1,194 matches
-
reducere în intensitate a hărțuielilor. Acest fapt era pus pe seama numirii, pe 27 septembrie 1952, a unui nou însărcinat cu afaceri, Harold Shantz 727. Shantz a sosit pe 20 noiembrie, pentru a-l înlocui pe Gantenbein și în prima lui depeșă diplomatică trimisă la Washington, acesta a arătat că atitudinea guvernului român a suferit o schimbare, dar numai una trecătoare și că aceasta nu înseamnă că Legația are mai mult acces la informații 728. Tocmai de aceea, în următoarele șase luni
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
obiectivul național al României au fost proclamate ca fiind unul și același"734. Anunțurile cu privire la noua direcție au intensificat ostilitatea dintre Legația Americană și regimul de la București. În toamna anului 1952 s-a observat prima schimbare de atitudine și din depeșele diplomatice primite de la Legație la începutul anului 1953 răzbătea speranța în îmbunătățiri și mai substanțiale. În aprilie, Departamentul de Stat și Legația elaborau un plan de redactare a unei publicații săptămînale care să apară în România, asemănătoare cu "Romanian News
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
documentul Camerei 96-238, al 96-lea Congres, sesiunea I, 1979, p. 217. Citat ulterior sub forma: Comitetul pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților, Soviet Diplomacy and Negociating Behavior, 1979 212Byrnes, Speaking Frankly, p. 51 213Ibidem 214Rădescu a fugit în Portugalia (depeșă, John C. Wiley către secretarul de stat, 14 octombrie 1947, p. 3, RG 84, FSP DOS, Misiunea SUA din București, dosare secrete 1947, cutia 30, Arhivele Naționale). 215Raportul To the President, A Report Upon Rumania from Burton Y. Berry, p.
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pînă pe 28 decembrie, cînd Statele Unite au acceptat, în cele din urmă, să achite despăgubiri pentru a-și recupera echipajul (Ibidem, pp. 1468-1481; Însemnări verbale, 4 p., 21 noiembrie 1951, 3 p., 23 noiembrie 1951, 2 p., 26 noiembrie 1951, Depeșe, însemnări etc., cutia 3, RG 84, cutia 120, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, Documente diverse, 1951-1952). 603Prin acest act se înființa Agenția de Securitate Mutuală, care înlocuia Administrația Europeană pentru Cooperare, urmînd să-și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Diplomacy and Politics Since 1941, The Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1973, pp. 102-103 6055 decembrie 1951, dosarul 611.66/12-551, cutia 2342, RG 59, NND 832920, Arhivele Naționale; FRUS, 1951, IV, 1518-1520 606Observații verbale, 2 p., 28 noiembrie 1951, Depeșe, însemnări etc., cutia 3, RG 84, cutia 120, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, Documente diverse, 1951-1952, Arhivele Naționale 607Telegrama nr. 161, pp. 1-3, 30 ianuarie 1952, Telegrame diverse, ian.-febr. 52, cutia 3, RG
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
8 octombrie 1953; p. 8; CSN, 18 iunie 1952, p.1; 3 octombrie 1953, p. 6 709Stephen Fischer-Galați, The New Rumania, pp. 41-42 710Prima persoană exclusă din Comitetul Central al Partidului a fost Nicolae Radovanovici, pe 24 ianuarie 1950. Vezi depeșa, Schimbări în structura CC al PMR, dosarul 766.00/1-2850, Afaceri Interne-România, dosar zecimal, DS al SUA, 1950-1954, RGLM 103, bobina nr. 1, Arhivele Naționale. 711Stephen Fischer-Galați, The New Rumania, p. 37 712Idem, Rumania and the Sino-Soviet Conflict, Eastern Europe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să facă uz de neutralitate, România "descoperă" cu stupoare că aceasta nu-i era garantată de puterile europene. Cine avea interesul să facă uz de un asemenea chițibuș diplomatic? O știre consemnată de Eminescu la 10 aprilie, sună sec: "O depeșă din Londra spune că generalul englez consideră pe România ca făcând parte din Imperiul Otoman și că neutralitatea specială a României nu e garantată prin nici un tratat."62 Deși până atunci nimeni nu contestase dreptul țării la neutralitate. Atitudinea perfidului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și echipamente dincolo de Dunăre, fără speranța de întoarcere. Mașinațiunea a funcționat, cuplul MihălescuWarszawski (pe lângă care s-au înfruptat și alți intermediari evrei) obținând venituri impresionante atât dinspre ruși, cât și dinspre bugetul statului român. Warszawski se exprimă victorios într-o depeșă către intendentul armatei imperiale, generalul Evsevie Andreievici Rossisky, depeșă înregistrată în dosarul 129 al intendenței generale de companie, cu nr. 35 541/1877. În 1879, N.T. Moldoveanu intră în posesia depeșei prin care Warszawski cerea imperios bani, descriind noile condiții
