sunt diferite. Astfel, C. Lombroso vorbește despre tipul criminalului înnăscut, marcat prin tare ereditare de ordin biologic și psihiatric. În afara acestuia, el mai menționează și alte tipuri: criminalii pasionali, criminalii ocazionali, criminalii obișnuiți etc.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime sexuale violente etc.); alienații mintal. b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în care intră: delincvenții din categoria nemanuală; delincvenții sistematici; criminalii organizați; criminalii profesionali. 4. Tipurile de delincvenți În ceea ce privește tipurile de delincvenți, părerile specialiștilor sunt diferite. Astfel, C. Lombroso vorbește despre tipul criminalului înnăscut, marcat prin tare ereditare de ordin biologic și psihiatric. În afara acestuia, el mai menționează și alte tipuri: criminalii pasionali, criminalii ocazionali, criminalii obișnuiți etc. A.R. Lindesmith și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comite acte criminale datorită unor tulburări psihice sau stresului unor situații. M.B. Clinard vorbește de două grupe de criminali: criminali de profesie; criminali ocazionali sau patologici (alienați mintal), neprofesionali. În sensul acesta, M.B. Clinard face o clasificare a tipurilor de delincvenți și a comportamentului criminal, distingând nouă tipuri. El constată existența unei înrudiri între tipurile de criminali profesionali și tipurile de criminali neprofesionali, pe care o ilustrează cu tipurile intermediare, care nu sunt decât forme gradate ale aceleiași devianțe sociopatice, evoluând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
droguri, muncitorii clandestini; criminalii profesionali obișnuiți: bandele de tineri, bandele de adulți; criminalii „gulere-albe”: oamenii de afaceri, clericii, politicienii și funcționarii guvernamentali; criminalii obișnuiți neînnăscuți: cei care comit furturi neînsemnate, vagabondaj; prostituatele și homosexualii: cei care comit conduite homosexuale, prostituție; delincvenții ocazionali: cei care comit omoruri, acte de vandalism; devianțele sexuale: exhibiționismul, violul; criminalii patologici: bolnavi mintal. În ceea ce privește geneza conduitelor deviante de tip criminal, două grupe de factori intervin în cazurile analizate de M.B. Clinard: a) factori sociogenetici comuni tari: modelul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de criminali: criminali profesionali, criminali organizați, criminali profesionali obișnuiți, criminali „gulere-albe”; b) factori psihogenetici individuali: tulburări de comportament, constituții psihopatice, stări reactive, perversiuni sexuale, boli psihice; aceștia acționează în cazul următoarelor forme de criminali: criminali obișnuiți neînsemnați, prostituate și homosexuali, delincvenți ocazionali, devianțe sexuale, criminali patologici. Se observă, așa cum spuneam anterior, în cazul clasificării lui M.B. Clinard, o creștere progresivă a potențialului agresivității criminale și, în același timp, o deteriorare a stării de sănătate mintală, de la criminalii profesionali nepatologici până la criminalii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Clinard, o creștere progresivă a potențialului agresivității criminale și, în același timp, o deteriorare a stării de sănătate mintală, de la criminalii profesionali nepatologici până la criminalii neprofesionali patologici (vezi și schema lui M.B. Clinard). W.C. Kovarcens se referă în special la delincvenții tineri, în cazul cărora distinge două variabile asociate: pulsiunea delictuală și tulburarea emoțională. Aceste aspecte se pot vedea clar în schema de mai jos: N tânăr normal tânăr delictual, fără tulburări emoționale -TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tulburarea emoțională. Aceste aspecte se pot vedea clar în schema de mai jos: N tânăr normal tânăr delictual, fără tulburări emoționale -TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de înclinare către
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]