227 matches
-
trebuie să se angajeze pe direcția aleasă de țările dezvoltate în ceea ce privește educația și cercetarea științifică, eforturile trebuind să se focalizeze pe: un acces egal și sporit la educație; calitate ridicată a educației și pregătirea societății bazate pe cunoaștere; descentralizarea și depolitizarea sistemului educativ; transformarea educației în resursă de bază a modernizării României; considerarea investiției în capitalul uman ca investiția cea mai profitabilă pe termen lung; compatibilizarea europeană, dezvoltarea instituțională a educației permanente”. Analizând comparativ diferitele strategii de politică educațională, documentele în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
trebuie să se angajeze pe direcția aleasă de țările dezvoltate în ceea ce privește educația și cercetarea științifică, eforturile trebuind să se focalizeze pe: un acces egal și sporit la educație; calitate ridicată a educației și pregătirea societății bazate pe cunoaștere; descentralizarea și depolitizarea sistemului educativ; transformarea educației în resursă de bază a modernizării României; considerarea investiției în capitalul uman ca investiția cea mai profitabilă pe termen lung; compatibilizarea europeană, dezvoltarea instituțională a educației permanente”. Analizând comparativ diferitele strategii de politică educațională, documentele în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
birouri și magazine de desfacere cu amânuntul. Moda eficienței a pătruns rapid În societate, unde aceasta a devenit testul hârtiei de turnesol pentru progres În toate domeniile vieții. Progresiștii au introdus eficiența În arena politică și au Început să ceară depolitizarea guvernului și introducerea principiilor științifice de management În toate agențiile și programele guvernamentale. Ne vom ocupa de acest aspect mai pe larg În capitolul 10.) Cruciada eficienței a ajuns chiar și În case și În școli. În 1912, Christine Frederick
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
slăbire a autonomiei politice a orașelor, în prima parte a cărții, autorul analizează cum s-a creat orașul modern francez prin "lucrările lui Haussmann" ("haussmanizarea"), cum s-au născut "politicile urbane", cum s-a ajuns la "urbanizarea chestiunii sociale", la "depolitizarea guvernării orașelor". În a doua parte a cărții se ocupă de etapa planificării urbane, când predominantă devine "viziunea funcționalistă a democrației", marile speranțe fiind acelea de a "moderniza societatea prin urbanizare", de a (re)descoperi "rolul orașului în creșterea economică
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nevoiașilor tulbura liniștea și pacea unei minorități compuse din nobili și burghezi. Departe de a încuraja cetățenia urbană, promovarea urbanismului a urmărit aplanarea problemelor sociale, creșterea siguranței în rândul muncitorilor. În aceste condiții, conducerea orașului a constat mai mult în "depolitizarea" spațiului urban căruia i se insufla spiritul democrației, în disciplinarea orașului spre binele lui (Partea întâi: "Organizarea rațională a ordinii publice. O depolitizare voluntară a spațiului urban"). Pe vremea celor "Treizeci de ani glorioși", planificarea urbană părea a fi motorul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
problemelor sociale, creșterea siguranței în rândul muncitorilor. În aceste condiții, conducerea orașului a constat mai mult în "depolitizarea" spațiului urban căruia i se insufla spiritul democrației, în disciplinarea orașului spre binele lui (Partea întâi: "Organizarea rațională a ordinii publice. O depolitizare voluntară a spațiului urban"). Pe vremea celor "Treizeci de ani glorioși", planificarea urbană părea a fi motorul modernizării societății, modernizare care nu se reducea doar la raționalizarea economică. Aceasta trebuia să opereze și în domeniile social, cultural și civic. Astfel
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mecanismele financiare și tehnocratice? Răspunsul pe care îl dăm nu poate fi decât unul nuanțat. Actuala dezvoltare a comunicării, care suscită creșterea competiției între orașe și caracterul confuz al "guvernanței urbane", ar putea să constituie una dintre noile măști ale depolitizării. Cu toate acestea, în orașul victimă a logicilor separării și "fricii de săraci", apare necesitatea ca dezvoltarea economică, socială și urbană să se întemeieze pe dezvoltarea democrației în jurul unui proiect (Partea a treia: "Proiectul orașului, aglomerația urbană în căutarea cetății