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a funcționat, cuplul MihălescuWarszawski (pe lângă care s-au înfruptat și alți intermediari evrei) obținând venituri impresionante atât dinspre ruși, cât și dinspre bugetul statului român. Warszawski se exprimă victorios într-o depeșă către intendentul armatei imperiale, generalul Evsevie Andreievici Rossisky, depeșă înregistrată în dosarul 129 al intendenței generale de companie, cu nr. 35 541/1877. În 1879, N.T. Moldoveanu intră în posesia depeșei prin care Warszawski cerea imperios bani, descriind noile condiții obținute. Moaldoveanu trimite lui Eminescu depașa, însoțind-o de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
bugetul statului român. Warszawski se exprimă victorios într-o depeșă către intendentul armatei imperiale, generalul Evsevie Andreievici Rossisky, depeșă înregistrată în dosarul 129 al intendenței generale de companie, cu nr. 35 541/1877. În 1879, N.T. Moldoveanu intră în posesia depeșei prin care Warszawski cerea imperios bani, descriind noile condiții obținute. Moaldoveanu trimite lui Eminescu depașa, însoțind-o de o scrisoare. Acesta le publică în nr. din 18 aprilie 1879. Iată o parte a mesajului cinic din scrisoarea lui Warszawski: "Acum
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de la Marile Puteri: "Terminați cu tâmpeniile! Vi s-a urât cu binele!? Nu acum este momentul!" Luminile se aprind, republicile frățești își reiau viața, armele se reîntorc în rastele, finala campionatului este urmărită cu mult interes. "Bravo! vine a doua depeșă de la Marile Puteri. A fost un exercițiu reușit. Nici nu știți când o să vă fie de folos!" 127. Experimentul J.B.R. Doctrina pragmatismului general a Președintelui Buddenbrook, a fost reluată într-o formă științific îmbunătățită prin Experimentul J.B.R. (de la numele doctorului
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
de la Marile Puteri: "Terminați cu tâmpeniile! Vi s-a urât cu binele!? Nu acum este momentul!" Luminile se aprind, republicile frățești își reiau viața, armele se reîntorc în rastele, finala campionatului este urmărită cu mult interes. "Bravo! vine a doua depeșă de la Marile Puteri. A fost un exercițiu reușit. Nici nu știți când o să vă fie de folos!" 127. Experimentul J.B.R. Doctrina pragmatismului general a Președintelui Buddenbrook, a fost reluată într-o formă științific îmbunătățită prin Experimentul J.B.R. (de la numele doctorului
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
prin lume. În vremea cît fuseseră la bai, cheltuiseră mai mult de trei mii florini, care sumă reprezintă venitul total al bătrînului meu pe doi ani. El însuși era pe drum, deci nu știam nici unde să-i adresez o depeșă. Întors în Iași, n-am mai auzit de-atunci nimic de-acasă, deși am scris de mai multe ori. Revenind aici, am găsit depeșele ce mi le-ați trimis din cale și în urmă am primit și epistola, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
doi ani. El însuși era pe drum, deci nu știam nici unde să-i adresez o depeșă. Întors în Iași, n-am mai auzit de-atunci nimic de-acasă, deși am scris de mai multe ori. Revenind aici, am găsit depeșele ce mi le-ați trimis din cale și în urmă am primit și epistola, în care-mi descrieți pe larg starea fratelui meu. La moment, nu puteam scrie nici acasă, căci epistola ar fi găsit-o pe mama singură și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
monologuri, alcătuind un univers de marionete, o "lume pe dos", cu aspect de carnaval, lipsită de valori ale existenței. Ștefan Tipătescu, prefectul județului, își urmărește numai propriile lui interese. Disperat de pierderea scrisorii, îl atacă pe Cațavencu, prin intermediul polițaiului, controlează depeșele de la telegraf, oferă adversarului posturi importante pentru a-l determina să renunțe la șantaj. Dar acesta refuză. Stăpânind arta disimulării, Ștefan Tipătescu se preface în fața lui Trahanache a nu ști nimic în legătură cu scrisoarea; se consideră victimă, în compania lui Farfuridi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ca bază a raporturilor interstatale reprezintă contribuția cea mai de seamă a lui Nicolae Titulescu la dezvoltarea științei dreptului internațional . Opera sa științifică însumează peste 2000 de pagini de carte, 500 de pagini de conferințe și 1000 de pagini de depeșe și discursuri. Ne face o deosebită plăcere să reamintim aici o parte din lucrările sale: “Observațiuni asupra reorganizării facultăților de drept” - București, 1904, “Observațiuni asupra legii pentru înstrăinarea bunurilor statului” - București, 1905; “Cum trebuie să înțelegem educația juridică” - București, 1907
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
