1,535 matches
-
și Bajnorică alunecă de pe suprafața accidentată a biografiei lor, traversată până acum la vedere, într-un spațiu și un timp incerte, cu contururi vagi și o terifiantă adâncime. Sub un nume comic de sat autohton, Perțihani, se cască o capcană demonică, o gaură neagră în care cele două personaje masculine ajung, fără s-o știe, asemenea unui lung lanț de victime. Oferta este ispititoare: două surori nemăritate și tânjind după bărbat, rostuite de o mamă întreprinzătoare cu două case impunătoare, mai
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
măcar preponderent baroc? S-a demonstrat suficient de convingător și prezența romantică a poetului Nopților (ideea pitagoreic-platoniciană a frumosului ca lege a armoniei cosmice, teoria arheului și a metempsihozei, ocultismul, socialismul utopic, funcția spiritualist-simbolică a naturii, poza byroniană a semeției demonice, poza lamartiniană în peisaj, grandilocvența filosofantă a la Victor Hugo, picturalitatea exotică în felul lui Gauthier etc.), spre a nu mai vorbi de caracteristicile sale simboliste sau de rolul său, capital, de descălecător al modernismului autohton. Din nefericire (sau dimpotrivă
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
și Hitler și Stalin) socotea, ca adevărat profesionist al barbariei ce era, că, "faptul că sîntem în sfîrșit în stare să urîm (...) ar putea da chezășie pentru viitorul nostru". Artiști talentați de mai tîrziu, un Céline înveșmîntîndu-și clocotul urii sale demonice în purpura regală a unui stil de o vervă inepuizabilă, un Knut Hamsun sau Ezra Pound, bardul american adorat de generațiile tinere din prima jumătate a secolului XX, dar care, după cel de-al Doilea Război Mondial și-a încheiat
Între dragoste și ură by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9599_a_10924]
-
îl scot, de asemenea, pe erou din timpul social, strict demarcat, oferindu-i o libertate neîngrădită. Câteva scene puternice, în care tăria băuturilor consumate are echivalente grade artistice, ar fi putut împinge romanul în direcția prozei vizionare: una amară și demonică, rusească. Ioan Lăcustă preferă însă un alt registru, și anume acela al epilogului cu capul greu și stomacul revoltat: tulburea trezire de a doua, a treia, a patra zi. Nu înălțarea impetuoasă a spiritului, zborul imaginației băutorului, sentimentul de putere
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
în femei, se căsătoresc cu trei din locotenenții bine înzestrați, iar ceremonialul dobîndește o notă terifiant-suprarealistă, amestec de luxură orientală cu commedia dell arte. Aceste rituri au un numitor comun, caracterul lor blasfemic, operînd inversiuni malefice, sunt veritabile liturghii negre, demonice, de un comic sinistru, ceea ce induce uneori senzația că totul este neverosimil, carnavalesc, imposibil. La aceasta contribuie și contaminarea artistică a actului crud, cei patru sunt într-un fel niște esteți ai cruzimii, farmacopeea sadiană presupune dozajul savant al torturii
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
diverse interpretări. Ori muza dicteului automat, sălășluind între "fantasmele inconștientului", pomenite de poet, e o mijlocitoare a harului dumnezeiesc, ori e doar dispensatoarea unui har pe care nu-l putem socoti decît secular. în cazul în care admitem o acoladă demonică pentru toate elementele registrului poetic secund cultivat de Paul Aretzu, se pune în chestiune însuși conceptul de Dumnezeu, în funcție de care operează poetul, nu o dată cu sufletul "nedospit și încrudat", avînd senzația că îngerul îl "apucă de chică": fie e un exponent
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
aleși întru caritate și iubire, poetul se află deseori pe această cale indirectă a măreției cosmice care e cultura detaliului, abordarea universului mic, "al boabei și al fărâmei", misterios străbătut de curenții divini ai totalității. în opoziție cu poza romantic demonică a bardului exultînd de propria-i sumbră strălucire sub chipul inadaptării, al rupturii cu lumea, există un lirism al "nivelării cu lumea", cum se exprimă un eseist francez, al legăturii cu toate cele ce sînt pe un principiu similar cu
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
adver sar”(p.29); „În viața de familie, tatăl e Îndeobște, marea ab sență, de aceea nici un copil din lumea lui Caragiale nu rostește cuvîntul tată, ori vreun echivalent drăgăstos” (p.30); „Spre deosebire de Creangă, care a impus ima ginea soacrei demonice, martirizată punitiv, Caragiale pre zintă soacra inocentă, martirizată inutil”(p.31); În mod cu rios, fetițe nu există În lumea lui Caragiale”(p.37); „Lumea lui Jupîn Dumitrache și a lui Ipingescu se numește Vocea patriotului naționale.[...]Lumea conului Leonida
