13,684 matches
-
roman gotic ale acestei narațiuni, semnalate în treacăt și de Hobana, care se ocupă în primul rând, firește, de prezența elementelor românești în roman și de sursele documentare la care Jules Verne a putut să aibă acces. Dintre acestea cu deosebire interesante ne apar însemnările de călătorie în Transilvania ale lui Elisée Reclus, renumitul geograf, prin nota lor de participare afectivă și simpatia mărturisită pentru români: "Mă simțeam emoționat. Puneam pentru prima dată piciorul pe un pământ locuit de români. Simpatia
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
de preoți, îl vom lăsa apoi pustiu, ca să rămână pildă a robiei intelectuale..." Nu-i așa că seamănă mult radicalii de altădată cu cei de acum? Și unii și alții vor să năruiască instituțiile neconvenabile, să deșertifice și să dezinfecteze, cu deosebirea minimă că pentru ultima operație unii foloseau rășina iar alții vor să recurgă la sare. În jurul "Generației ‘27" Gabriela Gavril în TIMPUL (nr. 76) polemizează cu Dan C. Mihăilescu pe tema "Generației ^27", care pentru acesta ar reprezenta un model viabil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
considerată a fi modalitatea cea mai suplă de redare a unui text românesc scrisa cu slove chirilice" (vol. I, p. CXLII), pentru a putea îndeplini exigența autoimpusă de fidelitate lingvistică față de aspectul grafic al textului. De aici au apărut cele mai multe deosebiri față de ediția jubiliară din 1988. Editorii ieșeni explică în detaliu principiile transcrierii și dificultățile de ordin paleografic. Se cuvine să evidențiem echipa redutabilă de specialiști ieșeni. La volumul I, dificilele munci filologice sunt împărțite și realizate astfel: text stabilit și
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
mângâiere, cap. 18 și 87, în Filocalia..., vol. IV, pp. 129-130 și p. 148. 91 Sf. Maxim Mărturisitorul, Cele patru sute de capete despre dragoste, suta a doua, cap. 85, în Filocalia..., vol. II, p. 84. 92 Evagrie Ponticul, Capete despre deosebirea patimilor și a gândurilor, cap. 15, în Filocalia..., vol. I, p.73. 11 Diavolul mai stârnește în om patima desfrânării prin împodobirile și sulimanurile la care mulți recurg ascultând șoaptele acestuia, în scopul de a atrage privirile, prin vopsirea feței
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de faptul că mintea, voința și afectivitatea încetează de a mai sta în slujba spiritului și, nemaifiind modelate și ordonate de el, sunt puse în slujba poftei sexuale, mânată de căutarea plăcerii. Omul, stăpânit de instinct, ajunge asemenea animalelor 133. Deosebirea dintre desfrânați și animale se face observată din faptul că acestea au perioade scurte și bine determinate în care își perpetuează specia, limitându-se la ceea ce natura le-a îngrădit, pe când desfrânatul nu își poate stăpâni sau înfrâna pornirile trupești
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mari ca în oraș" (România liberă, 782, 1992, 6). În gramaticile noastre, propozițiile introduse prin plus că sînt considerate "subordonate cumulative"; idee discutabilă, dat fiindcă locuțiunea are un comportament sintactic mai curînd asemănător cu cel al conjuncției coordonatoare numai că (deosebirea dintre cele două constînd doar în faptul că prima este copulativă, iar cealaltă adversativă). Plus că nu poate apărea, în mod normal, în stilul standard; un caracter popular-familiar chiar mai accentuat îl are locuțiunea plus de asta: înregistrată în gramaticile
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
Să te mai iubească o dată... Că dragostea n-are leac... Decât ochii care-ți plac... Scriu acestea cu gândul la invazia de muzică țigănească de toate felurile de la noi, confundată de unii cu cântecele populare autentice. între ele fiind o deosebire atât de mare, - noblețea estetică a cântecului învecinat cu balada și zdrăngăneala trivială a manelelor, - încât ai senzația că trăiești în două țări. De fapt, și trăim. Nefiind vorba de etnii... Pentru că și noi, românii, - etnia de bază, - avem antropoizii
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
gratuită și universală în România, la fel ca în Canada, dar cu o diferență : toți, începând de la medici, asistente etc. până la ultimul brancardier așteaptă să fie plătiți. Dacă nu sunt stimulați, nu prea bagă în seamă pe nefericiții pacienți. Mare deosebire față de Canada și mă întreb cum sunt tratați în România cei fără bani, care nu pot să dea ? ciubuc ?. Nu generalizez, am întâlnit și oameni corecți, dar câți oare sunt așa? Să fac o paranteză, care are ceva legătură cu
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
