346 matches
-
Niciodată nu am căutat să fiu religioasă. Am cochetat, cândva, cu niște interpretări ale Evangheliei după Toma, pentru că Sorin Dumitrescu m-a rugat. Oricum, de pe la al o sutălea verset, nu mai eram bună de nimic și când obosesc, încep să delirez. Am simțit că e prea mult pentru mine, că teritoriul respectiv nu îmi era propriu. Am accente mistice în scris, dar cred că orice om cu mintea întreagă are așa ceva. Iubirea, de exemplu, e mistică în mod natural. - Sunteți o
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
Ungariei horthyste, a Bulgariei fasciste". Deci comunismului i se anexează "cuceririle" nazismului, cam tot așa cum i s-ar putea anexa și... luptele românilor cu turcii. Ideea atît de comunistă a "asediului" asediază mintea înfierbîntată a d-lui Ungheanu, făcîndu-l să delireze astfel în contul actualității: "Este bine să amintim că, în decembrie 1989, România s-a aflat în aceeași perfectă încercuire ca în 1940, la Răsărit și la Nord, la Apus și la Miazăzi". Să ne mai mirăm că d-sa
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
anunțat în imensa Festhalle, în care încap câteva mii de auditori și fu într-adevăr un triumf pentru mine. Sala era atât de ticsită încât abia se mai putea respira și primirea făcută mie a fost într-adevăr enormă; ziarele delirau. După concert, mi s-a dat un mare banchet în cinstea mea, de către doamnele patronese, maestrul Dima, Părintele ProtopopSaftu și alte notabilități. După o serie de toasturi văd alături la o masă instalat și un ochi la mine, pe credinciosul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Am rămas leșinată În nisip, dar am Încercat să scriu cu degetul pe nisip, desenam În cercuri, asemeni privirii mele care se Învârtea În gol, asemeni gândurilor mele cere se Învârteau Întrun cerc haotic. Nu mă puteam scula de jos, deliram. Trăiam acest gest care este unul al urii, o muțenie a cuvântului meu lăuntric, iar o trecere atât de bruscă de la bine la rău, nu poate fi decât ceva demonic. Tot ce atinge el cu privirile sale murdărește, distruge, tocmai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
în veșminte Ce-arată multe și ascund puține Din farmecele tale fără minte, Picioarele-n cizmoance lungi să-ți țină, Și-o bluză pe sîni mici avînd drept pază Să poți urca prin turnuri de castele Pe coridoare vechi ce delirează În mari portrete revărsînd dantele Și blănuri moi, cînd doamnele din ele Coboară să plutească pe podele..
Dragostea-și are grijile-i mărunte... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7730_a_9055]
-
de turme de nori răsunau nepământene coruri de copii nenăscuți vibrau glasurile de bronz ale întunecaților pustnici Când deodată ne apăru în față arborele magnetic mai măreț decât cedrii din codrii Libanului albastru ca sângele regilor sau al himerelor cerul delira sub zodia puterii lui enigmatice și armatele sale de frunze vorbeau într-o mie de limbi în cereasca hipnotica babilonie a coroanei sale inimile noastre pluteau ca două silabe luminoase dintr-un roi de limbi nepământene prin care chipul tău
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
Am rămas leșinată În nisip, dar am Încercat să scriu cu degetul pe nisip, desenam În cercuri, asemeni privirii mele care se Învârtea În gol, asemeni gândurilor mele cere se Învârteau Întrun cerc haotic. Nu mă puteam scula de jos, deliram. Trăiam acest gest care este unul al urii, o muțenie a cuvântului meu lăuntric, iar o trecere atât de bruscă de la bine la rău, nu poate fi decât ceva demonic. Tot ce atinge el cu privirile sale murdărește, distruge, tocmai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
fetișismului. În acest interval de timp în care Coloana... de la Târgu Jiu a fost supusă nenumăratelor agresiuni, în care samsari analfabeți și fără scrupule au aruncat în serie pe piața românească tot felul de falsuri Brâncuși, în care exegeza a delirat, și delirează încă plină de patetism, în care amatorismul hermeneutic a ajuns la limita ridicolului, Barbu Brezianu și-a reeditat, parcă anume spre a oferi calea ieșirii din absurd, monumentala sa lucrare Brâncuși în România. Apărută cu mai mult timp
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
acest interval de timp în care Coloana... de la Târgu Jiu a fost supusă nenumăratelor agresiuni, în care samsari analfabeți și fără scrupule au aruncat în serie pe piața românească tot felul de falsuri Brâncuși, în care exegeza a delirat, și delirează încă plină de patetism, în care amatorismul hermeneutic a ajuns la limita ridicolului, Barbu Brezianu și-a reeditat, parcă anume spre a oferi calea ieșirii din absurd, monumentala sa lucrare Brâncuși în România. Apărută cu mai mult timp în urmă
