301 matches
-
de neimaginat, rosti aspru N'Gai Loon spre Tars. Lama nu trebuie văzută niciodată. De nimeni! - Iartă-mă, Maestre. Așa am crezut în momentul acela. - Ai procedat nesăbuit. - Mai nesăbuit ca tine? întrebă aparent pe un ton neutru Allin Perse. Dementul ăla are dreptate. Cum vei străpunge apărarea Kyrallului? - Asta e problema mea, îl repezi N'Gai Loon. Anunț-o doar pe Alaana că vin, așa încît ea să îi prevină pe ceilalți! Ei știu ce e de făcut. Și nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de dus o viață evreiască În limba Americii și această limbă nu prea stimulează gânduri negre... Pe de altă parte, Ravelstein Îndemna pe fiecare să-l citească pe Céline. Sigur, Céline dispunea de o enormă Înzestrare, dar era și un dement enorm. Înainte de război a publicat Bagatelles pour un massacre. În acest pamflet sălbatic, denunță evreii care au ocupat și violat Franța. Un lupanar evreu - Bordelul Domnului. Cazul Dreyfus fusese reluat. Eram de acord totuși cu Ravelstein că Céline nu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
am gustat praful depus după călătoria noastră de peste zi, jegul ăla sfânt. — Ah, chiar am de gând să te fut, evreico, i-am șoptit eu malefic. Ești nebun! strigă ea împingându-mă cu toată forța ei, deloc neglijabilă. Ești un dement scăpat de la balamuc! — Nu, vai, nu, Naomi, am mârâit eu, vai, nu, dar trebuie să-ți dau o lecție - și m-am opintit, m-am opintit în ea ca s-o învăț minte: O, tu, evreică virtuoasă, s-au schimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
obrajii fierbinți de la aerul care ieșea pe gura de Încălzire, Desdemona opunea rezistență la noua Întorsătură din firul poveștii. ― Diavoli? Toți oamenii albi? Pufni din nas. Se ridică de pe jos, scuturându-se de praf. ― Ajunge! Nu mai ascult ce spune dementul ăsta. Eu lucrez. Ei mă plătesc. Asta-i tot. Dar a doua zi dimineața era Înapoi la templu. La ora unu vocea Începea să vorbească și bunica mea asculta iar: ― ȘI ACUM HAIDEȚI SĂ FACEM O COMPARAȚIE PSIHOLOGICĂ ÎNTRE RASA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a Împiedicat să mă mai gîndesc la altceva, inclusiv la mîncare și la pericole. Cred că vă pot explica destul de limpede situația, acea putere irezistibilă emanată de parfumul ei. Doar puțin a lipsit ca să nu sar pe ea ca un dement. Mi-am Închipuit cum o să sar pe ea venind din spate și o să-mi Înfig incisivii În blana gîtului ei, În timp ce ea Își curbează spinarea lungă și musculoasă, Își ridică fundul În aer și, cu un chițăit de agonie absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
am croit drum În visurile mele pînă hăt departe, În China din timpul dinastiei Tang, Machu Picchu și etajul șaptezeci și trei al clădirii Empire State Building. TÎrziu, Într-o noapte, eram ocupat cu visul meu despre poetul francez cel dement. Eu - sau el sau Fred Astaire, nu contează - Își pierduse un picior luptînd pentru Comuna din Paris. Ani de durere și de absint Îl/mă/ne smintiseră. În scena din visul meu, care se petrecea Într-o noapte ploioasă, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
o străduță Îngustă din Paris bătînd cu pumnul În ușa din față a unei case ce-i aparținea marii actrițe Sarah Bernhardt. În cealaltă mînă ține strîns, Înfășurate În mușama ca să le ferească de ploaie, fragmente din superbul lui poem dement „Ode à la Nuit”. Mă aflam În pivniță și citeam În Encyclopedia Britannica despre Sarah Bernhardt, cînd am tresărit la auzul ușii de la prăvălie deschizîndu-se. Avîntîndu-mă pe gaura ancestrală, m-am cățărat prin puțurile de aerisire negre ca tușul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
doar ca să-i distrag atenția. Însă ceea ce voiam neapărat să fac, de fapt aproape că am și făcut, a fost să ies În viteză din Gaura de șobolan, să mă arunc la picioarele lui și să-i sărut ca un dement pantoful. Gestul meu avea să-l miște profund. Atunci cînd se muta de aici, avea să mă ia cu el. E cît se poate de interesant faptul că iluziile nu au niciodată sfîrșit. Ce ar crede cu adevărat Norman dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