trimite inevitabil la cartea lui Italo Calvino Castelul destinelor încrucișate (Ed. Polirom, 2002, trad. Eugen Uricaru). Ambele cărți sunt ivite pe urzeala jocului de tarot, care este nu doar instrument de divinație, ci și expunerea condensată a unei filosofii esoterice. Deosebirea dintre ele este precum aceea dintre secret și taină. Dacă la Italo Calvino întîlnim o lume "generată de ceea ce nu are reguli - de întîmplare", eroii nedetașîndu-se de timpul mecanic, în lumea narativă a lui Paviș există o fixitate întîlnită de
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
EZ 16.02.2003); “supușii lui Allah” (EZ 20.02.2004); “sărbătoare care, alături de Ramadan, este foarte importantă pentru închinătorii lui Alah” (vlg 1999). În prezentările mai detaliate nu lipsește însă traducerea care apropie și unifică. În citatul următor termenii deosebirii (muezin, minaret, geamie) apar alături de alegerea cuvîntului care subliniază asemănarea - Dumnezeu: “«Dumnezeu e mare. Mărturisesc că nu există altă divinitate decît Dumnezeu. Mohammad este trimisul său. Veniți la rugăciune. Veniți la fericire! Rugăciunea este mai bună decît somnul», se poate
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
El (Jules Michelet - n.m.) va fi printre primii care va înzestra conceptul cu două valențe: una istorică, prin care pot fi incluse sau excluse diferite categorii ale populației și una pluralistă, potrivit căreia conceptul de Peuple este destinat să transceandă deosebirile sociale. Din prima se naște naționalismul, din a doua, democrația” (p. 23). Cele două sensuri originare ale cuvîntului au evoluat în paralel, fiind responsabile de evoluții politice diferite. Primul sens este cel al realității definite prin cuvîntul francez le Peuple
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
o atribuie antisemiții cei mai înverșunați, ca justificare pentru acțiunile lor antievreiești. Dacă asta înseamnă o atitudine fundamental filosemită, înseamnă că antisemiții, în logica lui CVTudor sunt cei care au dreptate acuzîndu-i pe evrei de tendințe de hegemonie mondială. Cu deosebirea că el CVT, nu-i mai acuză, ci îi laudă. Greu de imaginat o murdărie mai mare, venită din partea cuiva care încearcă să cîștige simpatia evreilor. În același interviu, CVTudor mai declară ca prezidențiabil un lucru descalificant pentru un eventual
Interviu de două ori scandalos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12967_a_14292]
-
căutam să înțeleg de unde venea ușoara lui înstrăinare, poate antipatia în ce mă privește și cum credea el, totuși, că amândoi am fi venit de foarte departe? Mă întrebam dacă, la mijloc, nu era totuși vorba de ceva... de vreo deosebire de clasă, dar nu socială, un lucru referitor mai de grabă la instrucție, la vizitarea ideilor... Emoția mea, șocul meu când, ducându-mă într-o zi la cimtirul Belu , îi văzusem mormântul răscolit, râmat parcă de porci. Mă gândisem la
4 decembrie 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12979_a_14304]
-
se adapteze la rigorile vieții culturale, dar au probleme reale în a propune și a explica eficient marile modele clasice ale culturii europene. Este, s-ar putea spune, versiunea soft a ceea ce Samuel Huntington numește The Clash of Civilizations. Cu deosebirea esențială că, la scriitorul român ciocnirea dintre civilizații nu este de natură conflictuală ci are efecte mai degrabă comice și, în mod evident, benefice pentru ambele părți la nivelul cunoașterii. Într-un final, pînă și hîtrul nenea Iancu ar putea
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
17, 82); 3, 8: „Nimeni să nu compare duhovniceasca noastră învățătură, care este simplă și nemeșteșugită, cu curiozitățile celor care au filosofat despre cer. Pe cât de frumoasă este frumusețea femeilor cinstite față de a curtezanelor, pe atât este de mare și deosebirea dintre învățăturile noastre și învățăturile filosofilor profani. Aceștia prezintă în învățăturile lor probabilități siluite; aici, în Scriptură, adevărul stă de față, lipsit de cuvinte meșteșugite” (PSB 17, 107); 6, 2 (PSB 17, 133; PG 29, col. 120-121); Leg. lib. gent
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
greșelile”. Chiar dacă nici “folosirea cea mai neîngrădită a libertății de a exprima toate opiniile” n-ar putea pune capăt relelor născute din univocitatea abuzivă a sectarismelor religioase sau filosofice, aceasta e singura cale pentru aflarea adevărului și împlinirea binelui. Cu deosebire relevantă ni se prezintă quadrupla motivație la care recurge filosoful englez pentru a demonstra necesitatea jocului liber al opiniilor. O reproducem cu încredințarea că e utilă pentru a corija înclinația recurentă a unora către intoleranță, în speță tentația actuală a
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