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
brună care într-un larg salon, cu o mantie cernită, cântă la clavir gemînd, înconjurată de făclii, un marș lugubru chopinian. O blondă aproape goală ia de pe clavir, care seamănă cu un sicriu, o vioară veche și acompaniază muzica celeilalte, delirând" etc. Ipoteze interesante sunt emise și apoi ignorate. Într-o notă autorul amintește de o "tendință dantescă" la Bacovia sau la Baudelaire care vine dintr-o permanentă raportare (negativă sau pozitivă) la ordine. În acest sens este amintit celebrul vers
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
lor. Mersul se acompaniază cu loviturile de tobe; ritmat, febril... Urmară pași mari grăbiți, auzindu-se în toată casa. O clipă, tăcere... Pe urmă două îm pușcături... Instrumentele o iau razna: violoncelele strigă, vioarele și harpa plâng, tobele mugesc, clarinetele delirează... Ropotele de aplauze ne smulg din această realitate. Pentru o ultimă dată mai putem privi către Dealul Florilor și către conacul dintre ploi. Cortina se trage încet, lăsând parcă ceva neterminat, neclarificat. Uneori vrem, dar nu putem ști mai mult
ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
ironică, ceea ce ar fi însemnat acum că insinuează firea bănuitoare a arhitectului, psiholog hazardat. Cu Dan Bogdan cazul ședea altfel. Acesta, în momentele sale de ironie facială, era impenetrabil pentru arhitect. "Oare ce vrea să spună? se irită Ioanide. Că delirez, făcând planuri extravagante? Cu toate astea, el însuși recunoaște că, teoretic, sunt rezonabile, comunică asta la toți, pare convins." Ioanide, fire lucidă și foarte analitică, complica pe Dan Bogdan, al cărui suflet era mai elementar. Bogdan nu ironiza, zâmbetul lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
amăgiri, bogată în bunuri felurite, tihna adâncă (cavernele, lacurile lucitoare, văile răcoroase, mugetul boilor, somnul dulce sub copaci"). - Mugitusque boum, mollesque sub arbore somni! Minunat! Minunat! (Suflețel avea admirația convulsivă, și la imaginea "mugetului boilor" și a siestei sub arbori delira. Urmaș de țăran, era cu deosebire sensibil la spectacolul rustic, iar prestigiul textului clasic însutea valoarea versurilor. O descripție oricât de bogată a unui modern nu-i sugera lui Suflețel atât cât simplele hexametre virgiliene.) Emoția lui intimă era delicioasă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se obișnuiască cu marea expediție, cu supunerea popoarelor născute sclave. Numai această politică de domni ne va vindeca de complexul de inferioritate strecurat în sufletele noastre prin secole de șerbie și exploatare. (Ioanide: "Tudorel al meu are farmecul unor paranoici, delirează spiritual".) Tata va construi atunci în voia fanteziei sale, creând o lume nouă fără a se depărta de ideea patriei lui. O va proiecta pe ocean. (Ioanide: "Ce curiozități! Și Sultana, și Tudorel vor să mă deporteze!") Cum am ajuns
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
văd de ce n-ai izbuti. Întâi ar fi bine să ne interesăm dacă e vreun loc vacant. . Ancheta se făcu, constatîndu-se că nu era nevoie de o creație nouă, din moment ce postul de atașat de presă la Madrid era liber. Smărăndăchioaia delira. Atunci Gaittany, așezîndu-se în automobilul lui, se lăsă purtat în legănare până la ușa casei lui Pomponescu, pe care intră radios: . - Să trăiți, domnule ministru, salută el, nu v-am mai văzutde mult! Sunteți într-o formă strălucită, în plină tinerețe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lemn și reuși să ațipească. Mai tîrziu, îl auzi pe profesor spunînd: — ... un fel de bătăuș. De fapt, i-a spart nasul lui Michelangelo odată, într-o încăierare, cînd erau tineri. E o consolare că a murit lamentabil, nebun și delirînd într-o închisoare din Spania, ha-ha. Ei bine, ajunge pentru azi. Luminile se aprinseră și studenții se înghesuiră spre ieșiri. Thaw îi observă în fața lui pe McAlpin și Judy; fugeau ținîndu-se de mînă și apoi traversară strada spre anexă, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
