336 matches
-
Ibrăileanu explica metodele subtile folosite de Eminescu pentru seducerea cititorului. Le explica didactic, scriind pe o tablă imaginară citate și analizându-le cu o uimitoare (pentru mine, atunci) sagacitate. Această descoperire nu a însemnat din punctul meu de vedere o demitizare a literaturii și nu a reprezentat o pierdere. Lectura unui text în cunoștință de cauză m-a pasionat la fel de mult ca și lectura ingenuă. La facultate (la București, între 1965-1970) Nicolae Manolescu, cu modul său decis de a distinge valoarea
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
privat închiriat în acest scop cu ușurința și înclinația spre risipă cu care-l exasperase dintotdeauna pe Liovocika al ei. De-a lungul ultimului an, până la acest sfârșit, Jay Parini recompune un portret antinomic al lui Tolstoi - între idealizare și demitizare - alăturând mărturiile celor care i-au stat cel mai aproape: Sofia Andreevna, secretarul Bulgakov, primejdiosul Certkov, medicul Makovițki. Întrerupte în răstimpuri de însăși "vocea" lui L.N. (Lev Nikolaevici), recepționată însă indirect, prin fragmente de jurnal, scrisori către diverși, articole sau
Un „docu-roman“ by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6744_a_8069]
-
acum, adulându-l ca pe Isus Christos însuși și Liovocika permite asta. E atât de lacom de faimă, atât de însetat de laude! Dacă lumea ar ști ce știu eu..." Ea e singura care îl cunoaște cu adevărat, ea știe, demitizarea din paginile ei și nu ale altora se revarsă : " Adevărul adevărat este că soțul meu, cel mai mare scriitor rus de la Pușkin încoace, a făcut o pasiune scandaloasă, senilă, pentru un lingușitor bondoc de vârstă mijlocie. În copilărie, ba chiar
Un „docu-roman“ by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6744_a_8069]
-
nu izvorăște dintr-o reală trăire poetică, ci este rezultatul unui expozeu exterior, prolix, aluvionar, cu inserții naturaliste uneori. Programul, îndeajuns de vizibil și de schematic, sărăcește puterea emoțională a unor versuri luate separat". Despre Marin Sorescu ni se arată: "Demitizarea de care s-a vorbit atîta sau, mai nou, deconstructivismul poetului din Bulzești trebuie că și-au avut sorgintea în această ușurință și obișnuință de a mima și parodia a țăranului isteț, cel ce scornește porecle întregului sat. (...) O gamă
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
de formare. Orgolioasă și suficientă sieși, generația ieșită din mantaua lui Marius Ianuș și-a făcut un titlu de glorie din aruncarea peste bord a tot ceea ce iese din tiparele propriului program și din sfărîmarea (prin ignoranță) idolilor generațiilor anterioare. Demitizarea este cuvîntul de ordine, iar vechii maeștri contează doar în măsura în care scrisul lor mai are puncte de interferență cu noua estetică. Pe acest fond de emancipare a tinerei generații, de revoltă împotriva valorilor canonizate, o carte precum Luciditate și nostalgie de
Întîlniri esențiale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10716_a_12041]
-
câlțos și snob, oricum impracticabil, care, în loc să deschidă copilului apetitul de lectură din proprie inițiativă, îl dezgustă definitiv de ea." Pe cît de îndreptățită e venerația, atîta timp cît nu degenerează în idolatrie intolerantă, pe atît de explicabilă e și demitizarea. Nu opiniile tinerilor din celebrul număr al DILEMEI sînt motive de îngrijorare, ci mentalitatea reziduală a unei epoci revolute. Sau atitudinile aberante, precum "propunerea sanctificării lui Eminescu, clamată în plin Parlament de un "tribun" supraponderal și veșnic agitat. A aspira
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
Am zărit lumină..., la Vărul Shakespeare și până la rugăciunile din Puntea, toată opera lui este un program, perfect conștientizat, de dezamorsare a gândirii tragice. În sistemul semiotic al epocii, "poantele" lui Sorescu erau puncte de lumină, legende cu final schimbat, demitizări benigne ale condiționărilor fatale. Așadar, morala, noima, tâlcul. Tâlcurile lui Blaga redescoperite și ele (ne amintim: Blaga a fost pus atunci în valoare ca "poet al luminii"), erau tâlcurile rădăcinilor mitice, tâlcurile anilor șaizeci au fost tâlcuri ale individualizării, curajului
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
în fața celui socialist al consensului. Alta a fost constituirea unei contramitologii, mult mai elaborate și mult mai subtile decât cea impusă de propaganda comunistă. Dată fiind natura ei polemică, fiind construită pe un dispozitiv ironic, ea poate să treacă drept demitizare. Numai că ambiguitatea, paradoxul, poanta preiau acum vechea funcție a metaforei, de remotivare ontologică a limbajului. Sunt scurtcircuitări semantice ale vorbirii curente, care se încarcă astfel de vibrație metafizică. Poezia lui Nichita Stănescu e o romanță modernă, dar și un
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
