1,185 matches
-
în relație cu reprezentarea viziunii din interior din Rațiune și simțire pare să fi fost aleasă de Austen în contrast cu forma tradițională a temei din literatura contemporană, ceea ce accentuează importanța acestei decizii pentru interpretarea romanului 310. 5.4.2. Probleme ale demarcației între perspectiva internă și perspectiva externă Opoziția perspectivă internă perspectivă externă ne atrage atenția cu privire la o problemă hermeneutică legată de interpretare. Atunci cînd perspectiva internă și cea externă sînt îmbinate în aceeași operă, este de regulă dificil sau chiar imposibil
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
narator auctorial. Așteptările și pretențiile cititorului s-au schimbat decisiv în ceea ce privește focalizarea perspectivală a reprezentării în decursul ultimului secol. Dimensiunea istorică nu poate fi ignorată, prin urmare, atunci cînd tratăm această problemă. De asemenea, nu este întîmplător faptul că problema demarcației a devenit un subiect de discuție la începutul acestei evoluții, acum mai bine de o sută de ani. Discuția a creat o senzație care a avut impact dincolo de spațiul literaturii. Într-un proces împotriva lui Gustave Flaubert, autorul romanului Madame
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
poate influența structura sa tematică. Într-un roman cu o perspectivă în mod consecvent internă, forța narațiunii relativizează "validitatea" afirmației într-un mod diferit de cel dintr-un roman cu perspectivă externă sau cu perspectivizare alternantă. Problemele care derivă din demarcație sînt de asemenea diferite. Acest lucru poate fi ilustrat printr-un exemplu ales în mod intenționat dintr-o operă care nu e compromițătoare tematic în nici un fel. În povestea lui H.G.Wells, Țara orbilor, Nunez, intrusul involuntar în valea orbilor
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
politicos și sincer. Totuși, în cazul în care sintagma "foarte politicos" încă ține de perspectiva interioară a propozițiilor precedente, atunci politețea accentuată este o prefăcătorie, un truc pentru amăgirea orbilor în privința adevăratelor intenții ale lui Nunez. Există o problemă de demarcație similară într-un pasaj-cheie de la finalul poveștii. Nunez a reușit să scape din valea orbilor. Epuizat, acum se odihnește pe o creastă a munților care împrejmuiesc valea: Din locul în care se odihnea, valea părea o groapă, și aproape cu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
lui Joyce sau dacă este un comentariu auctorial referitor la ironia sorții lui Nunez. Acesta și-a recîștigat într-adevăr libertatea personală, însă acum este privat de viață și de posibilitatea de a se bucura de acea libertate. Problemele de demarcație care derivă din perspectivizarea narațiunii pot, prin urmare, să aducă în discuție lucruri importante legate de interpretarea unei povestiri sau a unui roman. Distincția dintre cele două curente stilistice, perspectivismul și aperspectivismul, precum și cea dintre cele două posibilități structurale ale
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
întreaga narațiune. Este caracteristic povestirilor lui Hemingway de acest tip faptul că pasajele narative scurte și în general, nu foarte numeroase, care întrerup lungimea dialogurilor nu manifestă trăsături care să poată fi în mod distinctiv auctoriale sau personale. Problemele de demarcație apar și aici foarte frecvent. De exemplu, este neclar cîteodată dacă o anumită descriere este menită să reprezinte o percepție a personajului-reflector, adică a unui personaj ficțional sau o parte a relatării auctoriale a personajului-narator. În acest sens, citirea operelor
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
acolo un efect similar în situația narativă: un stil colocvial, cum este cel din în romanul De veghe în lanul de secară, tinde să limiteze perspectiva narativă la punctul de vedere al eului care trăiește. 7.1.8. Probleme ale demarcației auctorial-personal Cînd nu doar expresii individuale, ci și argumente, explicații și motivații construite din punctul de vedere al personajului sînt inserate în textul narativ, a fost făcut un pas mai departe în direcția situației narative personale pe cercul tipologic. Leo
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
dacă vorbitorul se prezintă sau nu. (J. Moffett și K.R. McElheny, Points of View: An Anthology of Short Stories) Dacă urmăm diagrama cercului tipologic de la situația narativă auctorială pînă la situația narativă la persoana întîi, trebuie să traversăm linia de demarcație ce separă narațiunea la persoana a treia de narațiunea la persoana întîi, în sensul general acceptat al acestor două concepte. Din perspectiva teoriei narative, este important de asemenea să observăm o nouă schimbare a "eului" narator la această linie de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ce separă narațiunea la persoana a treia de narațiunea la persoana întîi, în sensul general acceptat al acestor două concepte. Din perspectiva teoriei narative, este important de asemenea să observăm o nouă schimbare a "eului" narator la această linie de demarcație. Baza ontologică a "eului" narator se schimbă atunci cînd această graniță este traversată. Diferența este marcată de opoziția dintre identitatea și non-identitatea universului de existență al naratorului și al personajelor. Această schimbare la nivelul bazei ontologice a "eului" narator are