niciodată nu i se mai îngădui să intre în patul lui Monsieur Monsu. Mulatra se topise de dragoste ca de un cancer înspăimîntător. Înfășurată în dantelă neagră, zăcea toată ziua în biserică, în fața icoanei Sfintei Născătoare. Pe patul de moarte delira între trandafiri: "Are testicule de diamant... luminează prin pielea străvezie a pungii lui... luminează în noapte..." De la moartea mulatrei, locuitorii cartierului franțuzesc îl acceptară pe bărbatul cel enigmatic, care avea atâta putere și care aducea (de unde?) rituri și obiceiuri noi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
munți sub formă de dinți de ferăstrău, copaci bizari, cu capetele retezate, blestemați, și, printre ei, apăreau case cenușii, în formă de triunghi sau prismă, cu ferestre mici, sumbre, lipsite de geamuri. Păreau mai degrabă ochii tulburați ai cuiva care delirează. Nu știu ce particularitate aveau pereții, dar îți semănau frig în inimă. Era de neconceput ca o ființă vie să fi locuit vreodată aici. Să fi fost oare locuințe construite pentru umbra creaturilor celeste? Vizitiul alesese fără îndoială un itinerar insolit sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
ar fi trebuit să-l lăsăm să moară Gulie, Tîrnăcop. Cu alte cuvinte, era responsabilitatea noastră că el se mai găsea încă în viață. Nu-mi mai aduc bine aminte dacă ăla a fost momentul în care a început să delireze, spune Dendé. — Asta numesc eu revoluție, Delfinașule, ce se petrece acuma în sufletul meu. Se fofila ca să nu-l prindă cu mîța-n sac, japițele, le avea pe toate trei pe cap, lăsați-mă sînt ocupat cu platforma, era scuza lui
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mi aminteam din fotografia văzută În biroul lui Heydrich, ar fi fost imposbil să-l identific pe Mutschmann dacă nu ar fi fost ganglionul, Într-atât de galbenă Îi era paloarea și așa de slăbit trupul. Zăcea tremurând sub pătură, delirând de febră, gemând când și când de durere când vreo crampă Îi săgeta măruntaiele. L-am supravegheat un timp și spre ușurarea mea și-a recăpătat cunoștința, dar numai atât timp cât să Încerce, fără succes, să vomite. Apoi și-o pierdu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
-ți iasă întâmplător în față pe un drum de țară pustiu? Zero. Dar există o chestie care ar face ca probabilitatea asta să fie mult mai ridicată. El se holbă la ea, de parcă încă un Schluter ar fi început să delireze. —Jocuri de societate, îi spuse ea. Poliția avea dreptate. Vântul se întețise, odată cu lăsarea serii. Daniel se chirci, legănându-și capul în semicerc. Fusese coleg de școală cu toți cei trei băieți; le cunoștea apucăturile. Nu era greu de înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
care nu țin deja de Missouri, Louisiana sau Arkansas. Pot să citez? „Sigure și garantate pe veci.“ „Moștenitori sau urmași.“ „Nelimitat“. Asta înseamnă pentru totdeauna. Adică o grămadă de timp, frățică. Legea căcăcioasă a pământului. Și ei zic că eu delirez? Toată țara delirează! Aici nu există nici măcar un alb care să dețină vreo proprietate în mod legal, și mă includ și pe mine. Așa ar trebui să joci la faza asta. Ia-ți avocații și aliază-te cu niște indieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
deja de Missouri, Louisiana sau Arkansas. Pot să citez? „Sigure și garantate pe veci.“ „Moștenitori sau urmași.“ „Nelimitat“. Asta înseamnă pentru totdeauna. Adică o grămadă de timp, frățică. Legea căcăcioasă a pământului. Și ei zic că eu delirez? Toată țara delirează! Aici nu există nici măcar un alb care să dețină vreo proprietate în mod legal, și mă includ și pe mine. Așa ar trebui să joci la faza asta. Ia-ți avocații și aliază-te cu niște indieni din rezervație. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
emoție. —O, Ed, și eu! Mi-a fost groază că nu o să ne simțim în largul nostru, că nu ai simțit ce am simțit și eu, că eu... El se aplecă spre mine și-mi puse un deget pe buze. Delirezi, iubita mea. Cred că e timpul să te duci sus și să mai iei din poțiunile tale, să te culcușești în fotoliu în fața ferestrei, înfășurată într-o pătură și să te uiți cum apune soarele. Iar eu o să stau lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
a stîngă? Ochiul ăl drept! Tîmpla a dreaptă! A stîngă?!? A dreaptă! Ochiul ăl drept! Ochiul ăl stîng! De plîns aș plînge, da' nu mai pot! Tratamentele nu dau nici un rezultat. Efimița e tot mai îngrijorată. Renunță și-i contemplă agonia. LEONIDA (delirează, bălmăjește ceva ininteligibil, ca Ștefan în "Apus de soare"): Ohoo!...Aaaa..Îîî...Mol...Mol... EFIMIȚA: Ce spui, soro? LEONIDA: Îîîî....Moldova.... EFIMIȚA: Pardon? LEONIDA: Moldova... La Iași... Nici un negustor român!... Nici unul! EFIMIȚA: Spui drept? LEONIDA (în delir): Nici unul! La Primărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]