1,351 matches
-
un Verhovenski care a transgresat toate rețetele răului sau un al doilea marchiz de Sade, pe care alții l-au asemuit cu doctorul Mengele. De fapt, el nu era decît încarnarea nefardată a "omului nou", care țintea a lua locul Demiurgului, impostorul demonizat avînd ca tehnică ura, ce se voia lider suprem asupra ansamblului Creației. Se poate pune întrebarea cum ar putea fi definită figura torționarului: este acesta un individ monstruos, o cumplită excrescență a Răului, sau e doar un instrument
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
ca student la Sorbona, dar pierde curând dreptul de a studia, deoarece trecuse de patruzeci de ani. Cunoaște în schimb un mic succes în anul 1969 cu ocazia apariției cărților sale „De l'inconvenient d'etre ne” și „Le mauvais Demiurg”. Deși în douăzeci de ani nu se vânduseră din cărțile lui decât 500 de exemplare, volumul „Aveux et anathemes” a cunoscut un adevărat triumf, vânzându-se în 30.000 de exemplare, fapt care i-a adus consacrarea. Cioran a scris
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
libertatea la multe speranțe. Că români nu putem avea decât una singură: Speranța într-o altă Românie. Despre Credință: Totdeauna m-a atras ideea că nu Dumnezeu a creat lumea ci un mic Satan. Pentru acest motiv am scris cartea „Demiurgul cel Rău”, care a fost inspirată de teoria bogomilă. Cine nu pactizează cu diavolul n-are nici o rațiune de a trăi, căci diavolul exprimă viața în mod simbolic mai bine decât Dumnezeu însuși. În ultimul său interviu acordat revistei germane
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
la dueluri între cei doi sau închipuie intrigi menite să recupereze scrisorile de amor dintre ea și Caragiale. De efect e tehnică relecturii biografiei eminesciene prin suprapunerea clișeelor operei. Florina Iliș dublează, cu mult umor, vizita metafizica a Luceafărului la Demiurg printr-o scenă în care Eminescu cere sfatul „tătucului” Maiorescu pentru consfințirea căsătoriei cu Veronica. La fel ca în poem, cenzură metafizica își spune cuvântul, însă cu argumentele avocățești-practice specific maioresciene: „Cunoaște artă elocintei și este un expert în rafinarea
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
l-a înțeles, l-a explicat! Arghezi, bănuiesc, era atît de convins că-i unic, că-i genial etc., încît i se păra o injurie întîmplarea de-a exista cineva care să-și deie seama de valoarea lui, a lui! Demiurg s-ar irita la fel, comentat de-un om, de-un om! De fapt, Arghezi se leagă de aspectul fizic al lui Fundoianu, exagerîndu-i pînă la grețos defectele. Dacă Mielușon ar fi arătat ca un arhanghel, sînt sigur că Arghezi
Pe stradă, femei cu sînii intoxicați de privirile noastre demente by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13508_a_14833]
-
de energie, visul capătă acea consistență care îi permite să înlocuiască realitatea. Dedicat reveriilor, Leonid Dimov conturnează principiul realității și reușește că creeze un univers fantasmatic compensatoriu, unde domnește principiul plăcerii, al îndeplinirii magice a dorințelor, unde visătorul este un demiurg. Tot ceea ce este strâmb în realitate își găsește îndreptarea în lumea nocturnă, îndrăgostitul devenind dintr-un învins un învingător, dintr-un ratat un erou: “Și pentru a treia oară am avut viziunea unei alte lumi care va fi, care este
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13342_a_14667]
-
tot ce voiam, pentru că erai numai un obiect al meu, și totuși eu mă închinam ție și cu toate că știam că puterea mea e nemărginită, eram sclavul unei sclave.” (60) Lucia de vis devine zeița căreia, în cadrul ritualului unor nupții paradisiace, demiurgul oniric îi pune la picioare creația sa. Percepția onirică a devenit la Leonid Dimov un fel de a doua (sau poate primă) natură. Știm că poetul avea “mișcări foarte elegante și lente”4, parcă pentru a nu tulbura prin agitația
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13342_a_14667]
-
de energie, visul capătă acea consistență care îi permite să înlocuiască realitatea. Dedicat reveriilor, Leonid Dimov conturnează principiul realității și reușește că creeze un univers fantasmatic compensatoriu, unde domnește principiul plăcerii, al îndeplinirii magice a dorințelor, unde visătorul este un demiurg. Tot ceea ce este strâmb în realitate își găsește îndreptarea în lumea nocturnă, îndrăgostitul devenind dintr-un învins un învingător, dintr-un ratat un erou: “Și pentru a treia oară am avut viziunea unei alte lumi care va fi, care este
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13351_a_14676]
-