să-mi folosesc corpul În locul palmei și al degetelor de la picioare, după care, pe la mijlocul expresiei, am schimbat principiul și mi-am folosit picioarele din față drept brațe și pe cele din spate drept degete mari. M-am agitat ca un dement, bătîndu-mă peste piept, apoi Încrucișîndu-mi picioarele, apoi făcîndu-mă cocoloș, ca un om căruia i-au luat foc hainele. N-avea nici un rost. Și totuși, situațiile disperate nasc speranțe disperate, așa că, după ce a fost cît p-aci să mor otrăvit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Hunter și preoții lui. La moartea lui John Hunter, acesta a fost urmat de fiul său, necruțătorul și scînteietorul Kevin Hunter și acesta, la rîndul său, de neputinciosul și risipitorul Wilson Hunter și așa mai departe pînă la ultimul conducător, dementul absolut Bob Hunter. În acel moment, se lucra la piramidă de 110 ani, iar cheltuielile făcute pentru Înălțarea clădirii gigantice secătuise cea mai mare parte a resurselor și așa reduse ale planetei, În timp ce populația era decimată de mutații genetice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
și adolescență prin culisele Teatrului maghiar de stat din Timișoara și nici cum am descoperit tot atunci, în patru scurte vacanțe, cartierele Budapestei și nici de ce tot acel univers a reînviat acum sub ochii mei. Rareori am simțit cât de dement s-a aruncat marea istorie asupra noastră și cât ne mai hăituiește ea până în ziua de azi. Iar asta a ieșit la suprafață în romanul lui Attila nu dintr-o frescă, ci dintr-o țesătură de mici istorii nebunești și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Tănase); Pag. 447. „Era grec corcit cu armean, avea fizonomie armenoidă și colorație Închisă măslinie” (A.C. Cuza); Pag. 449: „... sunt armeni verii Aurel (legionar) și Garabet Ibrăileanu, Cristache Solomon...”; Pag. 452: „Nae Ionescu, hindus și xenofob”; Pag. 462: „N. Paulescu-i dement, iar D. Gusti și M. Dragomirescu-s proști”; Pag. 498: „Sima și Petrașcu, hoți de găini”; Pag. 515: „... tuturor leproșilor politici”: Pag. 515: „Nicolae Petrașcu..., vechi costoboc”; Pag. 515: „grupul Ianolide Gafencu, grupul buricarilor legionari”; Pag. 546: „Moș Zagreb făcea petiții
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
tinerilor (care, ca să rămânem în domeniu, nu știu nici să țină o chitară în mână, cum zicea un rollingstone despre un punker...). Numai că-n showbiz „mutația valorilor estetice“ se desfășoară cu viteza unei motociclete japoneze, condusă de-un american dement pe-un teren accidentat din Țara Galilor... Acesta e point of entry al iconografiei dezvoltate în jurul trupei Judas Priest - viteza. Motocicleta este chiar element de scenă, intrarea solistului vocal, Rob Halford, făcându-se în unele concerte pe-un superbolid (a cărui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
De la un moment dat nu m-am mai putut controla și, în timp ce unii se ridicaseră să danseze, eu am început s-o fixez tot mai insistent pe Gina, care se prefăcea că mă ignoră. Cred că o priveam ca un dement, căci, înainte să-mi pierd luciditatea cu totul, am observat uitătura speriată a Sandei. Din acest moment, mi-au rămas mai mult senzații decât amintiri. Mi-au povestit mai târziu că m-am apucat să mă plâng băieților de felul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Talentul acela, așa cum a fost s-a dus. Singura șansă de-a face ceva într-adevăr violent în favoarea adevărului sau a dreptății sau a ce vrei dumneata, i-am spus Zânei-Mele-Bune, ar fi să-mi pierd mințile, să devin un dement cu porniri criminale. Asta s-ar putea întâmpla. În situația propusă de dumneata n-ar fi exclus ca într-o bună zi să mă cuprindă brusc amocul și s-o iau la goană pe stradă cu o armă în mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
a uitat că avea de gînd să mă sărute ? Oare să-l sărut eu ? Nu. Nu. — Lui Pete Îi plăceau mult păianjenii, spune brusc. Erau animalele lui de casă. Păianjenii mari și blănoși. Și șerpii. Pe bune ? Mă strîmb. — Un dement. Era un tip absolut dement. Expiră adînc. — Încă... te mai gîndești la el, spun șovăind. — Da, mă gîndesc foarte des la el. Urmează un alt moment lung de tăcere. În depărtare, aud un grup de oameni care pleacă de la Antonio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