și nu contează decât victoria, deoarece istoria este scrisă de învingători („De la bătălia de la Maraton încoace, depinde cine povestește primul.” „În istorie va fi scris ceea ce spunem noi.“). Însă una dintre mizele cărții, cu siguranță cea mai importantă, o reprezintă demitizarea figurii mareșalului Antonescu (cred că așa se justifică și inserarea în Addenda a documentelor despre deportarea țiganilor în Transnistria: pentru a întări adevărul ficțiunii istorice). Călătoria lui Georgian pentru a-și scoate mama și surorile din lagărul transnistrean oferă prilejul
O istorie fără eroi by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3004_a_4329]
-
interesantă analiză consacră dl. Mircea Iorgulescu studiului d-lui Matei Călinescu de la Polirom intitulat Despre I. P. Culianu și Mircea Eliade (nr. 19 și 20). În introducerea criticii sale, dl. Iorgulescu se referă la formele aberante pe care le-a luat "demitizarea" lui Eliade în cîteva cărți recente. Fără a o numi pe aceea a d-nei Alexandra Laigniel-Lavastine (despre care România literară va publica în numărul viitor o amplă recenzie), Uitarea fascismului de la Presses Universitaires de France, dl. Iorgulescu semnalează primejdia transformării
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
moartea să nu mai fie autentică, ci doar o reclamă în culori la sicrie de lux, își pierde orice eficacitate într-un loc unde inadecvarea la real este la ea acasă, istoria oficială nici măcar un mit ce merită efortul unei demitizări, ci doar o farsă, iar oamenii se percep unii pe alții mediat, fie prin prisma propriilor interese, fie printr-un ecran de calculator care îi videază de orice esență și îi transformă în cifre și statistici. David, informatician la o
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
curând jocul dialectic între reticența și mărturisire este de observat. Acesta îl atașează lui Mozart și așa trebuie înțeles cultul lui pentru un Amadeus căruia nu ar fi îndrăznit să-i cerceteze păcatele existenței cotidiene. Ce însemnătate au ele și demitizările care uită că ceea ce este esențial pentru un creator sunt operele, compozițiile și numai ele? Înainte de a aparține lumii și Franței, Chopin este al Poloniei de unde a dus cu el un climat natal, emoțional, dar și o voce - melodie interioară
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
și e de presupus că ele au fost gândite într-o anumită interdependență, "risipirea" publicistică intrând într-un proiect mai amplu, acum materializat. Miza cărții este expusă de la bun început, aproape toate paginile fiind scrise în spiritul și în litera demitizării. Autorul inventariază cele mai persistente clișee din spațiul și mentalul autohton, arătând distanțele mai mici sau mai mari dintre imaginea autoconstruită și realitatea propriu-zisă. Întrepătrunderea complexelor românești de superioritate și inferioritate a fost analizată, strălucit, de către Mircea Martin în cartea
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
personalitatea și ideile sale este însoțită de propria sa antiteză. Nu cumva, pentru a-și confirma vocația de critic iconoclast, gata să ia în răspăr ideile preconcepute și locurile comune și pentru a se adapta tendințelor postmoderne de relativizare, de demitizare, autorul supralicitează anumite surse periferice, mai puțin concludente (însemnări de jurnal făcute sub impulsul unor stări de moment, scrisori adresate unor prieteni care pot conține doza lor de teribilism), în detrimentul celor consacrate? Teoretic, un astfel de risc există. Dar Alexandru
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
le pune într-o lumină nouă și permite discursului romanesc să descifreze implicațiile și sensurile existenței umane cuprinse în binomurile dihotomice viață/literatură, adevăr/minciună, istorie/ficțiune, mythos și logos, amintire/ uitare. Reinterpretarea mitului clasic constă nu doar într-o demitizare prin răsturnare parodică, ci într-o subminare mai subtilă, care îl degradează și îl pulverizează în același timp, de parcă l-ar reflecta în cioburile uneia dintre oglinzile concave ale lui Valle-Inclán din esperpento-uri. Fragmentarea în imagini deformate și, în consecință
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
Daniel Cristea-Enache Fiecare geografie literară își are mitologia ei, proiectată și întreținută inclusiv în anii din urmă ai demitizărilor. În Ardealul postexpresionist, Poetul (cu majusculă obligatorie) este considerat Ion Mureșan. În sudul rotit caragialian în jurul Bucureștilor: Cristian Popescu. Iar în Moldova dependentă cultural de un Iași pendulând între melancolie și ironie, un nume ce cade greu e al lui
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
în România, generalul Pleșiță este liber să rostească toate enormitățile pe un post de televiziune, fără ca cineva să găsească nefiresc acest lucru. O constantă a volumu-lui o reprezintă punerea pe același plan a crimelor săvârșite de comuniști și na-ziști, precum și demitizarea unor poncife ale co-mu-nismului. De bun simț este observația privind ceea ce se afla în spatele isteriei produse în lumea comunistă și nu numai de luările de poziție ale senatorului McCarthy, din anii '50. Alexandru Călinescu face zob politica revistei "Le Monde
