831 matches
-
mai tare... Așa că și asta a fost o Învățătură, că dacă ai scăpat de grupul bandiților, să nu te gândești că ai scăpat definitiv pentru că: „Noi vom afla dacă ai ascuns ceva”. Ce v-a șocat cel mai tare În timpul demascărilor? Faptul că n-ai putut să socotești, să calculezi ce urmează În clipa următoare... N-ai putut să știi când urmezi tu. Și ai auzit, și ai văzut... Dar nu prea ai avut voie ca să privești din colo Încoace... Că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o presiune morală, psihică, omul poate crede că, Într-adevăr, el a greșit, a făcut o prostie, și lumea din afară s-a schimbat. „Numai eu să fiu prost ca să rămân așa cum am fost?” Cam astea erau gândurile noastre... După demascări s-a trecut la „Învățături”... Ne spuneau că societatea burgheză e complet putredă, că mama ta și tatăl tău sunt ipocriți, derbedei, mă rog. Că familia burgheză e o ipocrizie pentru că, În fond, este numai curvăsărie, și asta ai putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și, după ce am fost reeducat, iarăși am luat pe această temă... Cum am privit atuncea și cum privim acuma, cum analizăm și ce aspect greșit am avut atuncea și cum trebuie să vedem acuma... Orice om care este Întrebat despre demascare Începe cu torturile. Dar ar fi trebuit să inversăm. Să Începem cu mentalitatea... S-a schimbat mentalitatea ta sau nu? Cu asta ar fi trebuit să Începem... Și eu vă spun sincer că da. Am schimbat mentalitatea... Pentru cât timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care au vorbit perfect ungurește. De exemplu, Chebeleu sau Crainic. Și dacă a fost vorba despre un subiect important, atuncea am Întrebat pe el: „Te rog să-mi traduci”. Întrebam pentru că eram curios dacă au existat probleme de comunicare În timpul demascărilor? Da. Au fost. Au fost, cum să nu? Și câteodată... (zâmbește - n.n.) sau de mai multe ori, după o bătaie serioasă, a fost chemat Liciniu Blaga acolo ca să traducă Întrebările și Îmi amintesc că el mi-a spus: „Te rog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o bucată de sânge Închegat. No, și el a mișcat picioarele acolo... A primit sus porția de la Țurcanu, Încă În plus, pentru acest fapt n-a mai primit. A stat Înapoi acolo În grupul „bandiților” și a continuat sistemul de demascare... Pe urmă, a primit și el mai departe bucățile de săpun și a fost reeducat. Acuma n-are nici un rost ca să povestesc mai departe, pentru că oamenii aceștia au fost un fel de... jertfe, no. Și el o fost un om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a fost acolo. Acolo, noi ne-am plimbat... de fapt, am fugit În pas alergător, dar era o mișcare. Dar n-am știut ce este dincolo de gard... Și la baie ne ducea Înainte o dată În fiecare săptămână, dar În timpu’ demascării... la 10-12 zile o dată. Când ați plecat de acolo? Am plecat pe 25 august 1951 către Gherla și am aflat după aceea că am fost ultimul lot care a părăsit Piteștiul. La Gherla ați mai avut parte de reeducare? La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să nu sperăm În viitor că vom mai continua școala... Spunea Țurcanu: „În cel mai bun caz, dac-o s-ajungi să fii șofer, asta ar fi o meserie deosebită!”. Și exact așa s-o Întâmplat. Ne-a explicat ce urmează: demascare internă, pe urmă demascare externă și schimbarea conștiinței. Dintre cei care au fost bătuți Împreună cu dumneavoastră, mai țineți minte pe cineva? Păi, nominal, așa, nu știu, dar tot lotul ăla de studenți de la Medicină din București a fost bătut... Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
viitor că vom mai continua școala... Spunea Țurcanu: „În cel mai bun caz, dac-o s-ajungi să fii șofer, asta ar fi o meserie deosebită!”. Și exact așa s-o Întâmplat. Ne-a explicat ce urmează: demascare internă, pe urmă demascare externă și schimbarea conștiinței. Dintre cei care au fost bătuți Împreună cu dumneavoastră, mai țineți minte pe cineva? Păi, nominal, așa, nu știu, dar tot lotul ăla de studenți de la Medicină din București a fost bătut... Când au Început demascările? După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
