729 matches
-
durata unui blues al învingătorilor transatlantici: Don’t fence me in... Aveam de celebrat supraviețuirea și de uitat coincidențele acesteia, așa cum mi le regizase războiul. Ceea ce fusese rușinos sau cumplit și ne pândea din urmă rămânea neinvocat. Trecutul și peisajul deluros care se formase din cauza gropilor comune era netezit de sâmbătă până duminică pe podeaua plană pentru dans. Abia atunci când, peste ani, am reușit să iau distanță și i-am pus pe pacienții de mai târziu ai clinicii să danseze în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Avele aveau la fel. Unu doi trei. La început nu știam să numărăm mai mult. Nu, nici mai jos, nici mai sus: așezat între ei. Și, de fapt, toți trei erau la fel de mari și se ondulau ca într-un peisaj deluros. Pluralul începe cu trei. Începe diversitatea, seria, lanțul, mitul. Da' asta nu trebuie să-ți dea complexe. Din astea am avut noi, mai târziu. În vecinătatea noastră, la răsărit de fluviu, se spune că Protrimp, care pe lângă Pikoll și Perkun
Günter Grass by Corneliu Papadopol () [Corola-journal/Journalistic/8688_a_10013]
-
se în categoria așezărilor mici, și doar două sate (Ț ibănești și Glodenii Gândului) se pot considera sate mijlocii întrucât au populația în jurul cifrei de l800 loc. b) După morfostructură, satele se încadrează la tipul răsfirat, caracteristic zonei de podiș deluros. Acest tip se concretizează într-o distanță medie între gospodării, prezintă o vatră bine conturată în comparație cu satul risipit și are o parte mică a terenului agricol în intravilan (grădinile cu pomi, legume, vii etc). Indicele de dispersie al acestor așezări
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
care: „în ciuda înclinației spre abstracțiune...au făcut ceea ce fac artiștii dintotdeauna: au creat obiecte cu formă semnificantă”. În accepția lui, felul în care Bell analizează pictura lui Cezanne poate ilustra acest lucru. În Lac d’Annecy castelul plasat lângă spațiul deluros este văzut de dincoace de deschiderea acvatică a lacului. Deși formele sunt simplificate și abstractizate, subiectul tabloului este recognoscibil. Pictura este vibrantă, dominată de planuri vizuale încărcate dens cu albastru și inserate discret cu verde. Pentru a fi apreciată, această
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
dar și turismul de tip rural montan. - Zona a 2 a -a pădurilor de foioase , cu climat blând, însă cu terenuri mai puțin întinse și producții furajere mai slabe - Munții Zarandului, Vrancea și Maramureș; - Zona a 3 a -regiunea terenurilor deluroase , care permit dezvoltarea micro- agriculturii, în special pomicultura, cu terenuri întinse pentru pășunatul animalelor, în județele Hunedoara, Caraș-Severin, Vâlcea, Sibiu, Gorj, Dâmbovița, Brașov, Bistrița-Năsăud. Dezvoltarea regională , cu precădere dezvoltarea zonelor montane, se orientează, conform studiilor, asupra unor aspecte ca [8
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
1949). După 1950 urmează o nouă etapă în care cercetările capătă un caracter de detaliu. Astfel, majoritatea studiilor elaborate pentru această regiune, aparțin geografilor sau altor cercetători de la Iași. În 1954, N. Bucur și N. Barbu se ocupă de masivele deluroase din această zonă; C. Martiniuc și V. Băcăuanu cercetează terasele Bahluiului și afluenților acestuia (1965), precum și un studiu geomorfologic al regiunii Cotnari, în 1962. În 1968, V. Băcăuanu elaborează un studiu geomorfologic complex asupra Câmpiei Moldovei, unde abordează probleme privind
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai dure de gresii calcaroase și de calcare oolitice, explică atenuarea denudației și altitudini mai mari în vestul, nordul și nord-estul regiunii, respectiv mai mici, sub formă de dealuri și coline în zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari. Orientarea culmilor deluroase înalte și a depresiunii de contact, Hârlău Cotnari, este paralelă cu direcția râului Bahlui. Culmile secundare prezintă orientare paralelă cu afluenții Bahluiului, mai exact vest-est (pe coasta estică a Dl. Mare) și est-vest (pe coasta vestică a C. Holmului) (N.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
profilului transversal și însoțite de versanți-cuestă. Din categoria văilor subsecvente flancate de un versant de cuestă fac parte valea pârului Buhalnița (în amonte de satul cu același nume), Sărata-Cotnari, Cetățuia, Bahluiul, în zona de obârșie . De remarcat că în afara masivelor deluroase cu platouri structurale (Dealul Mare-Hârlău și Culmea Holmului), cuestele nu mai au aspecte tipice, cu întreaga suită de elemente morfologice. În cadrul văilor de origine fluviatilă din estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari (Valea Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău), cuestelor le lipsesc, în primul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Holmului în amonte de Hârlău. Apariția și dezvoltarea degradărilor de teren sunt