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
a omului antic elen-timpuriu de a percepe imperceptibilul. Așa cum e creștinul, bunăoară. Și nu exagerăm apropiindu-le până la un loc. Între zeitățile antice păgâne și sfinții creștini e însă o mare prăpastie. Primele au acces numai la apariții, la încarnări demonice (după părerea mea, ele se încadrează în ceea ce am putea numi sacrul negativ), pe când ceilalți se bazează pe ancorarea în concret a lui Dumnezeu. Fără antropomorfismul grecilor, n-ar fi fost posibilă perceperea și transpunerea în formula trinității dumnezeirii și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
gara Liverpool Street, în mijlocul ceții, cu stropi de apă în păr. Imaginea ei de azi, pe care o percepeam ca fiind ultima înaintea despărțirii, îmi părea înduioșător de mult imaginea unei ființe muritoare întocmai ca și atunci; însă splendoarea ei demonică pălise. Acum vedeam, în urâțenia ei, frumusețea ei. Era aproape insuportabil. Nu purta pălărie și își trecea întruna mâna prin păr încercând să-l domolească și să-l așeze după ureche. Dar șuvițele negre, lucioase îi cădeau mereu în față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
fiecare dată cînd e obosit, mai ales după o beție cu spirtoase, îi revine în minte o întrebare, obsedîndu-l. Dacă i s-a întîmplat ceva?" îl frămîntă de data asta. Imediat însă, tot obsesiv, aproape criminal, în mintea lui sclipește demonic bucuria că ar putea rămîne singur, așa, fără scandal, fără judecata colegilor, doar prin voința unei întîmplări. Te rog să servești ceva! aduce Paula două farfurii pe măsuță, mutînd telefonul mai pe margine. Lasă telefonul aici! izbucnește Radu, imediat însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Kipur, denumit Jertfa împăcării, presupune doi țapi: primul este ucis, adus jertfă lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor. Al doilea, țapul ispășitor, nu este omorât, ci trimis ca un soi de vidanjă morală să deverseze nelegiuirile fiilor lui Israel în pustia demonică. Iisus face o încrucișare nepermisă, după părerea mea, între cei doi țapi: se duce la Dumnezeu cu păcatele destinate Diavolului. El legitimează astfel ideea extrem de periculoasă a răspunderii morale cumulativ-transferabile. Ce altceva decât țapi ispășitori au fost evreii de atâtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
pare, pe cine îngropau. Toate aceste detalii arată că sfârșitul mizerabil de care a avut parte Ceaușescu este de o vulgaritate extremă. Iar, dacă îl raportăm la luxul și slava de unde s-a prăbușit cuplul dictatorial, el pare o ironie demonică. De altfel, acest sentiment că istoria este o comedie proastă, că am trecut de la o teroare trivială la o libertate trivializată, îl suport cel mai greu. El mă face să vreau să uit tot ceea ce acești ani m-au silit
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fiindcă răpitorul lor le poruncea s-o facă, prin lovituri de bici, și nu-i mai Împingea nevoia de a se salva, ci numai teama de durerea fizică și teroarea fără margini pe care o simțeau În prezența acelei ființe demonice, de la care Întotdeauna te puteai aștepta la o acțiune și mai aberantă. Se hotărîse să-i oblige să Înainteze Împotriva acelui curent subtil și implacabil și erau conștienți că, atîta vreme cît mai aveau un singur strop de viață În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
un cuvant groaznic, care îi făcea să se cutremure. Ieșiseră din carena distrusă a corabiei, înotaseră până pe insula și puseseră stăpânire pe ea, iar atunci când ochii lor străluceau în întuneric, reflectând scânteierea focului, te duceau cu gândul la niște ființe demonice, care nu s-ar fi dat înapoi, daca foamea le silea, să se arunce la unison asupra oricărei ființe vii și s-o devoreze. Miti Matái și Roonuí-Roonuí căzură de acord că nu puteau accepta ca niște oameni aflați într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
fiecare dată când avea să se afle în brațele lui, vocea ei tăioasă îi va strica bucuria, aruncându-i în față păcatul. Ar fi vrut să-i poată spune ce gândește și el s-o ajute să scape de această demonică prezență. Să-i amețească judecata, s-o facă să uite, să-i spună că nu conta, că o iubea oricum. Ștefan... El o opri, ca și cum ar fi știut ce-i trece prin minte și nu era momentul să discute despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
misterioasă, niște sunete și niște ritmuri de neînțeles pentru o ureche occidentală. Răsunau cimbale, gonguri, clopoței și mai cu seamă ropotele tobelor, care se Înălțau și coborau fără Încetare. Au apărut personaje fantastice, urlând cu sălbăticie de după niște Înspăimântătoare măști demonice. Karl nici nu clipea, de teamă să nu piardă cel mai neînsemnat amănunt. Avea aerul unui rătăcit, neajutorat, care pășise Într-o lume necunoscută, unde nimic n-avea Înțeles, unde devenea iarăși copil. Margaret a resimțit dintr-odată un lucru
