213 matches
-
de 1/96 dintr-o livră romană, de aceeași calitate cu vechiul denar emis sub Nero, precum și trei monede de bronz, dintre care un "bronz mare" având un slab procentaj de argint, follis-ul sau "nummus"-ul. Unitatea de cont rămâne denarul curent, în pofida deprecierii sale. Aceste parități sunt foarte curând puse în cauză, printr-o inflație galopantă. După vreo zece ani, Constantin I a recreat un nou sistem, în care solidus-ul din aur înlocuiește vechiul aureus care nu va mai
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
ein Ecu”, foarte apropiat de pronunțarea sintagmei « eine Kuh », în română « o vacă », termen mult mai puțin glorios decât vechea monedă francofonă. Ludovic al IX-lea a cerut să se bată un denier d'or à l'écu, în română: "denar de aur cu scut", al cărui nume a fost abreviat în "écu". Reprezentând scutul Franței, simbol al unificării regatului, această monedă devine etalonul de referință. Întradevăr, "écu"-ul din aur a continuat să fie bătut, sub diferiți regi ai Franței
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
demonstrează că lucrările de construcție ale bisericii au avut loc după înmormântarea respectivă. În mormintele din apropiere s-au descoperit pietre și urme de mortar, precum și trei monede din vremea regelui ungar Matia Corvin (o monedă perforată din 1488, un denar perforat bătut între anii 1472 și 1485, precum și o altă monedă neperforată din aceeași perioadă), ceea ce indică ridicarea unui lăcaș de cult înainte de aceste înhumări. În alte morminte s-au găsit o monedă turcească din secolul al XVI-lea și
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
vedea, către Cerneteaz, o cetate de pământ, dublă. Cele două incinte rotunde erau legate între ele cu șanțuri și val. Bibliografie: Rădulescu 1999-2001, p. 48-49. 5. Descoperiri monetare. a) Pe teritoriul localității se semnalează un tezaur monetar format din 75 denari republicani romani descoperit în anul 1840. Bibliografie: Glodariu 1974, p. 292; Gudea și Moțiu 1983, p. 193; Medeleț 1994a, p. 284. b) Pe teritoriul localității se semnalează denari imperiali romani. Bibliografie: Gudea și Moțiu 1983, p. 195; Drăgoescu 1995, p.
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
a) Pe teritoriul localității se semnalează un tezaur monetar format din 75 denari republicani romani descoperit în anul 1840. Bibliografie: Glodariu 1974, p. 292; Gudea și Moțiu 1983, p. 193; Medeleț 1994a, p. 284. b) Pe teritoriul localității se semnalează denari imperiali romani. Bibliografie: Gudea și Moțiu 1983, p. 195; Drăgoescu 1995, p. 371. c) Aici s-a descoperit o monedă din bronz de la Constantius I. Bibliografie: Toma-Demian 2002-2003, p. 184; Mare 2004, p. 202, 203. d) În anul 1872 s-
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
1872 s-au descoperit două monede mici din bronz de la Constantinus I. Bibliografie: Toma-Demian 2002-2003, p. 184; Mare 2004, p. 202, 203. e) Tot de aici provine o monedă din argint de la Valens. Bibliografie: Toma-Demian 2002-2003, p. 184. f) Un denar de la Marcus Aurelius s-a descoperit în comună. Bibliografie: Mitrea 1964, p. 579; 1964a, p. 383 Informatii din: "Descoperiri arheologice din Banatul românesc - repertoriu " de Sabin Adrian LUCA la pag.220 nr.524
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
Theben și moartea lui Andrei, Béla a fost încoronat rege pe 6 decembrie 1060. În scurta sa domnie, Béla a purtat mai multe campanii interne pentru zdrobirea revoltelor păgâne. Cronicile maghiare îl amintesc pe Béla pentru introducerea unei noi monede, denarul din argint, și pentru mărinimia pe care a arătat-o față de sprijinitorii nepotului său, Solomon. Din timpul regelui Béla a început folosirea în Ungaria a termenilor „Nobilissimus” și „nobilissima familia” pentru desemnarea regelui sau a familiei sale. Totuși, termenii au