de asemenea strâns legate de morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării versanților și lungimii acestora prin energia și densitatea fragmentării. În acest sens, pe suprafața interfluviilor colinare și deluroase din estul depresiunii de contact (Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Morii, Dealul Dumbrava) cu înclinări de 3°-5° întâlnim doar slabe spălări, iar pe versanții de 5°-7° apar în plus ogașări, rigolări și chiar alunecări slabe. În zona coastelor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de orientarea formelor de relief. La Cotnari, frecvența cea mai mare o au vânturile de nord-vest (33%), urmate de cele de sud-vest (11%) și sud-est (10%). Calmul atmosferic prezintă o valoare de 18 %. Prezența vegetației (mai ales pădurea), orientarea culmilor deluroase, a lacului de acumulare Pârcovaci și a orașului Hârlău, generează microclimate cu trăsături specifice. Astfel, pe platourile înalte, oscilațiile termice dintre zi și noapte sunt relativ mari. Pe versanții sudici, deschiși, însorirea începe la primele ore ale dimineții, crescând în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu asociații ierboase dețin o suprafață de 56 ha). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău 1995). Subetajul gorun-stejar; este cel mai extins și cel care dă nota specifică din bazinul hidrografic al Bahluiului în amonte de Cotnari. Tipul staționar majoritar este cel deluros de cvercete, cu șleauri de deal fără fag, care ocupă cea mai mare parte din suprafața fondului forestier luat în studiu (46%), fiind identificat, de la altitudinea de 250 m până la 500 m, pe versanți cu înclinări și expoziții diferite. Predomină
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zonei de contact. Originea ei este sculpturală și nu se datorează unor falii sau flexuri (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Această coastă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenului. Este formată dintr-un microrelief cu fragmentare predominant deluroasă (Dealul Cotnari, Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul Cătălina, Dealul lui Vodă, etc.), cu versanți acoperiți în cea mai mare parte cu deluvii de alunecare și spălare. Aici plăcile dure lipsesc, substratul geologic fiind alcătuit din formațiuni argiloase cu intercalații de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și să le proiecteze pe cele viitoare. Judecând în această lumină lucrurile care vă privesc, v-aș ruga să dezvăluiți cititorilor principalele repere ale vieții și creației dumneavoastră... Trebuie să-ncep cu Tisa, locul meu de baștină de lângă Tazlău, alcătuire deluroasă înălțându-se la dreapta râului, în terase ale căror sugestii circulare te-ndeamnă să le urci. Existența mea se ghidează din acest punct. Pot să-mi zic oricând și ori de unde aici, căci la el mă-ntorc, dacă nu întotdeauna
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
și să le proiecteze pe cele viitoare. Judecând în această lumină lucrurile care vă privesc, v-aș ruga să dezvăluiți cititorilor principalele repere ale vieții și creației dumneavoastră... Trebuie să-ncep cu Tisa, locul meu de baștină de lângă Tazlău, alcătuire deluroasă înălțându-se la dreapta râului, în terase ale căror sugestii circulare te-ndeamnă să le urci. Existența mea se ghidează din acest punct. Pot să-mi zic oricând și ori de unde aici, căci la el mă-ntorc, dacă nu întotdeauna
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
dintr-o zonă de recreere la plajă se află în realitate la plajă, și din acest grup 25% se află în apă și doar restul pe nisip. Un alt aspect de luat în considerare este topografia. În cazul unui teren deluros sau de munte se pot crea mai multe locuri de cazare fără a obține aceeași interferență ca într-o zonă plană. De asemenea, tipul de vegetație afectează densitatea punctelor de cazare. O vegetație bogată și închisă tinde să ascundă priveliștea
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
redusă în zonele din centru și nord, format din trei subunități: Câmpia Moldovei, cu relief larg vălurit și altitudini cuprinse între 125-150 m, în partea de nord; Culoarul Siretului și ultimele fragmente ale Podișului Fălticenilor, respectiv Dealul Mare, cu masive deluroase și platouri structurale de 400-500 m, în partea de vest; Podișul Central Moldovenesc, cu relief înalt și masiv, cu suprafețe structurale și altitudini de 350-450 m, în partea de sud Altitudinea maximă este de 556 m la Dealul Holm iar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
profunde, lipsite de schelet, cu volum edafic de la mijlociu la mare. Rezervația este situată în Podișul Central al Moldovei, în partea nordică. Din punct de vedere morfogenic face parte din tipul Suceava și cuprinde podișuri sculptural erozive monoclinale, cu fragmentare deluroasă, cu văi largi însoțite de terase și versanți. Panta terenului este de la ușoară la moderată. b) Aspecte pedologice: pe suprafața rezervației sunt soluri de tipul brun argiloiluvial tipic, brun luvic și aluvial tipic. c) Aspecte hidrologice: rezervația este străbătută de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
