209 matches
-
avut loc. A.L. Da, n-au mai existat întîlniri după 1977, cu excepția unor reuniuni mai restrînse. J.B. Sfîrșitul acestora e legat de viața sentimentală a lui Jacques Robin, și apoi un anumit număr de teme se epuizaseră ori se demodaseră, anumite discuții nu-și mai aveau rostul. Voi adăuga că, provenind dintr-un mediu simplu, ce mă interesa din curiozitate și necesitate în viață era iscusința. Eram foarte uimit la gîndul că majoritatea membrilor Grupului celor Zece nu aveau nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
448 Iată recunoașterea completă, sinceră, adevărată, a ceea ce a fost activitatea poetică a lui Ovidiu față de legislația augustană în schimbare: aceasta consta într-o opoziție permanentă împotriva voinței lui Augustus de a reintroduce faimosul mos maiorum, care de-acum era demodat. Câteodată, printre confesiunile sulmonezului ies la iveală și aspecte mai grave care lezează grav viziunea augustană: de exemplu, poetul mărturisește despre Corina că a avortat fiul conceput cu Ovidiu. Glumind, sulmonezul pare să condamne gestul Corinei, apelând la un "argument
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
compensatorii sunt susținute de guvernele naționale. E) Faptul că resursele economice și politice ale UE provin, În ultimă instanță, de la nivel național ne determină să fim de acord cu afirmația lui Kohler-Koch (1997), conform căreia sistemele naționale nu se vor demoda, iar organizarea intereselor la nivel european nu se va detașa de ceea ce se Întâmplă la nivel național. Competiția Între Comisie și Parlament face ca membrii celui din urmă să fie mai atenți la interesele naționale. Parlamentarii trebuie să țină legătura
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să spere Uniunea Europeană să mențină pacea și securitatea celor 455 de milioane de oameni trăitori În douăzeci și cinci de națiuni diferite? Războiul din Kosovo a demonstrat cât de nesatisfăctoare a devenit mașina militară europeană. Forțele europene erau prost instruite, armamentul era demodat, iar structurile de supraveghere și comandă-și-control atât de inadecvate, Încât nu au putut fi integrate În mod eficient În ceea ce a fost, În esență, un efort de Război condus de americani. Contribuția europeană la război a Îngreunat mai degrabă operațiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
istoriei, exclama Noica, în vreme ce Eliade vorbea despre teroarea istoriei care apasă peste Europa de Răsărit. Totuși, pentru a se integra în istorie și în modernitate, ortodoxia oficială a găsit un mijloc foarte la îndemînă, care nici în Occident nu se demodase pe deplin. Ea s-a înfățișat cu dreptate ca păstrătoare, vreme de secole, a identității diferitelor comunități est europene, care, în secolul al XIX-lea, s-au transformat în națiuni. însă, în trecerea de la vîrsta premodernă la modernitate, raportul dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de explicit conștiința unei responsabilități morale: „BBC poate avea o influență uriașă asupra ascultătorilor săi, de aceea are obligația să mențină cele mai Înalte exigențe În materie de gust”. Era interzis să glumești despre religie sau să numești gusturile muzicale demodate „Î.Cr.”(„Înainte de șBingț Crosby”). Trebuiau eliminate referințele la „toalete” și aluziile la „bărbați efeminați”. Autorii trebuiau să evite glumele curente În ambianța destinsă a războiului sau să facă poante cu două Înțelesuri despre lenjeria de damă, precum „se apropie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dar ea a contribuit, evident, la o perspectivă distorsionată. Deceniul va avea consecințe extraordinare pentru Europa modernă, dar nu tot ce părea important pe moment a intrat În istorie. Impulsul arogant și iconoclast, În vestimentație sau În gândire, s-a demodat rapid; În schimb, transformările revoluționare din politică și viața publică Începute spre sfârșitul anilor ’60 au atins amploarea maximă abia În deceniul următor. Iar geografia politică a deceniului e Înșelătoare: cele mai importante evenimente nu s-au produs Întotdeauna În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
politic - sau, mai bine zis, a redescoperit unul vechi. Limbajul drepturilor - sau al libertăților - era ferm Înscris În fiecare Constituție europeană, inclusiv În cele ale „democrațiilor populare”. Dar, ca mod de a gândi politica, „drepturile” erau, de ani buni, complet demodate În Europa. După primul război mondial, drepturile (În special dreptul la autodeterminare) au avut un rol crucial În negocierile internaționale pentru un acord postbelic: la Conferința de pace de la Versailles, cele mai multe părți interesate și-au invocat vehement drepturile În Încercarea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
parte, aceste capabilități sunt supuse unui proces de „îmbătrânire” și demodare, de pierdere completă a valențelor lor competitive. Astfel, „forța de muncă este cea mai perisabilă dintre toate resursele, dat fiind faptul că aptitudinile nefolosite se pierd ușor sau se demodează din cauza noilor tehnici, iar motivația mentală necesară muncii pierdute nu mai poate fi niciodată pe deplin recuperată”<footnote Giarini, Orio, Stahel, Walter R., Limitele certitudinii, Editura Camro, București, 1998, p. 159. footnote>. 3) Fac parte din resursele rare, cu o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]