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
imposibil de atacat. Întregul eșafodaj omagial care plasa avangarda românească în pole-position-ul celei europene (idee alimentată mai cu seamă în anii de glorie ai protocronismului ceaușist) se clatină. Nu prin negație sau prin răsturnare, nu prin denunț scientist sau prin demitizare brutală, ci prin relativizarea subtextuală a unui "complex periferic" de care au suferit & profitat - în cantități egale - autori ca Ion Vinea, Tristan Tzara, Benjamin Fondane sau pleiada postumă de comentatori entuziaști ai lui Urmuz. O altă variantă - în optica mea
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
într-o haină filosofică ce nu-i șade bine, întîlnim și multe pasaje demne de reținut. A se vedea, de pildă, capitolul despre istorie, unde Valentin Ionescu face o foarte interesantă alăturare de texte din Iorga și Călinescu. Modelele de demitizare, tehnica portretelor sînt urmărite la istorici francezi, germani și italieni, paralela acestora cu stilul lui G. Călinescu nu poate fi decît profitabilă. Cartea în general este un registru de procedee pe care autorul le sesizează inteligent și, mai ales, le
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
l-ar avea drept lider în sectorul proză-roman pe Tică Popescu. Furia și revolta lui sunt mai elaborate, mai bazate parcă, mai în cunoștință de cauză decât ale celor din grupul format în jurul revistei Fracturi, fără a exclude însă anarhismul, demitizarea și desființarea perpetuă, până în pânzele albe. Citind manuscrisul romanului său, Mesteci și respiri mai ușor (parafrazare ironică a popularului text de reclamă pentru gumă de mestecat, prin care este puricată și luată la bani mărunți oferta contextului socio-politic-cultural-economic către generația
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
secret unde pregătea fluturii pe care îi căuta profesorul de naturale. Răspândește ideea că, în mod tainic, K. F. avea o grădină unde își cultiva trandafirii despre care răspândea apoi zvonul că i-au fost aduși de prinț de la Paris. Demitizările de acest fel sunt și ele rodul unei imaginații productive și eficiente. În atmosfera de singurătate din Vladia, exacerbarea secretelor era un fenomen natural. Misiunea inginerului era să întrețină iluziile (p. 309). Pentru el, adevărul era o invenție printre altele
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
explicație a scepticismului apăsat al lui Freud cu privire la viitorul orânduirii comuniste. Cât de puțin dispus era savantul de a face rabat la propria-i luciditate, se poate vedea însă cel mai bine în studiul dedicat lui Moise, unde procedează la demitizarea unei figuri culminante a poporului din care el însuși se trage. Volumul este completat oportun cu lucrări de mai mică întindere, respectiv Morala sexuală "culturală" și nervozitatea modernă (1908 - presupusă a fi prima abordare freudiană sistematică a conflictului dintre cultură
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
retractil cum era, trăise pînă în 1990. O dramă în felul ei". Și mai degajat ni se revelă dl. Lefter cînd vine vorba despre G. Călinescu. ,Contestatar" energic, așa cum se știe, al Divinului critic, d-sa e mînat de impulsul ,demitizării" atît de departe, încît, neoprindu-se la ,compromisurile politice" ale autorului Principiilor de estetică, pune la îndoială ,substanța efectivă" a operei acestuia (cu excepția aripei romanești), ,Ťadevărurileť ei mai puțin cercetate": ,în ce mă privește, cu titlu strict personal, am avut
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
prezență perceptibilă. Pentru că aici nu mai este vorba despre o privire istorică liniară, despre marcarea unei succesiuni, ci despre simultaneitatea și conjuncția în același proiect a două paradigme principial diferite: imemorialul și prezentul, forma definitivă și efemerul, proiecția legendară și demitizarea. Iar dacă la primul său nivel, acela al expoziției propriu-zise, intervenția artiștilor poate fi evaluată diferențiat, avîndu-se în vedere natura obiectelor, la nivelul secund, cel cu valoare de semnal, problemele de axiologie dispar. După cum dispare și prezumția eșecului. Pentru că scopul
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
estetică" decât un tâlhar de drumul mare. După un arc de timp medieval, e rândul mitologizatului Don Juan să beneficieze de pledoaria eseistului. Cât despre Don Quijote, acesta e un vechi receptor al admirației lui Paler. Mitizarea merge, de fapt, împreună cu demitizarea, în grade diferite și cu o pondere a captării semnificativului. Când Octavian Paler iese din acel desfășurător existențial despre care am vorbit, el revine la înclinația de a inventaria și selecta faptele (istorice, culturale în sens larg) pentru a desprinde
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]