tot ce voiam, pentru că erai numai un obiect al meu, și totuși eu mă închinam ție și cu toate că știam că puterea mea e nemărginită, eram sclavul unei sclave.” (60) Lucia de vis devine zeița căreia, în cadrul ritualului unor nupții paradisiace, demiurgul oniric îi pune la picioare creația sa. Percepția onirică a devenit la Leonid Dimov un fel de a doua (sau poate primă) natură. Știm că poetul avea “mișcări foarte elegante și lente”4, parcă pentru a nu tulbura prin agitația
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13351_a_14676]
-
minunată „POEZII” de MIHAI EMINESCU, într-o zi însorită de 1 Aprilie, când împlinisem 12 ani) era așa de încântat de mine, și nu era petrecere la care să nu mă pună în fața cunoscuților să le recit versurile mirifice ale demiurgului, iar el cânta cu multă patimă ”Pe lână plopii fără soț” și ” Nu voi mormânt bogat” alături de unchiul Predoiu Ilie, (țârcovnic la sfânta Biserică de la Vale, cu hramul Sfântului Dumitru) fiiul mamei Lisaveta, soră cu bunica Ana Voican de la Știrbești
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
Acest eveniment a avut loc prin străduința domnilor prov. univ. dr. Victor Crăciun, general de armată dr. Mircea Chelaru, directorului artistic al Filarmonicii „GEORGE ENESCU” maestrul Nicolae Licareț (care a cântat la orgă) din cele mai frumoase lucrări muzicale închinate demiurgului împreună cu magicianul sunetelor celeste, Gheorghe Zamfir, apoi a urmat inegalabilul eminescian, actorul Dorel Vișan de la Teatrul Național București. Au prezentat Adrian Pădureanu și Iuliana Marciuc și s-a trimis de către minunații artiști un salut cordial dragilor români, oriunde s-ar
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
propriei sale identități. Rămas necunoscut, acest Jurnal nu a stîrnit interesul criticii. Chiar și cele mai recente contribuții de specialitate (Cornel Ungureanu, Mircea Eliade și literatura exilului, București, Viitorul Românesc, 1995 ori Eugen Simion, Mircea Eliade, spirit al amplitudinii, București, Demiurg, 1995) îl ignoră sau fac referiri evazive la el. Singurele glose la textul pe care îl publicăm acum aparțin unui editor improvizat care, după ce a publicat cîteva pagini din acest Jurnal, s-a simțit obligat (vai!) să le și comenteze
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]
-
nu trăim. Numai că nu-i adevărat, pisica pe care o vede nu-i aceeași cu cea pe care ar fi putut s-o vadă cu trei sute de ani în urmă decât dacă o privește cu un ochi plictisit, de demiurg retras din afaceri. E ea și numai ea. Individul uman cu atât mai mult. Altfel, în ce ar mai consta tragedia? Individul suferă, nu specia. Individul moare - și e de neînlocuit. Nu poate fi reprodus. Mă poticnesc. În om există
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
poți să scuturi Din iarbă și din verdele tulpinii. Prin spuma mărilor urmăm delfinii, Spre vămile iubirii, cu tributuri. Iar orizontul fuge prea departe Și violet se-ntunecă amurgul. De stânci, strivite, valurile-s sparte, Chiar timpul tace, mut e demiurgul, Când ora în secunde se desparte, În contemplarea ta oftează burgul. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: DELFIN / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2096, Anul VI, 26 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre
DELFIN de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384894_a_386223]
-
mintea? Ce deșertăciune! E ca și cum l-ai judeca pe El. Poteca-i aspră către Gabriel, Aminte ia, Parnasul e genune! Nu poți ciopli ce'n suflet germinează! Poemul e semințelor veșmânt, Nu da alt sens, naturii, prin cuvânt, În tine, Demiurgul desenează. Nu orice vis ajunge pe simeze, Rostindu-te pe tine, vei rodi Un adevăr ce nu-l vor prohodi Contestatari cu mințile lor treze. *** Referință Bibliografică: Să scrii cu mintea / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SĂ SCRII CU MINTEA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384940_a_386269]
-
fi punctat de biserici! 18. În afară de cărți nu trăiesc decât dobitoacele și sfinții: unele pentru că n-au rațiune, ceilalți pentru că o au într-o prea mare măsură ca să mai aibă nevoie de mijloace auxiliare de conștiință. 19. Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meseriaș de geniu, fiindcă materia îi premerge. Prima idee de creație reală, au adus-o în istorie creștinii. 20. De creat doar zeul creează, iar omul imită. Eu când citesc cuvântul creație - literară
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
Platon poți să-l scuturi și constați că arhetipurile lui sunt filozofice, dar dacă muți arhetipurile acestea în religia lui Iisus Hristos, devin modurile în care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru că la el divinitatea este un simplu ''demiurg'', ceea ce în grecește înseamnă ''meseriaș''. 83. Am dorit dintotdeauna să fac o teză de doctorat cu tema Aflarea în treabă ca metodă de lucru la români. 84. La întrebările fundamentale ''de ce?'' și ''în ce scop?'' aporetica rurală românească răspunde: ''d-