ei să spună. S-au dus vremurile în care lucrai singur, ca un psihopat, în care instinctul, cocaina și indivi dualitățile conduceau jocul." De fapt, ei se ajutau unul pe altul, schimbau multe informații, își treceau unul altuia grafice financiare, depeșe de la France Presse și rezumatele unor articole din Les Échos sau Financial Times. Evident, erau încă mici, abia la școala primară ; așa că nu rezistau mult în fața unor analize minuționase, le venea mereu să o ia pe cîmpii. În unele zile
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nu ne-am supărat niciodată orișice ne-ar fi făcut"243. Albumul plin cu peste cinci sute de semnături ale moților din Apuseni pe care erau gravate în platină și decorate în aur masiv vorbele "Moții pentru Slavici", sutele de depeșe de felicitare primite de Slavici la Vaț la nașterea fiicei sale Lavinia, toate incomode în anul 1893 pentru noul președinte al Partidului Național Român, fuseseră strânse și păstrate în sertarul mesei. A venit însă momentul hotărăște Slavici în 1896 ca
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
obiecte pluridisciplinare prin excelență. Putem vorbi, în acest caz, despre formațiuni discursive, religioase, jurnalistice, politice sau literare în cadrul cărora sunt produse genurile de discurs religios ca, de exemplu, rugăciunea, jurământul, hagiografia, parabola; genurile discursului jurnalistic ca faptul divers, reportajul, editorialul, depeșa; genurile discursului literar despre care trebuie să notăm că "alături de marile genuri ca tragedia epistola, epopeea, relativ stabile într-o cultură bine definită, există unele care sunt mai constrânse și supuse unor importante variații istorice: vodevilul, egloga, romanul de curte
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
se coacă holdele, să le secerăm pentru pâinea noastră și a altora și nu voim să fim tulburați. — Mă ameninți, Constantin bei? — Nu, îți deschid doar ochii, să nu te lași folosit de nebuni. Ai uitat să scrii asta în depeșele pe care le-ai trimis din două în două zile. Dar mai ai timp. — Câte zile o să stăm la Călugăreni? — O noapte doar, ca să avem răgaz să ne rugăm pentru sfinții ce au căzut aci la Țânțăroasa. Fericiți cei ce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de la căruțe, erau peste o mie cinci sute de oameni. Vodă se văita că nu se simte încă în putere și-l lăsa pe unchiul său să ducă tot greul pregătirilor. Erau interceptate scrisorile diplomatice ce treceau prin Valahia, redactate depeșe care plecau spre toate împărățiile, aleși oamenii, socotite cheltuielile și când „nașul Dinu”, obosit, dar simțindu-se indispensabil, mulțumit de importanța sa, se retrăgea să se odihnească în cortul său, vodă se înviora, îl chema pe sfinția sa Theodosie și pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
audă rugăciunile Sfântului Vasile cel Mare. Au pornit din nou la drum după Rusalii și alaiul domnesc își recăpătase strălucirea de la început. Păreau că uitaseră toți cum a căzut de pe cal Panait Cioranu. Pe cale, aga Kuciuk Selin a primit o depeșă prin care era anunțat că locul în care va fi instalat cartierul general al domnului muntean era satul Arnăutchioi, un fel de mahala a Adrianopolului. La aflarea veștii, voievodul s-a încruntat imperceptibil, apoi a exclamat exuberant, lucru rar întâlnit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
stă martoră de câte pungi s-au dus spre ei. Dar când a mai stat Bucureștiul atâta vreme fără să fie prădat și siluit de hoarda din Bugeag? Amenințarea lor oare a pierit? Zece ani de când stă treaz, verifică fiecare depeșă, fiecare mesager, atent la cei ce se cred mai marii lumii asumându-și dreptul hotărârii soartei altora, de zece ani cu taica zâmbind blajin încearcă, încearcă mereu să facă ceva ca domnii țării să nu mai tremure când aud că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe care o exercita asupra sultanului și a marelui vizir nu a mai putut fi cumpănită de nici un fel de rațiuni politice sau de preceptele lui Mahomed. După patru zile petrecute în șa, ienicerul a transmis marelui vizir în persoană depeșa prin care se anunța capturarea voievodului, a familiei sale, a bunurilor de preț personale, a rezervelor bănești atât ale familiei cât și cele ale vistieriei țării. Atunci s-a emis pe loc ordinul de arestare a domniței Bălașa și a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
făcut ravagii holera la Iași, Bassereau aprecia - cu o anumită exagerare - că au fost decimați 9 000 locuitori dintr-o populație de 25-30 000 de indivizi, restul părăsind orașul 232. Un tablou tot atât de lugubru era înfățișat și într-o altă depeșă, înaintată Foreign Office-ului de consulul Gardner la 24 iunie/6 iulie, în care el dădea și unele indicații cu privire la identitatea celor decedați. Astfel, datorită izbucnirii tulburărilor revoluționare în Principate, Poarta otomană trimisese la Iași un comisar, în persoana lui
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]