KorAP: Find »[drukola/base=demonstrant & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...21 >

507 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897

neterminată aparțineau Mișcării. În esență, vorbiră cam următoarele: . - Ar fi singura biserică din București potrivită pentrudemonstrații mari. . - Pozitiv! Înăuntru ar intra formații întregi de camarazi, iar afară s-ar desfășura, în spațiul dintre biserică și palatul comunal, mase mari de demonstranți. . - Putem face procesiuni religioase superbe, ca pe vremea Inchiziției. . - Ioanide e foarte bun pentru noi, camaradul Tudor nu stă cu mâinile în buzunar. . - O să-l punem să clădească Marele Sediu, mormintelecelor căzuți. - Și o cetate nouă, după concepția noastră, o

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567

în regiunea Asiei de Est. Dar: Japonia concurează puternic la o prezență investițională majoră în China. Japonezii și-au folosit influența în Banca Asiatică pentru Dezvoltare și în alte părți pentru a susține activ ridicarea sancțiunilor impuse Chinei după oprimarea demonstranților din Piața Tiananmen din 1989, iar lideri din mediul de afaceri japonez au vizitat China la câteva luni de la evenimente, pentru a reclădi relația comercială. În prezent, cea mai mare parte a ODA japoneze este orientată către China. Ca o

Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247

s-a întâmplat în timpul evenimentelor de la sfârșitul lunii februarie 1945 (demonstrațiile FND împotriva guvernului Rădescu), sovieticii își schimbau atitudinea. Comandamentul diviziei de trupe NKVD, colonelul Alexeev, cerea printr-un ultimatum șefului jandarmilor, generalul Anton, să înceteze focul și represaliile împotriva demonstranților, solicitare rezolvată cu promptitudine. Astfel de ultimatumuri au fost date și autorităților locale din orașele și județele unde au avut loc demonstrații inițiate de FND; precum Caracal, Brașov etc. Rapoartele informative din 5, 7, 15 și 24 martie 1945 adresate

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544

stabilite cu Moscova în octombrie subminau mare parte din valoarea acestor proteste. Vinogradov învinuia guvernul "fascist" Rădescu de toate necazurile României 207. Criza finală a survenit pe 24 februarie. FND, condus de comuniști, organiză o mare demonstrație în București. Cîțiva demonstranți fură uciși de gloanțe. În aceeași seară, Rădescu lansă un atac împotriva Anei Pauker și a lui Luca, la radio. Îi denunță ca fiind niște "hiene oribile" și "străini fără de Dumnezeu și fără de țară", referindu-se, evident, la originile lor

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
pentru a-l aclama pe rege. Guvernul Groza a acceptat și mulțimea s-a adunat, pe data de opt. În ultimul minut, guvernul și-a retras permisiunea și a trimis cîteva camioane cu muncitori comuniști, pentru a-i batjocori pe demonstranți. Violența a răbufnit și trupele guvernamentale au apărut imediat, pentru a restabili ordinea. Reprezentanții anglo-americani ai Comisiei Aliate de Control au solicitat o întîlnire tripartită, dar președintele acesteia a refuzat. Nu Comisia era responsabilă de menținerea ordinii în București, ci

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
politic pluralist. Moscova nu putea permite o astfel de schimbare revoluționară în Ungaria; modelul polon era o extremă a liberalismului lui Hrușciov. Așadar, pe 4 noiembrie, tancurile și-au făcut din nou apariția în Budapesta și au deschis focul împotriva demonstranților. Kádar s-a dezis de Nágy și a cerut instituirea unui nou guvern, precum cel al lui Gomulka din Polonia. Tancurile sovietice au restabilit ordinea și Nágy a căzut de la putere 868. Lumea era cutremurată de faptul că sovieticii folosiseră

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
opoziției. Pe 1 august, minerii din orașele Petroșani, Vulcan și Lupeni, din Valea Jiului, au intrat în grevă și au manifestat împotriva guvernului, cerînd condiții mai bune de muncă și îmbunătățirea calității alimentelor și bunurilor de consum. Dat fiind că numărul demonstranților și greviștilor s-a ridicat la cîteva zeci de mii, Ceaușescu și-a scurtat vacanța de pe litoralul Mării Negre și a luat avionul către Valea Jiului. Pe 3 august, s-a întîlnit cu greviștii și le-a făcut cîteva promisiuni care i-

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
unul din principalele porturi pentru exportul de mărfuri către București. Ceaușescu a vizitat instalațiile de foraj din largul Golfului Mexic. El și-a încheiat acest tur printr-o vizită de două zile în New York City, unde a fost întîmpinat de către demonstranți ce protestau împotriva discriminării minorității ungare 1941. În ultima zi, Ceaușescu a discutat cu o serie de magnați industriali, printre care David Rockefeller, de la Chase Manhattan Bank, Gabriel Hauge, de la Manufacturers Hanover și Milton Rosenthal, președintele Consiliului Economic Româno-American1942. La