Béla I al Ungariei () [Corola-website/Science/329814_a_331143]
-
medieval urmează, prin urmare, fluctuațiile denierilor atât ca valoare cât și ca greutate sau ca titlu de metal prețios. Abrevierea sa în texte este un o barat sau literele ob. În Evul Mediu, obolul era evaluat la o jumătate de denar. În Flandra și în Franța obolul mai era cunoscut sub numele de maille, în Țările de Jos de Nord ca Mite dublu, în timp ce în Anglia s-a dezvoltat ca jumătate de penny (Halfpenny). În timp ce în Europa Occidentală obolul a dispărut
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]
-
Lira (plural "lire") a fost o monedă distinctă a Veneției până în anul 1807. Se subdiviza în 20 "șoldi", iar aceștia fiecare în câte 12 "denari". Ducatul era egal cu 124 de "șoldi", în timp ce talerul era egal cu 7 lire. Lira italiană, introdusă sub Regatul Italiei impus de Napoleon, a înlocuit lira venețiana în 1807. Cel mai vechi document care menționează lira în Veneția datează din
Liră venețiană () [Corola-website/Science/328567_a_329896]
-
III-lea. Fizeșu Gherlii făcea parte din comitatul medieval Dăbâca, fiind unul dintre satele familiei nobiliare Wass de Țaga. Prima menționare documentară a parohiei poate fi găsită în dijmele papale: în anul 1332, Toma, preot de "Fises", plătise 32 de denari, o sumă însemnată. Parohia aparținea arhidiaconatului de Dăbâca. În secolul XVI comunitatea din Fizeșu Gherlii s-a convertit la religia calvină. În timpul incursiunilor tătare dintre 1658-1651 și din 1670, satul și biserica au fost devastate. După aceste evenimente, în anul
Biserica reformată din Fizeșu Gherlii () [Corola-website/Science/332597_a_333926]
-
exteriorul bisericii, efectuate înaintea restaurării de dr. Gheorghe Petrov, au dus la descoperirea a 99 de morminte, cu inventar funerar divers (monede medievale și moderne, podoabe, accesorii vestimentare etc.). Cea mai veche monedă descoperită într-unul din morminte este un denar din argint, emis in intervalul 1479-1485, în vremea domniei lui Matia I Corvinul. Restaurarea încheiată în 1998 nu a inclus, din păcate, și pictura bisericii din Cicău. Primul strat de pictură, mai vizibil lângă altar, datează din prima jumătate a
Biserica „Sf. Arhangheli” din Cicău () [Corola-website/Science/332666_a_333995]
-
formularea unei ipoteze asupra existenței unei biserici mai vechi pe locul celei actuale. În mormintele din apropiere s-au descoperit pietre și urme de mortar, precum și trei monede din vremea regelui ungar Matia Corvin (o monedă perforată din 1488, un denar perforat bătut între anii 1472 și 1485, precum și o altă monedă neperforată din aceeași perioadă), ceea ce indică ridicarea unui lăcaș de cult înainte de aceste înhumări. În Târgu Frumos exista în secolul al XVI-lea o curte domnească, ale cărei ziduri
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
o comisie care să propună reduceri de cheltuieli publice. După războaie, nu doar că nu se fac reduceri, dar se construiesc teatre, apeducte, fortificații peste tot în imperiu. Pentru anul 106 nu mai perecep impozite, contribuabilii primind chiar 650 de denari fiecare. Această schimbare totală de politică economică avea o singură explicație: cantitatea imensă de bogății luate din Dacia. Satisfacția la Roma a fost de nedescris. Serbările au fost cum nu mai văzuse nimeni până atunci. Au durat 123 de zile
Cum s-a sărbătorit cucerirea Daciei. Cât aur au luat romanii din fostul stat al lui Decebal () [Corola-website/Journalistic/102407_a_103699]