276 matches
-
o femeie, se bate un canaf de lînă roșie deasupra ușii (Bucovina) sau se împlîntă cu un ac o strămătură* roșie (Moldova), sau se împlîntă în pragul ușii un cuțit, iară în leagăn se pun două ace, ca să nu se deoache copilul și să nu se apropie Necuratul de el. Cînd a face femeia, să nu fie în casă nimeni de parte bărbătească, că-i rău. Și cînd a intra unul, ia-i căciula ori pălăria și i-o zvîrle departe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bun pentru atacați. Limba rățoiului, pusă în brîu, e bună de dragoste. Cînd îți fură cioara rățuștele, pune un bolohan* în cuptor, că nu le mai fură. Bobocilor de rață li se leagă fir roșu la gît, ca să nu se deoache. (Gh.F.C.) Răchită în proorul* Sf. Gheorghe, se pun ramuri de răchită pe fereastră și la poartă, ca să se împrourească* sosirea primăverii. înspre ziua de Sf. Gheorghe, se pune în stîlpii porții răchită în brazde, ca să prindă bucatele ca răchita. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dai cuiva lapte, să pui în el sare, altfel vacile tale își pierd laptele. (Gh.F.C.) „Jură mîntul mare pe pîne și sare, pe sfinte icoane.“ (Gh.F.C.) Sarea e mama lui Dumnezeu. (Gh.F.C.) în scalda copilului pune sare, ca să nu se deoache. (Gh.F.C.) Dacă scoți din casă sărătura sau acritura după apusul soarelui, îți mor vitele. (Gh.F.C.) Sălbăticiune Cînd sălbătăciunele intră în sat ziua nu-i a bine. Sănătate Se crede că dacă în ziua Anului Nou este senin și ger oa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se apropie să ia copilul. Strigoiul e dezgropat la cumpăna nopții, cînd dorm apele, dus într-o pădure, unde fie e ars cu totul, fie i se arde numai inima. Cenușa se aruncă pe apă de rîu. (Gh.F.C.) Cei care deoache se fac strigoi. (Gh.F.C.) Strigoi se face ăla de se naște cu perdea sau cămeșă pe cap. Cînd moare, înainte de îngropă ciune, trupul se leagă cu un rug, i se pune mei în nas și în gură și i se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ar încîlci ițele. în dimineața ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot toate sculele de țesut afară, ca să răsară soarele peste ele, să poată avea spor la lucru. Dacă s-a umplut un fus, e bine a-l stupi, ca să nu se deoache. Dacă pică fusul jos la începutul torsului, atunci se zice că este mincinos și zice că nu s-a umplea. De împrumuți spata* cuiva, cînd ți-o dă înapoi trebuie să o lege cu urioc*; aceea-i plata spetei, altfel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și se ia îndărăt tot așa, ca să nu rămîie ea goală, ceea ce ar fi păcat. Cînd începi să torci, stupești fusul de trei ori, ca să se umple degrabă; iar după ce l-ai umplut, faci tot același lucru, ca să nu se deoache - și tot asemenea faci cu fusele și cînd le rîșchii. Dacă se începe de tors, este bine a stupi mai întîi fusul de trei ori, ca să se umple degrabă. Cînd urzești, de răpezi cumva urzitorul să treacă o rază [gradație
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vițică, o dă la o cățea. în locul unde a fătat vaca se bate un țăruș în pămînt, în capul căruia se pune lînică și alte. Cînd țărușul se bate, se zice: „Cînd s-a face tîrg aice, atunci să se deoache vițelul meu.“ Se crede că în ziua în care a fătat o vacă nu e bine a da nimica din casă, nici săracului o bucată de pîne, căci la din contra, vaca nu primește vițelul să sugă. V Cînd vezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îngroapă la izvor, ca să aibă lapte ca din izvor. Nu trebuie să se dea la cîni, că se usucă vaca. Să legi cordeluță roșie la coada vacii sau a calului, sau a oricărui dobitoc frumos, dacă vrei să nu se deoache. Se zice că acea vacă care, afară de cele patru țîțe, mai are încă alte mici, aceea e bună de lapte. Cel care fierbe la foc o oală cu lapte dulce să nu lingă lingura cu care mestecă în el, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
desfăca (a) - a scoate grăunțe de pe știuleți desniță - dis-de-dimineață despăși (a) - a trece înapoi peste corpul cuiva deșert - partea de corp dintre ultima coastă și osul șoldului detuna (a) - a distruge dezbîrna (a) - a desprinde de cap diota (a) - a deochea discos - taler în care se depun bani la biserică dohot - păcură dovlete - dovleac drăcoaie - femeie păcătoasă; drăcoaică dubi (a) - a tăbăci, a argăsi dumica (a) - a tăia în bucățele durui (a) - a hurui F falcariță - tetanos fapt - farmec, vrajă fălăi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