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
era omniprezentă, demonstra că există o limită, dincolo de care oamenii nu mai sînt dispuși să suporte privațiunile. Ceaușescu a reacționat prompt. Ignorîndu-l pe Silviu Brucan, care susținea că majoritatea covîrșitoare a comuniștilor români ar dezaproba orice măsură represivă luată împotriva demonstranților, președintele a arestat cîteva persoane bănuite a fi condus marșul 2493. Cu toate acestea, după cîteva zile, la Congresul Național al Partidului a anunțat o mărire cu 10% a salariului de bază, între vara anului 1988 și 1990. A promis

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
Securității lui Ceaușescu au venit să-l ridice pe pastorul Laszlo Tokes din biserica lui reformată maghiară, ungurii și românii au înconjurat biserica din Timișoara, pentru a împiedica evacuarea sa. Securitatea a deschis focul, omorînd un număr nedeterminat de persoane. Demonstranții scandau "Jos cu Ceaușescu!" și cereau mîncare. Întrucît revoltele au continuat în Timișoara, pe 18 decembrie, conducerea de la București a închis granițele țării. Aceasta nu putea împiedica, însă, răspîndirea știrilor despre revoltă în Occident. Televiziunea și posturile de radio de la

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
stîrnit reacții prompte, cu atît mai mult cu cît au apărut imediat cîteva secvențe video din evenimentele petrecute în urmă cu șase luni, în Piața Tianamen, din Beijing. Pe 19 decembrie, Casa Albă a condamnat "recurgerea brutală la forță" împotriva demonstranților 2562. Congresul ar fi reacționat, fără îndoială, cu măsuri mai dure, dar reprezentanții puterii legislative nu erau în sesiune la momentul respectiv. Pe 20 decembrie, Ceaușescu i-a calificat pe demonstranți ca fiind "huligani" și a convocat un miting pro-guvernamental

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
Casa Albă a condamnat "recurgerea brutală la forță" împotriva demonstranților 2562. Congresul ar fi reacționat, fără îndoială, cu măsuri mai dure, dar reprezentanții puterii legislative nu erau în sesiune la momentul respectiv. Pe 20 decembrie, Ceaușescu i-a calificat pe demonstranți ca fiind "huligani" și a convocat un miting pro-guvernamental în București, pentru a doua zi2563. Pe 21 decembrie, în centrul orașului s-au adunat o mulțime de demonstranți care scandau sloganuri prodemocratice. Ceaușescu a chemat armata, care a început să

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
sesiune la momentul respectiv. Pe 20 decembrie, Ceaușescu i-a calificat pe demonstranți ca fiind "huligani" și a convocat un miting pro-guvernamental în București, pentru a doua zi2563. Pe 21 decembrie, în centrul orașului s-au adunat o mulțime de demonstranți care scandau sloganuri prodemocratice. Ceaușescu a chemat armata, care a început să tragă focuri de armă. Pe străzile principale din centrul orașului au apărut tancuri. Demonstranții au rămas, însă, fermi pe poziție și curajul lor a fost evocat de agențiile

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
doua zi2563. Pe 21 decembrie, în centrul orașului s-au adunat o mulțime de demonstranți care scandau sloganuri prodemocratice. Ceaușescu a chemat armata, care a început să tragă focuri de armă. Pe străzile principale din centrul orașului au apărut tancuri. Demonstranții au rămas, însă, fermi pe poziție și curajul lor a fost evocat de agențiile de presă din Iugoslavia, Cehoslovacia, Franța și Uniunea Sovietică. Pe data de 21, Departamentul de Stat american a făcut încă un apel la guvernul român să

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
2565. După încheierea întrevederii, Departamentul de Stat a precizat că se gîndește la modul cel mai serios să reducă și ceea ce mai rămăsese din legăturile româno-americane2566. Faptul că Ceaușescu instituise stare de urgență în toată țara nu îi speria pe demonstranți. Mai multe unități ale armatei române au refuzat să respecte ordinele și s-au alăturat demonstranților, întorcînd armele împotriva Securității. Întrucît Bucureștiul devenise un adevărat haos, Departamentul de Stat a ordonat evacuarea din Ambasada Statelor Unite a personalului care nu era

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
serios să reducă și ceea ce mai rămăsese din legăturile româno-americane2566. Faptul că Ceaușescu instituise stare de urgență în toată țara nu îi speria pe demonstranți. Mai multe unități ale armatei române au refuzat să respecte ordinele și s-au alăturat demonstranților, întorcînd armele împotriva Securității. Întrucît Bucureștiul devenise un adevărat haos, Departamentul de Stat a ordonat evacuarea din Ambasada Statelor Unite a personalului care nu era absolut necesar 2567. Acesta a făcut, de asemenea, și o serie de recomandări de călătorie, sfătuindu

