479 matches
-
scena V - 2 minute Scena V - Scena ieslei Păstorul 1: Cine sunteți voi? Păstorul 2: Dar au coroane pe cap. Steaua: Sunt cei trei magi de la răsărit. Magii înaintează și îngenunchează în fața ieslei. Caspar: Vai, să nu-i fie de deochi! Ptiu! Ptiu! Ce frumos este! Maria: I-am pus numele Isus. Baltazar: Copii, tineri și bătrâni, cu toții vom veni la Domnul Iisus și vom îngenunchea înaintea Lui cu un dar de mare preț: inima. Melchior: Isus, îți dăruiesc aur, pentru că
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
de la bancă ori de la tribunal în fiecare dimineață numără din cealaltă în celălalt. procentul celor care așteaptă e în crestere albastru întorc capul după steaua rătăcită în zorii ochilor tăi și mă împiedic de calea norocului tău albastru plin de deochi fără noroc e sînul zilei de mîine JULIAN RADU Sprâncenata Olt, 17 mai 1951) a abordat mai multe direcții: desen animat, caricatură, pictură. în anul 1977 a realizat primul film de desen animat, din țară, cu pată de culoare direct
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Flori de rug ți‐ am pus, din vale Roșii strămători de bete, Să fii drag așa la fete, Cum ești drag măicuții tale, Dragul mamei, drag. Ieri pe când cântau cocoșii, Peste piept ți‐am pus La cămașă panglici roșii, De deochi, ca el să piară Unde spaime‐ l înspăimântă și cocoșii‐n zori nu‐i cântă Să rămâi curat, ca fața Soarelui de sus. Dormi în pace și te scoală Tânăr plugărel! Azi prin somn mi‐ai râs în poală și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
casă pe Ulița Tărbujenească”. Iar la 16 sept 1670 (7179) Acsinia, soția “Vâlcului ce-au fost zlătar”, vinde lui Păun “o casă cu loc cu tot și cu pivniță și cu doî dughene... pre Ulița Tărbujenească”. --Să nu fie de deochi, sfințite. Frumoasă agoniseală! Dar să-i lăsăm pe Lupașco și Vasilie abăger să dăruiască la 20 octombrie 1674 (7185) “O casă <în popor> la Sfântul Ioan Gură de Aur... pre Ulița Tărbujenească”. --Ce se mai întâmplă oare pe Ulița Trapezănească
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se vântura pe la poarta acelei case?! Până se încărca sau descărca harabaua trecea ceva vreme și... Apoi se mai încheia câte o afacere între “neguțitorii” care mișunau prin preajma Chervăsăriei ca furnicile... --Văd că te pricepi la afaceri, nu fie de deochi da’... --Da’ce dureri ai, cumetre? --Știi tu cine a scris “Letopisețul Țării Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron Vodă?” --Acum să ți-o spun
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
o zi, când moțăia în fața televizorului iar Băsescu hăhăia pe 62 postul televiziunii personale numite TVR 1, cât de grozav „garant” este el pentru democrația din țara noastră. Și ce harnic este, ptiu, ptiu, ptiu, să nu-i fie de deochi, fiindcă începând chiar de luni dimineață, de la prima oră începe să demonstreze cât de democrat este el și cât de imparțial în relația cu celelalte puteri în stat. De fapt președinția nici nu este o putere în stat, potrivit Constituției
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
retrag ce am spus mai sus și susțin și eu că parlamentul de azi, este o copie veridică a celui din perioada interbelică. Sper că îmi veți da dreptate. Nu mai vorbim de guvernare, care să nu-i fie de deochi, parcă e bucățică ruptă din ceea ce vedem în peisajul politic de azi. Iată un citat din cartea lui Gheorghe Chiper care ilustrează vremurile interbelice: “către sfârșitul anului venise o dispoziție programatică de la minister. Era si pe vremea ceea același sistem
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ceva ce ține strict de alcătuirea ființei mele. Probabil, că dacă nu ați adormit până la ora asta citindu-mă, vă întrebați de ce atâta vorbărie despre viruși. Păi, domnilor și doamnelor (nu-i așa că am stil, să nu-mi fie de deochi, ptiu, ptiu, ptiu), vă reamintesc din nou, că eu aici scriu un jurnal personal și ca un brav scriitor de jurnal (iar mă ridic singur în slăvi?) trebuie să scriu sârguincios ce am făcut în ziua respectivă, eventual ce idei
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mă cuprinde o milă, aproape o revoltă față de nedreptățile ce li se fac unor oameni. Femeia stăpânea din moși-strămoși magia albă și mergea căutând calea cu bățul ei nelipsit pe la toți cei care îi cereau ajutorul. Descânta de toate: de deochi, de spaimă, de ursită, de blesteme. Când ne îmbolnăveam, mama o chema și pe la noi. Ea își pregătea pe pipăite toate cele necesare într-un ritual desăvârșit. Punea la loc de cinste apa neîncepută, cărbunii aprinși, lingura de aramă și