urmă demascare externă și schimbarea conștiinței. Dintre cei care au fost bătuți Împreună cu dumneavoastră, mai țineți minte pe cineva? Păi, nominal, așa, nu știu, dar tot lotul ăla de studenți de la Medicină din București a fost bătut... Când au Început demascările? După câteva zile o Început demascările. Aveau o cameră alături și-acolo trebuiau să spună: le dădea hârtie, creion și să scrie. Ce fel de lucruri trebuiau să spună deținuții În demascările lor? Ce v-a impresionat cel mai tare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Dintre cei care au fost bătuți Împreună cu dumneavoastră, mai țineți minte pe cineva? Păi, nominal, așa, nu știu, dar tot lotul ăla de studenți de la Medicină din București a fost bătut... Când au Început demascările? După câteva zile o Început demascările. Aveau o cameră alături și-acolo trebuiau să spună: le dădea hârtie, creion și să scrie. Ce fel de lucruri trebuiau să spună deținuții În demascările lor? Ce v-a impresionat cel mai tare? Păi, alea În care Își blamau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din București a fost bătut... Când au Început demascările? După câteva zile o Început demascările. Aveau o cameră alături și-acolo trebuiau să spună: le dădea hârtie, creion și să scrie. Ce fel de lucruri trebuiau să spună deținuții În demascările lor? Ce v-a impresionat cel mai tare? Păi, alea În care Își blamau părinții, biserica, religia... Asta era la ordinea zilei. Cam cât timp a durat până ați fost considerați reeducați? Destul de mult... Două-trei luni. Până prin aprilie 1950. Unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
prin iunie 1950, am fost dus la Gherla. Ne-au zis să avem grijă, că mergem acolo, și să căutăm să Îi reeducăm pe bandiții de acolo, care erau muncitori. Cine v-a zis asta? Țurcanu. La Gherla cine conducea demascările În camerele În care ați stat? Era Constantin Bogos... Coca Îi ziceau ăștia, tot moldovean, de prin Bacău. Păcat de el, că spuneau moldovenii lui de-acolo, care-l cunoșteau, că venea dintr-o familie de intelectuali... Eu așa rețin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și Constantin Bogos ăsta a tot stat pe capul unuia, l-a tot descusut... Ce o fi spus, ce n-o fi spus..., da’ ăla, săracul, s-a lăsat dus de poveștile lui și până la urmă l-au băgat În demascări și l-au bătut până l-au omorât. Mai știți cum Îl chema? Nu mai știu, deși l-am citit pe tabla aia de la Gherla... Da’ nu-mi vine În minte acum. Era ceva muncitor de prin Dobrogea. În camerele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de ochii lumii, că el n-a fost decât o concesie făcută oamenilor muncii din Iugoslavia pentru a înlesni titoiștilor să-și ascundă cu mai mult succes planurile imperialiste de luptă împotriva țărilor de democrație populară și împotriva Uniunii Sovietice”. „Demascarea bandei lui Rajk” a dezvăluit intenția „de a restaura capitalismul cu ajutorul forței armate”, Ungaria urmând a fi transformată „întro colonie americană dată în arendă lui Tito și condusă de spionii acestuia - alde Rajk, Rob, Palffy”. Peste hotare era răspândit zvonul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
o serie de comploturi, atentate etc., prin care să netezească drumul spre lovituri de stat, menite să restaureze în aceste țări regimuri credincioase imperialiștilor”. Asemenea evenimente s-au petrecut în Ungaria și Bulgaria, unde au avut loc procese soldate cu demascări și condamnări. Ultimul capitol al broșurii are în vedere măsurile ce trebuiesc luate pentru a lupta „împotriva imperialiștilor, precum și împotriva clicii lui Tito și a agenților titoiști”. Ca argument, în spiritul propagandei de atunci, se aduce un citat dintr-o
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
imperialiștii americanoenglezi, de clica fascista a lui Tito”, care printr-o serie de acțiuni la granițele noastre, intenționează declanșarea unui nou război. Sentimentele tinerilor din regiunea Gorj față de aceste evoluții grave s-ar materializa sub cele mai diferite forme, inclusiv „demascările făcute la gazetele de perete, de stradă, caricaturi și în toate ședințele ținute în cadrul organizațiilor”. „Țăranii muncitori - spune articolul „Oamenii muncii din regiunea noastră înfierează provocările criminale ale fasciștilor de la Belgrad” - demască pe toate căile uneltirile imperialismului americano-englez și ale
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
șef al Secției Propagandă a Comitetului Regional P.M.R. Gorj, solicită „toată atenția pregătirii cu succes a anului școlar la învățământul de partid”. Aflăm, cu acest prilej, ca la cursurile de învătământ politicoideologic a crescut considerabil calitatea dezbaterilor, „fapt dovedit prin demascarea continuă a elementelor dușmănoase din regiunea noastră și a imperialiștilor americano-englezi, împreună cu slugile lor, de țeapă clicii fasciste de la Belgrad, TitoRankovici”. Presă din Gorj își îndreaptă atenția și asupra „titoiștilor” ce par a fi activi în alte țări ale sistemului
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