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
călătoria 2568. Administrația Bush și Frontul Salvării Naționale Cînd Ceaușescu și-a făcut apariția la balconul Palatului prezidențial, protestanții au început să dea foc tablourilor lui, să huiduiască și să strige "Jos cu dictatura!"2569. Neputînd să-i liniștească pe demonstranți, Ceaușescu și soția sa au fugit pe acoperișul Palatului, s-au urcat într-un elicopter care-i aștepta și au părăsit Bucureștiul. În cîteva ore s-a instituit un guvern provizoriu, numit Frontul Salvării Naționale. Liderul interimar al acestuia era

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
Washingtonul a anunțat, însă, că va amîna livrarea acestora pînă la încetarea luptelor 2571. Ambasada Română din Statele Unite l-a denunțat pe Ceaușescu, declarîndu-și loialitatea față de noul guvern revoluționar. Această schimbare de atitudine nu i-a putut calma, însă, pe demonstranții din fața ambasadei. O femeie a răspuns anunțului strigînd în românește prin gigafon: "Ieșiți afară și vă spînzurăm de limbă!"2572. Lupta continua și nici una din tabere nu-și revendica victoria. Emisiunile neîntrerupte ale televiziunii erau singura dovadă că Frontul Salvării

Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816

raportul lui, însă Superdon Senior s-a sesizat. Și încă în ce mod! Nu numai că ziarele au publicat reportaje tot mai incendiare despre "holocaustul animalelor", nu numai că pe străzile și în piețele din Republica Umanistă Vandana mii de demonstranți cereau imperativ încetarea masacrului, dar și în Republica Democratică Vandana ecologiștii au devenit tot mai vocali. Abia acest lucru a alertat cancelariile lumii: era pentru prima oară când, în afara partidelor unioniste lipsite de șanse, s-au aliat două formațiuni din

[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
egale pentru toți!", iar femeile completau: "Vrem egalitate între toți salariații, indiferent de sex!" și " Nimeni nu este de vină că s-a născut bărbat sau femeie!" erau lozincile purtate de participanții la acest protest. Participanți de ambele sexe. Printre demonstranți, și Julius Zimberlan, muncitor venit din Republica Umanistă Vandana. Până ce a fost descoperit în coloana care se îndrepta scandând spre Piața Raul Logophat. A fost îndeajuns să fie sesizat un polițist pentru ca intrusul să fie ridicat și băgat într-o

[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815

raportul lui, însă Superdon Senior s-a sesizat. Și încă în ce mod! Nu numai că ziarele au publicat reportaje tot mai incendiare despre "holocaustul animalelor", nu numai că pe străzile și în piețele din Republica Umanistă Vandana mii de demonstranți cereau imperativ încetarea masacrului, dar și în Republica Democratică Vandana ecologiștii au devenit tot mai vocali. Abia acest lucru a alertat cancelariile lumii: era pentru prima oară când, în afara partidelor unioniste lipsite de șanse, s-au aliat două formațiuni din

[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
egale pentru toți!", iar femeile completau: "Vrem egalitate între toți salariații, indiferent de sex!" și " Nimeni nu este de vină că s-a născut bărbat sau femeie!" erau lozincile purtate de participanții la acest protest. Participanți de ambele sexe. Printre demonstranți, și Julius Zimberlan, muncitor venit din Republica Umanistă Vandana. Până ce a fost descoperit în coloana care se îndrepta scandând spre Piața Raul Logophat. A fost îndeajuns să fie sesizat un polițist pentru ca intrusul să fie ridicat și băgat într-o

[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

și au pornit spre Comitetul Județean de Partid scandând: „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem bani!” sau „Vrem căldură!”. Treptat, revendicările lor de natură economică și socială s-au transformat În blamări la adresa sistemului comunist și a celor care Îl conduceau. Demonstranții au Început să strige: „Jos comunismul!”, „Jos Ceaușescu!” și „Libertate!”, reușind să atragă și o parte dintre brașovenii care Îi priveau, fie emoționați, fie speriați, de pe trotuare sau de la balcoane. Însă momentul care rămâne cel mai emoționant În mărturiile participanților

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-l reprezenta pe Ceaușescu și arderea lui, Împreună cu câteva steaguri ale Partidului Comunist Român. La apariția armatei și a pompierilor, mulțimea Începe să se disperseze, fiecare protestatar Încercând să se retragă neobservat. Dar angajați ai Securității erau deja infiltrați printre demonstranți, reținând chipurile participanților și, după cum va reieși În timpul anchetelor, fotografiind sau filmând. Pentru cei ce nu au fost arestați chiar În momentul În care plecau de la demonstrație, zilele ce treceau deveneau tot mai tensionate. Seria de ședințe de Înfierare a

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
puterilor și accepta să scrie declarația după bunul plac al anchetatorului, i se cerea să recunoască și ceea ce nu făcuse. În același fel, muncitorii au fost nevoiți să transforme realitatea, prin declarațiile lor, fiind obligați, treptat, să se refere la demonstranți ca la niște „elemente turbulente”, apoi „elemente huliganice” și, În final, „huligani”. Prin această denaturare a specificului real al revoltei muncitorești din 15 noiembrie 1987 aparatul de represiune a Încercat ștergerea oricăror implicații politice ale demonstrației, aducându-i, În repetate

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]