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
loc de cinste apa neîncepută, cărbunii aprinși, lingura de aramă și cu ochii închiși ne atingea fruntea , tîmplele, spatele, călcâiele. Simțeam cum mă înfioară mîinile ei reci, osoase și cădeam ca într-un vis nesfârșit în murmurul vorbelor ei: „Ieși deochi din ochi,din tâmplă,din piept,din spate,din călcâi și te du acolo unde s-a dus urâtul...” Și nu îmi mai amintesc toate ce ni le zicea. Nu știu de unde avea puterea aceea de a ne face sănătoși
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Grigorie croitorul dăruiesc mănăstirii „Golăi” un pogon de vie, dar părăsită, „cu pomi înăuntru ce iaste în Șorogari... și alt pomăt ce iaste printre via lui Enachi vătavul și printre via lui Panaiti”. Părăluțe au primit, să nu fie de deochi, de la Ana văduva lui Golăi. Bunuri mobile și imobile, slavă Domnului. Vii, livezi și moșii cât vezi cu ochii. Iată însă că egumenul de la mănăstirea Golia tot are a se plânge lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod precum că „neguțitorii... șăd
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am aflat că: „Vasilie voievod, în anul 1641, a închinat tuturor celor douăzeci de lăcașuri athonite mănăstirea Trei Ierarhi, construită de el în orașul Iași, pentru ca ele să împartă toate veniturile de pe domeniile acestei mănăstiri”. Numai să nu fie de deochi! Destupă doar buduroiul cu miere și să vezi cum se adună muscăretul!... Iaca o dovadă în plus, și încă ce dovadă, că averile mănăstirilor noastre au curs fără oprire către Athos sau Ierusalim... Mai grav, fiule, este faptul că pe lângă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cred că avea doar vreo 20-30 de ocale... ci mult mai multe... Hăt încolo spre vreo 300-400 de ocale. Și apoi trei poloboace ar cam fi ajuns la vreo 900 ocale de vin... ceea ce ar însemna - să nu fie de deochi - că se cam bea în sfânta mănăstire fără să se scoată măcar o para chioară. Miere să fie, fiule, că muște se adună cu nemiluita! Eu zic să mergem mai departe, părinte. Uite că în inventarele întocmite de egumenul Sofronis
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
-l tragă În jos, la nivelul Patriei Mume, cu care ardeam de dor să ne unim... Până și liberalii, cât erau ei de liberali se speriaseră de programul Basarabenilor - și nu mai era Stere al nostru, să-i descânte de deochi, Îl băgaseră În pușcărie pentru trădare de patrie, iar prietenii lui Brătianu, Duca n-au deschis gura ca să-l disculpe, doar ei Îl rugaseră să rămână În Bucureștiul ocupat de nemți, ca să-i apere pe români... Dar chiar așa: subțiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
satisfăcută, nici o durere nu-i schimonosea surâsul. Apoi moștenitorul a murit. O febră subită, fulgerătoare, nemiloasă. Medicii s-au străduit În zadar să prescrie sângerări și cataplasme, după două nopți s-a stins. S-a spus că era vorba de deochi, poate chiar de cine știe ce otravă insesizabilă. Disperată, Terken și-a venit, totuși, În fire. Odată trecut doliul, a făcut să fie desemnat ca moștenitor cel de-al doilea dintre fiii ei. Malik Șah s-a lăsat repede convins, l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
fiii ei. Malik Șah s-a lăsat repede convins, l-a copleșit cu titluri cu totul surprinzătoare pentru cei nouă ani ai lui, dar epoca e pompoasă, ceremonioasă: „Rege al regilor, Stâlp al Statului, Protector al Cârmuitorului Dreptcredincioșilor...” Blestem și deochi, noul moștenitor n-a Întârziat, la rându-i, să moară. Tot atât de brusc ca și fratele său. Din cauza unei febre la fel de suspecte. Chinezoaica avea un ultim fiu, i-a cerut sultanului să-l desemneze pe acesta drept succesor. Problema era mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