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
dezvoltată, iar din pricina transpirației păreau unși cu ulei. Ochii Îi țineau larg deschiși, dar priveau În gol, iar unii dintre ei plângeau. Așa cum le dicta ritualul, căzuseră În transă. Nu se mai auzeau decât gemetele lor torturate, un copleșitor chin demonic. Margaret se hlizea. Karl era leoarcă de sudoare, iar Înfățișarea lui Începea să se apropie de a dansatorilor, În același timp goală de expresie și furioasă, ca a unui copil trezit brusc din somn. Ea ar fi vrut să-l
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
adică pe curând, și am intrat În casă: parcă aș fi intrat În congelatorul de la morgă. În clipa asta, nici aici nu e mai bine, zise Petru. Nu știa ce să creadă: simplă relatare sau confesiune? Banală Întâmplare sau provocare demonică? Ce-ar fi să urcăm? Nici măcar n-am stat de vorbă... Socotesc că am vorbit destul pentru doi oameni care se Întâlnesc din Întâmplare... Te conduc până la ușă dacă vrei. Pentru siguranță... Dacă vrei... Petru oftă ușurat. Totul e bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
i-a revenit tot lui. "Lucrezzia Karnabatt, zisă și mî-Calina, și mî-Donna Sol, și mî-Felyne, supralicita Milucă. Cine se mî-...? O băgăm și pe principesa Nocturna în lucrare? Luăm gîsca drept ibis?" a încercat Aurel Tîrziu. "Zur c-am citit Demonica și mi-a plăcut, a zîzîit Violeta. Lucrezzia a fost o hipersenzuală. L-a anticipat pe... cum îi zice, cu fecioara de 24 carate. "Pitigrilli", a tunat Mistrie, intrînd în fieful lui Milucă, deus (s)ex machina. A urmat decizia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a Mariei Magdalena la autorul celei de-a patra evanghelii. Faptul că din ea „au ieșit șapte demoni” nu poate legitima în nici un caz statutul de prostituată pocăită. Statutul respectiv se întemeiază pe altceva. Aici, Luca vorbește strict despre posedare demonică și vindecarea operată de Isus taumaturgul. Mai mult, este vorba despre un șir de vindecări, printre care și a Mariei Magdalena. Luca ține să menționeze numărul demonilor pentru a sublinia probabil caracterul de excepție al acestei vindecări, dar nu aduce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
oferă despre Maria Magdalena, făcând distincția între cele trei Marii, distincție acceptată de lumea științifică cinstită a Occidentului încă de pe vremea lui Lefèvre d’Etaples. În partea a doua se trece la atacul împotriva „complotului victimizării”. De Boer reinterpretează posedarea demonică a Mariei Magdalena ca pe un indiciu puternic al revoltei unei aristocrate împotriva mediului constrângător. Vindecarea lui Isus n-ar fi altceva decât o normalizare a raporturilor ei cu societatea. De asemenea, sinopticii se văd acuzați de o minimalizare voită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
care e povestea Evangheliei lui Iuda și a scandalului din jurul ei? C.B.: Textul a fost descoperit în 1978, în regiunea Minieh din Egiptul Mijlociu, de unde a ajuns în prăvălia unui anticar, Hanna, care ar trebui imortalizat ca emblemă a avariției demonice. Acest individ, nesătul de bani și conștient că are în mână un text poate la fel de important ca și cele treisprezece codice descoperite în 1945 la Nag Hammadi, a cerut o sumă fabuloasă, trei milioane de dolari, pe care nimeni n-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
că, după moartea tatălui sau a mamei, odrasla ar rămâne singură pe lume, ceea ce ar demonstra cruzime din partea părintelui! Mai mult, există chiar un nume pentru acele mame care se sinucid fără a curma în prealabil viața copiilor lor: ființă demonică (oni no yo na hito). În al doilea caz (fudaraku tokai), sinuciderea este generată de convingerile etico-religioase dominante ale unui individ sau ale unui grup social. După adoptarea budismului (mijlocul secolului al VI-lea), tot mai mulți dintre japonezi au
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Occident. După cum subliniază, într-un interviu publicat în revista Kateigaho International, regizorul fimului Ringu, Hideo Nakata, diferența specifică rezidă în substratul religios al celor două culturi. Astfel, dacă, în cazul euro-american, plot-ul ar avea la bază ideea de posesiune demonică (precum în The Exorcist al lui William Friedkin), în contextul nipon, argumentul ar porni de la credința că spiritele celor morți în mod violent (onryo) nu reușesc să treacă definitiv în lumea de dincolo, ci se mențin într-o regiune cosmică
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]