a unui baladesc „cultivat”, de un tardiv trubaduresc provoacă o revelație etnologica. Coborînd În arhaic, ecourile străvechimii se simt, potențînd efectul soteriologic. Formulelor de invocație, vechii tehnici a repetiției, rimelor simple, termenilor livrești li se alătură vocabulele arhaice (moldave, cu deosebire) și cuvintele „retezate”. Dar arhaismul sau este, Întîi, o stare de spirit. Desigur, Cezar Ivănescu confirmă și aici uriașă să forță de absorbție, fiind o personalitate ce intersectează mari albii lirice. Sinteză ivănesciană Își subordonează aceste experiențe poetice, brodata pe
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
darul Cuvântului Lui Dumnezeu. 816. Instinctul vieții este tot ceea ce ne separă de noi Înșine ca suflete ale absolutului și nemărginirii. 817. Cine poate Înțelege de ce trebuia să avem nevoie de o naștere și o viață Înaintea morții? 818. Ce deosebire poate fi Între natura sufletului și natura care ne Înconjoară? 819. Am crezut În absolutul privirii tale până când am Înțeles că până și Lumina Divină a iubirii poate fi Încătușată de țărâna trupului ce se vrea atât de adesea profană
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
care-și păstrează forma, obiectele, umilele lucruri devine cum nu se poate mai firească. Mai cu seamă când omul se simte vechi într-o lume care se reclamă nouă, cum pe sine se propunea comunismul. Om vechi, dar nu învechit - deosebirea este enormă - omul vechi bucurându-se de simțuri nepoluate. Potrivirea dintre omul vechi și poet are tradiție: ambii evocă. Dintru început, apoi pe mari întinderi, înainte de a ruspeta revendicativ/vindicativ, lirica lui Petre Stoica a fost una de evocare a
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
efemer și etern. Lumea finitudinii se desfășoară Într-un „cerc strâmt” populat Însă de sentimente, În care iubirea, durerea, norocul și fericirea diversifică trăirile pământenilor, făcându-le zilele mereu altele. La polul opus, entitățile astrale din infinitul ceresc nu cunosc deosebiri Între ele, fiindcă În cazul lor nu se reduce fragmentarea Timpului În subdiviziunile cunoscute de pământeni. Acest lucru este posibil Întrucât În această lume imuabilă sentimentele de nici un fel nu sunt prezente, deoarece lipsește solul care să le hrănească. Întrebarea
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
răspunsuri scrise. Atunci când Întrevederile tete a'-tete au avut loc, hiatusul creat a fost Înlocuit printr-un jurnal, aparent biografic. Deoarece, biografia intelectuală a lui Paler a fost mărturisită sau risipită În acolade și trimiteri la cărți și autori cu deosebire europeni. Formele de expunere au fost două: a) de tip documentar (mai Întotdeauna, luându-se pe sine ca reper, nu În puține cazuri, punctând bolile trupului reumatism, accident cerebral, inimă bolnavă, picioare... neajutorate ș.a.); b) de epatare eseistică În orizontul
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
Adrian IORGULESCU Se vorbește mult, uneori până la saturație, în ultimii douăzeci de ani cu deosebire, despre postmodernism, în accepția mea, în contexte nu tocmai pertinente. Întâi de toate este considerat un curent, deși postmodernismul nu este așa ceva. Obișnuit, se face asimilarea sa „per a contrario” cu modernismul. Dar nici modernismul nu este un curent. Prin
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
ești plin de o încântare negrăită. Entuziasmul acesta este un extaz, o ieșire din tine, dar el fiind în același timp însoțit de trezvie, de o supremă luare-aminte la minunile pe care le ai cunoscut, nu înseamnă o uitare de deosebirea dintre tine și Dumnezeu, nu-i o scufundare de bacantă în esența socotită una cu esența proprie, în sens panteist. Pagini frumoase despre deosebirea mistică între mistica panteistă a lui Plotin și cea creștină, care are ca bază dogma iubirii
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
de o supremă luare-aminte la minunile pe care le ai cunoscut, nu înseamnă o uitare de deosebirea dintre tine și Dumnezeu, nu-i o scufundare de bacantă în esența socotită una cu esența proprie, în sens panteist. Pagini frumoase despre deosebirea mistică între mistica panteistă a lui Plotin și cea creștină, care are ca bază dogma iubirii celor trei Persoane dumnezeiești neconfundate, se găsesc în cartea lui Georg Koepgen, Die Gnosis des Christentums, 3 Auflage, Spee-Verlag, Trier, 1979, p. 70. El
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
mireasă (suflet - n.n.)<footnote În limba greacă sufletul este de genul feminin. footnote>, îmbie prietenilor tainele Evangheliei, zicând: «Mâncați, prietenii Mei, și beți, și vă îmbătați, frații Mei». Căci cel ce cunoaște cuvintele tainice ale Evangheliei nu va vedea nici o deosebire între cuvintele de aici și învățătura de atunci pentru ucenici. Pentru că și aici și acolo zice Cuvântul: «Mâncați și beți» (Mt. 26, 28). Dar îndemnul spre beție, pe care Cuvântul l-a dat aici, fraților, multora le pare că cuprinde
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]