te Îmbărbătează spunând că de multe ori e simplă isterie. În fine, nu știi niciodată dacă cred sau nu. De multe ori, librarii Îmi dăruiesc bețișoare de tămâie, o dată unul mi-a dat o mânuță mică de fildeș bună Împotriva deochiului”. „Atunci, dacă ai posibilitatea”, Îi zisese Belbo, „când te mai fluturi pe-acolo, Întreabă dacă știu ceva despre colecția asta nouă de la Manuzio și chiar arată-le și depliantul”. Lorenza plecă luând cu ea vreo zece pliante. Îmi Închipui că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și-a început meseria asta grea de agricultor. S-a interesat nițel, și s-a dus în strada Argintari. Nu știa că boierii sunt în divorț și încă a întrebat pe doamna (tare mai e frumoasă, nu-i fie de deochi) ce mai face conul Grigore, de i-a venit să-i plesnească obrazul de rușine când a auzit cum e situația chiar din gurița cucoanei. Au discutat și au rămas să se întîlnească la țară acuma, în zilele astea, că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
gălăgioase: ― Bine făcuși, Trifonică!... Nu te lăsa!... De ce să-l asuprească și să-l batjocorească?... Trebuia să-i pui mîna-n beregată și... Un glas subțire strigă, mai departe, stârnind veselie împrejur: ― S-a încins moșul, fraților, nu-i fie de deochi! Ignat Cercel bâlbâi îngrijorat: ― Ia vezi, Trifoane, să nu te pomenești cu boierul că te... Când reapăru Miron Iuga cu pușca în mână și cu ochii umflați și roșii ca cepele, fu întîmpinat cu un murmur de mirare și de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sinea lui: „Sunt beat!“, și o porni repede spre casă. Alex se repezi la Ruby: Ce te-a apucat să vii aici și să te proțăpești ca o broască țestoasă? Și unde ai umblat până acum, mă rog? Ai darul deochiului. Du sticlele astea în casă! Alex ieși în grădina din fața casei, încleștându-și degetele, în buzunar, pe foarfecele de tăiat flori. Două lacrimi calde se amestecară cu picăturile de ploaie rece. A doua zi avu loc din nou o pană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
translucidă, piatra luminii verzi rămâne asociată cu ploaia și cu toate simbolurile ciclului selenar, ajută pentru întărirea vederii, este un talisman puternic, apără de farmece; sportivii care poartă numărul cinci folosesc jaspul, piatră ce aduce înțelepciunea și ferește posesorul de deochi, cauza culorii verzi, jaspul este asemănat sfinții; sportivii care poartă numărul șase admit puterea agatului, din agat se făceau bijuterii deosebite și camee, ea ajută meditației; sportivii care poartă numărul șapte au drept piatră utilă lazuritul, adjuvant cardiac, introducând energie
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
I-a plăcut din prima zi când a venit aici „pentru specializare”, cum li s-a spus. De fiecare dată când vorbea colonelul, îl asculta cu toată atenția, gândind: „uite cum poate să vorbească un colonel care - nu fie de deochi - îi ditai comandantul! Dacă ar vrea, ar mătura chiar în clipa asta toată curtea cu noi. Dar nuu! Nu face el asta... N-a făcut-o niciodată. Nu ca înțărcatul ista de sărjănt. Aista are inimă de câine. Ce spun
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Dealul Domnesc... cu pivnițe de piatră, și patru fălci de vie la târgul nostru al Vasluiului și cramă și livezi și robi țigani... Pentru aceea, nimeni să nu se amestece peste această cunoscută carte a noastră”. ― Să nu fie de deochi, fiule! Cneaghina Ana a dăruit ca din averea altuia, nu dintr-a ei. ― Și sfințiile lor, cei de la mănăstirea Vatoped din Muntele Athos - să nu zic vorbă mare - își freacau mâinile de bucurie că a mai picat un pește în crâsnic
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în genere, așa cum, în genere, un medic generalist, deși nu e specialist ca specialist, este în schimb specialist ca generalist, deci are reputație în domeniu peste ce are , în general, un medic specialist. Cum ar fi cel de ochi ! De deochi ? Nu ! De ochi...oculistul! Ocultistul, draga mea, deși e specialist în ocultații, nu-i și doctor, exceptând , în general, cazul special al celui care are doctoratul în științele exoterice. Ezoterice. Așa m-am pronunțat și eu. Nu ? Da, dar ați
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
iasă din robie, salvat de la nebunie. Dar deocamdată mi-e bine...! Femeie, ridică-te, și hai să dăm jos acest carnaval de pe cruce! Așază-ți cheia lîngă păcatul meu, dezbracă-ți rochia lungă și arunc-o, smulge-ți din vis deochiul! Nu te rușina să-mi arăți urmele de fiară ale rusaliilor de pe sînii tăi ridică-te, femeie!, a sosit vremea... A sosit timpul ca omul să-și găsească În om sfînta hrană și cuminecătura, a sosit ora, cînd de partea
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]