brun eumezobazic tipic. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Bârlad. Alimentarea pluvială superficiala este dominantă. Majoritatea văilor au în timpul verii un debit scăzut iar uneori seacă. d) Aspecte climatologice: rezervația se află în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei și anume districtul continental de dealuri acoperite cu păduri, caracterizat prin ierni aspre cu precipitații de 550-580 mm și amplitudine termică medie anuală de 24°C, temperatura medie anuală 9,4°C, temperatura maximă absolută 38,9°C
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
d) Aspecte climatologice: teritoriul rezervației se încadreză în sectorul de climă temperat continentală în care se simte influența climatului excesiv, dar și a celui continental temporar maritim, și anume climatul de dealuri și podișuri, mai precis ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei (II B p); temperatura medie anuală 8,5°C, temperatura maximă absolută 39,4°C, temperatura minimă absolută -30.2°C, primul îngheț 15-16 octombrie, ultimul îngheț 15 17 aprilie; regim pluviometric 572 mm. II. BIOCENOZA A. Flora
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
superficială este dominantă. d) Aspecte climatologice: se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală în care se simte influența climatului excesiv, dar și a celui continental temporar maritim, și anume climatul de dealuri și podișuri, mai precis ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei; temperatura medie anuală 8șC, amplitudinea termică anuală 23,2șC, temperatura maximă absolută: 25șC, temperatura minimă absolută -33,2șC, regim pluviometric 600 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de fag reprezentativă pentru Moldova, cu arbori de peste 120
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de amestec de stejar cu tei, ulm și alte specii de luncă, în vârstă de peste 80 de ani, specifică terasei râurilor, rară pe teritoriul Moldovei. Asociația dominantă este Querco-Ulmetum (șleau de luncă din regiunea deluroasă) iar specia caracteristică: stejarul de luncă Quercus robur - ecotip edafic, ce se caracterizează prin vitalitate și recorduri dimensionale. Dintre speciile de pteridofite sunt prezente: Equisetum arvense, Equisetum ramosissimum; dintre angiosperme: Achillea millefolium, Aegopodium podagraria, Agrimonia eupatoria, Ajuga reptans, Alliaria petiolata
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
brun eumezobazic tipic. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Bârlad. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. Majoritatea văilor au în timpul verii un debit scăzut iar uneori seacă. d) Aspecte climatologice: rezervația se află în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei și anume tipul de clima II Bp 2, adică districtul continental de dealuri acoperite cu păduri caracterizat de ierni aspre cu precipitații de 550 580 mm și amplitudine termică medie anuală de 24°C, temperatura medie anuală: 9
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sarmațiene. b) Aspecte pedologice: solul din cadrul rezervației este brun, eumezobazic tipic. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este străbătut de pârâul Rebriceaafluent al Vasluiului care se varsă în râul Bârlad. d) Aspecte climatologice: rezervația se află în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei și anume tipul de clima II Bp 2, adică districtul continental de dealuri acoperite cu păduri caracterizat de ierni aspre cu precipitații de 550-580 mm și amplitudine termică medie anuală de 24°C, temperatura medie anuală: 9,4
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
fin al unei Întregi lumi de forme, când zvelte, când masive, când rotunjite În curbe grațioase, când ivite din jocuri de volume simple, când precise, când estompate de umbre, când dominante, când discrete, dar toate În perfectă armonie cu zona deluroasă, cu pădurile și cu cerul.” Să privim Împreună la viziunea lui G. M. Cantacuzino despre direcțiile specifice Iașiului: „de vom pătrunde acum În acel oraș cu străzile umbrite și pline de povești, spre a cerceta mai de aproape adevărul păstrat
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
1 Celelalte 30 de procente reprezintă valoarea pagubelor suferite de gospodarii câmpulungeni, pagube ce se cifrează la 861.924 lei/344,7 dolari, circa 5.710 kg legume.2 Fiind așezate într-o zonă geografică unde relieful predominant este cel deluros și montan județele aflate în atenția noastră dețineau mari suprafețe de fânețe naturale, dar și cu plante furajere cultivate care reprezentau peste 54.504 ha, aproximativ 6,04 % din suprafața lor totală de 9.018 km2. Aceste premise au permis
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]