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
305, 310 prezentare scenică narațiune simplă, 220-221 prezentarea conștiinței, 123, 169, 171-172, 181, 205, 335 prezentarea spațiului, aperspectivală, 187-198 și perspectivă, 183-194 și schematizare, 185 v. și contiguitate problematica identității, 152, 169, 173 problematizarea identității eului narator, 240 probleme de demarcație, 211, 213, 225 proces de concepere, 62-72, 125, 268 proces de transmitere, 26, 33, 44-45, 48-49, 129, 225 profil narativ, 30, 115-118, 120, 125-127, 129, 228, 336 nivelare, 126-127 pronume personale, 67-68, 75, 88-89, 148, 153, 217, 237, 242-244, 247
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
sau sînt conținutul cultural). A realiza o încartiruire teoretică a conceptului de mediologie, a stabili legăturile și diferențele ei față de alte discipline, precum și a sesiza relația dintre termenul de comunicare și cel de transmitere constituie miza acestui demers introductiv. Concizia demarcațiilor conceptuale, acuratețea disocierilor și a propunerilor, precum și alegerea aplicațiilor fac din proiectul articulat de către Régis Debray o referință necesară pentru toți cei care se interesează de fenomenul cultural în ansamblul său și mai ales de importanța marilor mijloace de informare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
două concepții se diferențiază extrem de mult. În Introduction à la médiologie, capitolul al II-lea, R. Debray va acorda mai mult spațiu "radioscopiei unui clișeu", și anume celebrei formule "the medium is the message" (mijlocul este mesajul). Pentru a înțelege demarcațiile dintre cele două teorii este bine să reamintim succint cîteva puncte de reper ale mcluhanismului. McLuhan consideră că toate mijloacele, indiferent de mesajul pe care îl poartă, au o influență capitală asupra omului și a societății, ele avînd o definiție
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Să deschidem un dicționar la termenul "moral": "1) relativ la spirit, la gîndire (ant. material, fizic); 2) care privește obiceiurile, moravurile, regulile de conduită admise și practicate în societate; 3) care privește acțiunea și sentimentul (opus lui logic, intelectual)". După aceste demarcații ne putem întocmi morala provizorie. Criticile pertinente ale "marelui partaj" au actualizat "industria retorică, instrumentală și socială a adevărului" (Bougnoux). Întotdeauna semantica provine dintr-o pragmatică, și antiteza dintre enunțul neviciat, rece, impersonal și pacifist și mesajul impur, polemic și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în cap sau ca și cum ceea ce au în cap nu are legătură cu ceea ce au în mînă. Ca și cum ne-am putea gîndi la creațiile unei epoci independent de instrumentele ei, de reprezentările și comportamentul aparaturii memoriei. Toate aceste mici semne de demarcație anodină reproduc antica împărțire, și e lipsit de importanță în acest context că binele, seriosul, greul sînt plasate de partea "reprezentare-cultură" sau de partea "producție-tehnică". Marx ia de la Platon modelul dublului sau al reflectării, mulțumindu-se să inverseze locurile. "Idealiști
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
treilea, piață incertă). El migrează de la Sorbona la Compiègne (Universitatea tehnică), din centru la periferia științelor umane. Grija noastră nu e dacă universul simbolic influențează sau nu și în ce măsură evoluția lumii sociale și materiale, ci unde se situează linia de demarcație dintre material și imaterial. Granița dintre speculație și pozitivitate nu-i opune celorlalți pe susținătorii materialismului, ci pe cei care vorbesc la modul material despre idealități. E dificil de admis, după intoxicarea marxistă, că materialitatea nu e jos și idealitatea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
care asigură cea mai bună unitate a comunității. Fiecare grup istoric găsește după încercări succesive breșa de informare optimă, cea care îi poate asigura un maximum de stabilitate și de perenitate, garantîndu-i prin aceasta identitatea. Cel care optimizează șansele de demarcație, coeziune și reproducere a corpurilor gînditoare în mijlocul său. Lucrul care îl întoarce către el însuși păstrînd granițele va fi în același timp textul Constituției în S.U.A, imaginea lui Lenin în vechea Uniune Sovietică, Coranul și limba lui pentru
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o diferență de temperatură, și deci o productivitate. Omogenizarea electromagnetică a fluxurilor simbolice tinde să spargă codurile minoritare, să dizolve nodurile străine într-un fluid hegemonic comun. Interfață principală a tuturor grupurilor sociale, mari și mici, televiziunea sparge ziduri, suprimă demarcațiile interior/exterior și egalizează accesul la informație. De ce să mă deplasez eu, activist de bază, la întîlnirile partidului meu, cînd televiziunea îmi spune în două minute esențialul a opt ore de dezbatere, și mai ales cînd vecinul meu de palier