29.06.1941. Acest Însemn se referă la steaua roșie. Discursul locțiitorului primului-ministru la radio a fost publicat la 1 iulie 1941, În Universul. „Stalin XE "Stalin" este evreu”, Gazeta Țării, 1.7.1941. Ilie Rădulescu XE "Rădulescu, Ilie" , „Senzaționala demascare a anarhismului iudaic”, Porunca Vremi, 02.07.1941. Mișcările antisemite au susținut că nu exista evreu român - cu alte cuvinte, evreu care a absorbit cultura română și se identifică cu poporul român -, ci că toți evreii sunt „jidani”. Timpul, 04
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
nimeni nu crede propriu-zis În prezența extratereștrilor, toți se comportă ca și cum extratereștrii ar fi aici. În termeni de psihologie socială, asta se numește persuasiune. Iar consecințele nu vor Întîrzia să apară. — La ce consecințe vă gîndiți? — După lansarea campaniei de demascare și combatere a lor, veți Înțelege mai bine. Mai Întîi, vom instrui populația pentru a-i recunoaște. Cum recunoaștem un extraterestru? Foarte simplu, pe baza unor criterii. În primul rînd, nici un extraterestru nu va recunoaște vreodată că ar fi ceea ce
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fixat de patriarhul Justinian și deprins la cursurile de îndrumare. Accentul pus pe tipic, omiletică și catehetică, în combinație cu programul liturgic, trebuia să le arate preoților modalitatea practică de a face față religiei catolice și protestantismului, dar și modalitatea „demascării“ „dușmanilor“ „Patriei“, ascunși sub „falsul veșmânt“ al „imperialismului papal sau ecumenismului protestant“68. De altfel, ideea identificării și „demascării“ „dușmanilor democrației populare“ era reluată într-un amplu excurs istoric de ministrul Cultelor Stanciu Stoian (la deschiderea cursurilor de îndrumare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu programul liturgic, trebuia să le arate preoților modalitatea practică de a face față religiei catolice și protestantismului, dar și modalitatea „demascării“ „dușmanilor“ „Patriei“, ascunși sub „falsul veșmânt“ al „imperialismului papal sau ecumenismului protestant“68. De altfel, ideea identificării și „demascării“ „dușmanilor democrației populare“ era reluată într-un amplu excurs istoric de ministrul Cultelor Stanciu Stoian (la deschiderea cursurilor de îndrumare pentru anul școlar 1950-1951), care afirma faptul că după cel de-al doilea război mondial „... în momentul când lagărul păcii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au situat sub semnul dialecticii lui „să dea seama” și a îmbrăcat haina cunoscută a „vânătorii de vrăjitoare”. Tribuni ai „noii ordini culturale”, în numele noilor idealuri și al „așteptărilor maselor populare”, își denunțau confrații, pentru ideile lor, solicitând interzicerea acestora, demascarea lor publică, distrugerea carierei lor. Li se solicita acum intelectualilor să părăsească „turnul de fildeș”, să pășească în arena socială, să scrie o literatură „pentru mase”. Polemicile se desfășurau sub semnul intoleranței, al urii, al cuvântului care nimicește. Se anunțau
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
infamii ai fi inventat, Țurcanu ștorționarul-șef - n.n.ț nu era niciodată mulțumit. De tortură nu puteai scăpa. Era doar posibil, acuzându-te de cele mai mari mârșăvii, să scurtezi perioada de schingiuiri”. Întregul proces cuprindea patru faze: prima se numea „demascarea externă” și se solda cu afirmarea loialității față de partid din partea deținutului, acesta fiind obligat să-și demaște toate legăturile pe care le avusese și pe care nu le dezvăluise la anchetă; a doua, „demascarea internă”, îl solicita să-i denunțe
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cuprindea patru faze: prima se numea „demascarea externă” și se solda cu afirmarea loialității față de partid din partea deținutului, acesta fiind obligat să-și demaște toate legăturile pe care le avusese și pe care nu le dezvăluise la anchetă; a doua, „demascarea internă”, îl solicita să-i denunțe pe cei ce-l ajutaseră să reziste în interiorul închisorii; „demascarea morală publică”, a treia fază, însemna un pas mai departe pe linia distrugerii individualității: deținutul trebuia să calce în picioare tot ce avea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din partea deținutului, acesta fiind obligat să-și demaște toate legăturile pe care le avusese și pe care nu le dezvăluise la anchetă; a doua, „demascarea internă”, îl solicita să-i denunțe pe cei ce-l ajutaseră să reziste în interiorul închisorii; „demascarea morală publică”, a treia fază, însemna un pas mai departe pe linia distrugerii individualității: deținutul trebuia să calce în picioare tot ce avea mai scump - soția, familia, prietenii, credința. În faza a patra, primit fiind în grupul „Organizația deținuților cu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]