următoare, azimile se Împart de către moașă la copii. După botez copilul este purtat pe la cotețul porcilor ca să-i priiască orice mîncare, apoi este pus pe pragul casei, trecînd peste el mama sa, Înăuntru și În afară, pentru ca să nu se deoache. Ospățul de botez este pregătit din timp. Dealtfel ca botezul să fie deplin și vremea de petrecere fără grabă, botezurile ca și nunțile, se fac mai mult toamna. Petrecerile țin pînă noaptea tîrziu cînd, după ce invitații În frunte cu nașul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
zis idilism rural. Să nu uităm și faptul că În primii ani de căsătorie mai veneau pe lume și pruncii, Îngrijirea lor În primii ani revenea tot tinerelor neveste, iar pe atunci nu se auzea de pampers și hăinuțe prea deocheate pentru copii. Copilul, după ce era alăptat, era Înfășat În scutece și se lega cu o brineață de nu mai putea mișca nici un deget. De multe ori dacă plângea era lăsat acolo să plângă pentru că până la urmă o tăcea el. Timp
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de a face operă bufă au eșuat. Ademeniți de anunț, am avut nenorocul de a asista la reprezentația lui Il Barbiere; e imposibil să vezi o parodie mai ridicolă: un Bartholo farsor, un Basile distras, un Figaro fanfaron, un Almaviva deocheat; toți cotcodăceau, tușeau, mieunau, îngăimau un recitativ imposibil, cu mișcări bruște, sacadate, dislocate! Ce groaznică denaturare! Ilustrul maestro ar fi tropăit de mânie, și umbra lui Beaumarchais trebuie că s-a cutremurat din această cauză. Repertoriul valah se compune din
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
gâtului. Dacă ni se infectau amigdalele, le badijona cu albastru de metil. A doua zi nu mai aveam aproape nimic. Mâncam ușor vreo două zile; brânza de vaci, supă de găină, pâine prăjită și ceaiuri din plante medicinale. Când eram deocheați, ne Închina - nu ardea tăciuni cum mai auzisem prin alte părți - ne mângâia pe frunte și ne spunea de deochi, un descântec pe care l-a „furat” de la bunica. Eu nu am reușit să-l „fur” de la mama dar am
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
auzisem prin alte părți - ne mângâia pe frunte și ne spunea de deochi, un descântec pe care l-a „furat” de la bunica. Eu nu am reușit să-l „fur” de la mama dar am rămas cu un har: când cineva este deocheat și Îi spun rugaciunea „Tatăl nostru” În gând, de câteva ori, se simte bine În clipele următoare. Un alt leac Învățat de la mama și pe care Îl aplic și acum când Îmi este rău: când am dureri de stomac și senzație
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
-o pe Florica bine merci, fără dureri după operație. Se plimba prin salon ca și cum nu ar fi fost operată. În schimb, soția generalului era la pat, palidă, abia se dăduse jos din pat cu ajutorul unei infirmiere. - Ptiu, să nu te deochi cuscră, tare bine arăți! Nici nu zici că ești operată! - Păi, Rado, eu sunt puternică, dacă m-am hrănit natural, din gospodăria mea! Se apropie de urechea Radei și-i șopti: nu ca asta, uită-te la ea ce aschimodie
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
ele... Chiar atunci apare nevastă-sa În poartă. Gicule, hai acasă repede, că s-a spart o țeavă n baie și curge șuvoi, de-abia au terminat de zugrăvit ăia de dedesubt. Da’ ce faci cu floarea, să nu te deochi, te-a lovit romantismul cu gust de bere? Gicu țâșnește cu trandafirul În mână, trece În viteză maximă pe lângă femeie și strigă: Lasă, mami, că-l pun În ghiveci pe-ăsta, zici și tu că e trandafir japonez! Dacă nu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
inculți nu suntem. Sandu citește din Țuțea și țuț ne lasă. Eu l-am luat de suflet pe Șopenhauăr și citesc citate din citatele lui. Gicu - ha, ha, Sandule, no să-ți vină să crezi, scuipă-l să nu-l deochi! - a făcut cunoștință cu Kent, pardon, cu Cant, i-a dat fiică-sa o carte În cap și o buchisește În bucătărie, atunci când Îl pune Sofica să spele vase. La vase cu Cant, parcă-i reclamă la detergent, nu că
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