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
de nimeni și nimic. Rămâi în ochii mei lumina care A adăstat în ei numai un pic. Simt lună plină-n noaptea asta iară Cocorii tău ți se întorc din sud. Cu dragostea purtată ce-nfioară Misterul de ați fi chiar demiurg. Mă simt în ochii tăi atât de bine Încât n-aș vrea să îi mai părăsesc. Mi-ai dăruit lumina lor, pe tine Dar mă întrebi dacă te mai iubesc ! Iubirea mea e tot mai consistentă Fiindcă curând noi doi
DESPĂRȚIRE TEMPORARĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383906_a_385235]
-
visele sfârșesc mereu în zori Am încercat să fac un compromis Și am chemat speranța-n ajutor! Trecuse ceva timp și nu venea, Dar într-o seară înspre amurg, Sosi la mine în prag și avea Pe față un zâmbet demiurg! Și mi-a șoptit: hai uită-te afară, Alungă de aicea suferința, Când vei avea în suflet primăvară, Ți se va-ndeplini dorința!... Și a plecat apoi în grabă mare, Eu o priveam și nu înțelegeam, Dar la fereastră înflorise
SPERANȚA MOARE ULTIMA.. de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383949_a_385278]
-
Toate Articolele Autorului Dorul ne rănește (Poezie sugerată de Mirela Bilc) Dorul lasă-n suflet rană Ce se vindecă târziu, Cu un petec de maramă Colorată-n verde viu... Lacrimile curg,tot curg Dorul poate le oprește Și precum un Demiurg Verde viu înfăptuiește, Sufletu-i rană deschisă Lacrimile-mi curg șuvoi, Și marama larg întinsă Strânge dorul pentru noi, Ești o lacrimă ce doare Trandafir fără de spini, Oare și speranța moare Sfârtecată prin vecini? Dorul pleacă la culcare, Îmbrăcat în
DORUL NE RĂNEȘTE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383481_a_384810]
-
19 februarie 2017. Dorul ne rânește (Poezie sugerată de Mirela Bilc) Dorul lasă-n suflet rană Ce se vindecă târziu, Cu un petec de marama Colorată-n verde viu... Lacrimile curg,tot curg Dorul poate le oprește Și precum un Demiurg Verde viu înfăptuiește, Sufletu-i rană deschisă Lacrimile-mi curg șuvoi, Și marama larg întinsă Strânge dorul pentru noi, Ești o lacrima ce doare Trandafir fără de spini, Oare și speranța moare Sfârtecata prin vecini? Dorul pleacă la culcare, Îmbrăcat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
devenit destin precum spune și înțelepciunea păgână. • Nu este exclus ca la un moment dat, în viitor, știința să fie considerata ca o etapa „culturală”, ca un mod al omului de a percepe lumea și realitatea și nicidecum ca un „demiurg” trimis între oameni să transforme firescul în nefiresc și spre a întoarce creația împotriva Creatorului. • Omul crează știința și știința în schimb îl modeleaza pe om, îl învață cum funcționează legile naturii și ale fizicii, adevărul obiectiv. Dar știința nu
DESPRE ISPITA CẰDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382903_a_384232]
-
În plan literar, ineditele experiențe de pe continentul african, unde a lucrat în cercetare geologică, sunt admirabil povestite în volumul Dor de ducă. Rana dorului de Basarabia sfârtecată ne este dezvăluită în romanul Povod; celelalte cărți ale sale sunt ... XVIII. IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016. Opera personalității artistice marcante a urbei fălticenene, Maestrul Ion Irimescu, explorată în volumul Irimescu demiurgul de tăceri, semnat de eseistul romașcan Gh. A. M. Ciobanu, a avut
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
dezvăluită în romanul Povod; celelalte cărți ale sale sunt ... XVIII. IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016. Opera personalității artistice marcante a urbei fălticenene, Maestrul Ion Irimescu, explorată în volumul Irimescu demiurgul de tăceri, semnat de eseistul romașcan Gh. A. M. Ciobanu, a avut lansarea marți 19 iulie 2016, cu ocazia Zilelor orașului Fălticeni, la Muzeul Ion Irimescu din localitate. Editura Mușatinia a primit cu deosebită onoare participarea la acest eveniment, intitulat Sub
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
altora, a căror bogăție intelectuală a rămas pecetluită în istoria culturii locale și naționale. Prietenia dintre scriitorul Gh. A.M. Ciobanu și Maestrul Irimescu a făcut posibilă alăturarea numelui editurii romașcane Mușatinia lângă acela al marelui sculptor odată cu realizarea volumului Irimescu demiurgul de tăceri, ce ... Citește mai mult Opera personalității artistice marcante a urbei fălticenene, Maestrul Ion Irimescu, explorată în volumul Irimescu demiurgul de tăceri, semnat de eseistul romașcan Gh. A. M. Ciobanu, a avut lansarea marți 19 iulie 2016, cu ocazia Zilelor
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]