lui Rogojin aștepta de mult prima provocare. Lebedev îi șoptea lui Rogojin la ureche ceva cu deosebit devotament. — Ai dreptate, conțopistule! spuse Rogojin. Ai dreptate, suflet beat! Eh, fie ce-o fi! Nastasia Filippovna! strigă el, privind-o ca un dement, intimidat și brusc îmbărbătat până la impertinență. Uitați optsprezece mii! Și trânti în fața ei pe masă un teanc de bani înveliți în hârtie albă și legat în cruciș cu niște șnururi. Iată-i! Și... vor mai fi! Nu avea curajul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și marginile mele le-ntind spre marginile lumii, ce auz misterios îmi descifrează în zare un cor de copii nebuni? ... În incerta veșnicie a unei după-amieze de vară, vocea spartă a unui puști te tulbură mai mult ca rugăciunea unui dement sau ca surâsul irevocabil al unui sinucigaș. Un gânditor n-are drept să se contrazică mai mult decât viața. N-are rost să fii decât poet, matematician sau general. S-ar putea ca femeile să nu existe decât pentru a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
băiat de la Marină m-a văzut... — Acum un minut ați spus că l-ați pierdut. Își duse mîna la păr distrat. — Că l-am pierdut, că mi-a fost șparlit, ce contează? M-am ferit și-am colindat ca un dement prin toate toaletele din trenul ăsta. Nu caut decît o persoană cu inima bună care să mă ajute să mă opresc nițel. N-o să mă ating de-un fir de păr! Puteți avea Încredere În mine, vă jur pe ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
gemea, când încerca să strige după ajutor? Unde erau muierile astea care vin acum să se umfle de plâns sub ochii mei, pe spezele mele? Mă scol, cu pumnii încleștați, probabil că am o figură de nebun, de ucigaș, de dement. Le văd retrăgându-se din calea mea. Le dau afară. Închid ușa. Nu rămânem decât noi trei: Clămence, doctorul și cu mine. Am spus deja despre Hippolyte Lucy că era un doctor bun. Un doctor și un om bun. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Dacă ești matură, mai bine te limitezi la statutul de nevastă a unui domn important, căci performanțele tale profesionale sau comunitare tot nu contează. Dacă ai îmbătrânit, este cazul să mori săracă, înghețată de frig sau să te violeze un dement. Altfel, probabilitatea de a exista în presa românească scade dramatic. Treci în invizibilitate. Poate că ziariștii te vor contrazice cu excepții. Dar numai cu excepții. Curentul, 31 decembrie, 1997 De la limbajul, la practica desconsiderației Întâi faptele: pe 1 noiembrie 1998
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
constatându-și eșecul, l-a amplasat pe cel de-al doilea. De aici, a decurs firesc următoarea ipoteză, care ne-a fost apoi de un real folos, cum se va vedea: Numai un om având un curaj diabolic sau un dement putea acționa de o asemenea manieră! Pentru că, prima grijă a celui care comite un act atât de grav este să se îndepărteze cât mai rapid de locul faptei. M-am alăturat imediat colegilor de miliție și securitate, anchetând, ore întregi
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
simplu muci. Brusc, habar n-am avut în ce zi sunt și dacă „Orizontul“ trebuie deja dus în tipografie, nici că Filip Florian chiar vine la Timișoara cu Attila Bartis. M-am și văzut internată la căminul de zi pentru demenții senili pe care-i înviorează voluntarii de la „Inimă bună“. Am apăsat rapid pe turn off, am tras o haină peste trening și, la 23,15 h, am început să dau ture în jurul casei, prin parc. Pe la miezul nopții am știut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
să înțeleagă că stăruințele lui vor fi inutile. Nu cred în violuri, într-un viol există și o parte de acceptare a femeii, tu nu o vei avea, nu înțelegi? Ovidiu plecase în cele din urmă trântind ușa ca un dement, plecase pentru prima oară cu ținuta răvășită, aproape desfigurat de furie. Carminei nu-i mai rămăsese decât să-și strângă în grabă bagajele. O făcu tremurând din toate încheieturile ca și cum urma să vină seismul și ea trebuia neapărat, în cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
grade. Dă cu sete Ciocoiu, harșt-harșt, cu o bucată de antenă de la stațiile radio, ne plesnește peste cur, și noi o zbughim printre aracii și lujerii de viță-de-vie, și cădem și ne ridicăm din nou, dar râdem ca apucații, ca demenții, și curând obosim și ne trântim pe pământul uscat. E fierbinte pământul și pe noi ne ard obrajii și ne ustură curul. Și tremurăm, și suntem atât de tineri. — Gustarea! Hai, bă, că a venit gustarea! Sărim ca arși și
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]