demisia din pedele! Am trăit s-o văd și pe-asta, Înseamnă că e grav de tot. Știe el ce știe, ne așteaptă evenimente senzaționale. Să bem În cinstea lui, i-a venit mintea la cap. Ptiu, să nu te deochi, frumos te-ai mai făcut de când ai evadat din olimpul cotrocenist. De la mesele vecine se aud strigăte de bucurie. Pardon, vinul i-a venit la cap! Mintea românului cea de pe urmă! Mai bine mai târziu decât niciodată! Hip, hip, ura
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
care apa caldă o aduce oaselor sale bătrâne roase de răceală și cu fața lui roșie rotundă se întoarce spre mine din când în când, privindu-mă cu duioșie, Te-ai făcut bărbat în toată firea, Doamne, să nu te deochi, ce frumos ești, eu roșind, la cuvintele lui laudative, măgulit, De te-ar vedea părintele Ioan! apoi se-ntoarce iarăși la spălatul vaselor, mâine fac niște plăcinte cu cartofi, îți plăceau tare mult, da, am terminat tot de mâncat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe Dumnezeu. Pot să folosesc telefonul? — Sigur. Poftim. Mă găsiți În arhivă. Când terminați, chemați-mă să vă fac o nouă programare. Aveți nevoie, nu? —Fima Efraim. Te rog. Uită-te la mine. Nu te teme. N-am să te deochi. Cândva, când eram frumoasă, bărbații se Îndrăgosteau de mine ca muștele, iar acum nici asistentul de la clinică nu mai vrea să mă privească. Fima ridică ochii. Dar Îi coborî imediat, pentru că amestecul de suferință și sarcasm de pe chipul ei Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
văzut prea multe fotografii. Mie mi-a arătat câteva o dată și, sincer vorbind... Du Maurier aruncă o privire de jur Împrejur și coborî glasul. — ... sincer vorbind, multe dintre ele sunt din categoria celor pe care le găsești prin atelierele mai deocheate de la Paris. Fete care stau Întinse, goale pușcă... sau și mai rău, doar cu ciorapii În picioare, sau cu o pălărie sau o mască, răzlețite pe sofale, expunându-și... ce mai, expunând totul. Are mii de asemenea poze. — Mii!? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Tandrețe. Uneia Cade greu la învoială Chiar tratată cu blândețe, C-ar vrea altă socoteală, Dar plasată cu tandrețe! SCURTISIME La discotecă Într-o sferă De-ntuneric, Ea Veneră, El...veneric! Fecioara De mirare: Fată mare E-o fecioară, Solitară! Deochi La un ochi, Frumușel, Îl deochi Cu rimel! Holtei la vârsta a treia Că nici acum nevastă n-are, E o dilemă, un miraj: Ori e o lipsă de curaj, Ori este un curaj...prea mare! Sponsor matrimonial Galant și
MIHAI COSMA by MIHAI COSMA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83942_a_85267]
-
Chiar tratată cu blândețe, C-ar vrea altă socoteală, Dar plasată cu tandrețe! SCURTISIME La discotecă Într-o sferă De-ntuneric, Ea Veneră, El...veneric! Fecioara De mirare: Fată mare E-o fecioară, Solitară! Deochi La un ochi, Frumușel, Îl deochi Cu rimel! Holtei la vârsta a treia Că nici acum nevastă n-are, E o dilemă, un miraj: Ori e o lipsă de curaj, Ori este un curaj...prea mare! Sponsor matrimonial Galant și „dezinteresat”, Mi-a dat concursul să
MIHAI COSMA by MIHAI COSMA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83942_a_85267]
-
scadă și să se aline!). Nicanor nici nu tresări, auzind glăsciorul mititel și firav, ci făcu numai: e-te-te, bre! pe când moașa Kalia, deschizând fereastra, zvoni în ograda largă a Panțârilor: Haoleo! Stai s-o descânt, să nu se deoache studenta. Și pe urmă, poți să o vezi! Ba, Nicanor Galan își arătă deschis nemulțumirea că un leghion de împielițați făcea hărmălaie la poartă, bubuind în canaturile de lemn, cu pietre și cu bote groase de corn. Îi înjură, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Într-adevăr, dacă n-ar exista bietele tribunale cari de rău de bine tot sânt o amenințare permanentă pentru acești oameni și cari, cu toată starea precarie și pururea primejduită a judecătorilor, tot își fac datoria când lucrurile prea se deoache, am asista la anarhia cea mai deplină de la un capăt până la altul al României. E o datorie imperioasă pentru d. Cogălniceanu de-a curăți atmosfera administrației județelor de mirosul de penitenciar răspândit pretutindenea de partidul Warszawsky-Mihălescu. Pe calea acestor schimbări
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]