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sau progres? Și de ce să pui laolaltă civilizația și scrierea, cum face Lucien Febvre? Este adevărat că separarea barbarului de civilizat e o operație ceva cam barbară, care spune mai multe despre limitele mentale ale operatorului decît despre linia de demarcație propusă de acesta. Ar fi cît se poate de ridicol să trecem oralul în coloana Răului și scrisul în dreptul Binelui. Întrebarea lui Lucien Febvre poate totuși, mi se pare, să-și afle legitimitatea într-un domeniu în care cuvîntul barbarie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
negre. Adică, există două Universuri juxtapuse, unde o gaură neagră a unuia corespunde unui centru de galaxie al celuilalt (este știut că în centrul galaxiilor apar permanent stele noi ). Aceasta înseamnă că materia absorbită pe o parte a “planului” de demarcație apare pe cealaltă. Big Bang-ul neînsemnând altceva decât apariția unui astfel de sistem gaură neagră- centru galactic. Desigur, apariția acestui sistem este o manifestare a fluctuațiilor. * * * La o analiză mai atentă, remarcăm că până acolo unde putem pătrunde, în
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
1970: 30). Manierele, tradițiile, exprimările ș.a., toate sunt caracteristici comune distinctive ce se dezvoltă la cei ce trăiesc împreună într-un sens foarte larg. La Frazer regăsim criterii de factură etnografică: practici lingvistice, diferite ritualuri, diverse constructe politice ce sprijină demarcația grupului, credințe, norme, simboluri, modalități în care comunitățile reacționează la diferiți "ceilalți" sau chiar la aceiași în ocazii diferite. De asemenea, avem existența unui spectru larg de activități și interese, implicarea persoanei ca întreg și nu doar segmentar, responsabilitate față de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Cât de completă a fost ruptura cu trecutul? Care a fost natura acestei rupturi? Dacă ar fi să ia comunitatea vreo formă în circumstanțele sociale radical noi, care ar fi aceasta?" (Bender, 1991: 3). Nu putem trasa o linie de demarcație între diversele tipuri de habitat, deoarece una este urbanul românesc și cu totul altceva cel american. Iar acolo de asemenea sunt diferențe semnificative. Comunitățile pot exista oriunde sunt îndeplinite condițiile necesare. Iar acestea pot fi îndeplinite și în mijlocul unui oraș
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fie iarăși surprinsă de o tendință care, oricum, se va împlini. 7. "Privatizarea puterii" Roma, ne spune Gullen Murphy, a fost confruntată și ea cu problema distincției dintre sursele private și cele publice ale puterii. Este adevărat că linia de demarcație dintre cele două domenii este greu de trasat în mod limpede. Dar atunci când devine puțin clară sau când dispare complet, puterea centrală este pusă în imposibilitatea de a conduce. America a îmbrățișat cu o asemenea fervoare privatizarea, încât a ajuns
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
lui Allison Stanger, semnificativ intitulată One Nation Under Contract: The Outsourcing of American Power and the Future of Foreign Policy, analizează tocmai acest fenomen, care a provocat "privatizarea războiului, a politicii externe și de securitate" a SUA. "Pe măsură ce liniile de demarcație între sfera privată și cea guvernamentală au devenit din ce în ce mai greu de stabilit, administrația însăși a complicat acest bal mascat în care fiecare își schimbă hainele cu ale celuilalt, externalizând tot ce a putut către sectorul privat. Rezultatul este că, în
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
școli din alte cartiere cu celebrele autobuze de școală de culoare galbenă. Chiar și așa, injustițiile au rămas, căci, dincolo de inegalitățile dintre școli, există diferențe în ceea ce privește tratamentul aplicat copiilor în cadrul aceleiași școli, diferențe care sunt puternic asociate cu linii de demarcație de natură socială (clasă, rasă, etnie, religie, sex). După câteva decenii, rezultatele de mai sus sunt confirmate de studiul PISA, care constată că performanțele la teste ale elevilor sunt influențate nu numai de statusul socioeconomic al părinților, ci și de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care sunt fixate forurile de decizie a prețului gazelor - Moscova pentru firma Gazprom - sau a combustibililor lichizi - Viena pentru OPEC. Pentru majoritatea firmelor, aria de interes se concretizează cel mai frecvent sub forma unei arii geografice relativ compacte, în jurul organizației. Demarcația are o trasare geografică precisă - districte (regiuni), state sau grupe de state - în multe cazuri de acțiune a unor factori asociați prin definiție unităților administrativ-teritoriale, cum ar fi acțiunea unor reglementări de natură legală. În mod similar, poate apărea o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]