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sale, ci și după conținutul pe care îl vizează: a permite indivizilor să existe ca subiecți, ca autori și creatori ai propriei lor vieți, și aceasta fără a compromite existența colectivității.5 Partea întâi Organizarea rațională a ordinii publice. O depolitizare voluntară a spațiului urban Capitolul 1 Crearea orașului modern Lucrările lui Haussmann: alianța viziunii princiare cu speculația Flagelurile orașului Fie că a fost făcută în numele statului monarhic, fie în numele Bisericii sau al burgheziei, guvernarea orașului a constat mult timp doar
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
necesității planificării urbane, dar guvernele din perioada interbelică nu au determinat niciodată în mod clar rolurile ce revin pieței, patronatului, puterilor locale sau statului în privința locuințelor și, într-o manieră generală, în privința dezvoltării urbane"34. Capitolul 2 Urbanizarea chestiunii sociale Depolitizarea guvernării orașelor Până la cel de-al Doilea Război Mondial, conducerea orașului a transpus în act reținerea puterii publice de a trata problemele urbane ca pe probleme politice. Problemele urbane, din același motiv ca și faimoasele "probleme sociale" evocate de către Léon
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Este una împărtășită și de un mare număr de conservatori, juriști, igieniști, ingineri, care așteptau de la emergența unei științe urbane enunțarea "raționalității superioare globale, care să exprime adevăratele interese ale corpului social"71. Recurgerea la știința orașului era asociată cu depolitizarea în tratarea problemelor urbane, adică evitarea confruntării punctelor de vedere politice în determinarea alegerilor publice. Ar fi putut fi altfel? Nu ar fi fost prea riscant să se conceapă o acțiune publică care să integreze exprimarea conflictelor, atâta timp cât antagonismele epocii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbanizare stagnantă, condamnată să rămână și ea neterminată?" (vezi C. Bachmann, N. Leguennec, op. cit., 1996, pp. 254-255). Capitolul 4 Echiparea și animarea urbanului în numele unei noi idei despre democrație Tehnocrații în căutarea unei democrații și a unei cetățenii luminate Spectrul "depolitizării" La începutul anilor 1960, în revistele politice nu se scria decât despre redescoperirea democrației 213. Potrivit concepției sale clasice, aceea a democrației reprezentative, Parlamentul reprezenta opinia publică: el era responsabil de alegerile pe care guvernul avea datoria să le pună
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai curând adversari ai acesteia? Sau, dimpotrivă, majoritatea cetățenilor avea să se lase condusă de un ghid, reducându-și participarea la simpla manifestare a încrederii față de un singur om? Plecând de la asemenea întrebări, putem pricepe succesul dezbaterilor privind noțiunea de depolitizare în cadrul colocviilor și meselor rotunde cu caracter politic din anii 1980. Problema depolitizării se substituia celei a lipsei spiritului civic pentru a exprima neliniștea democraților față de devenirea democrației 217. Depolitizarea, mai mult decât un fenomen general de dezinteres față de politică
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
condusă de un ghid, reducându-și participarea la simpla manifestare a încrederii față de un singur om? Plecând de la asemenea întrebări, putem pricepe succesul dezbaterilor privind noțiunea de depolitizare în cadrul colocviilor și meselor rotunde cu caracter politic din anii 1980. Problema depolitizării se substituia celei a lipsei spiritului civic pentru a exprima neliniștea democraților față de devenirea democrației 217. Depolitizarea, mai mult decât un fenomen general de dezinteres față de politică, traduce detașarea cetățenilor față de formele politice neadaptate evoluției sociale 218. Astfel, dezbaterea publică
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de la asemenea întrebări, putem pricepe succesul dezbaterilor privind noțiunea de depolitizare în cadrul colocviilor și meselor rotunde cu caracter politic din anii 1980. Problema depolitizării se substituia celei a lipsei spiritului civic pentru a exprima neliniștea democraților față de devenirea democrației 217. Depolitizarea, mai mult decât un fenomen general de dezinteres față de politică, traduce detașarea cetățenilor față de formele politice neadaptate evoluției sociale 218. Astfel, dezbaterea publică pare să nu mai aibă loc în instanțe politice convenționale (adunări, partide), pentru a se ancora în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
traduce detașarea cetățenilor față de formele politice neadaptate evoluției sociale 218. Astfel, dezbaterea publică pare să nu mai aibă loc în instanțe politice convenționale (adunări, partide), pentru a se ancora în alte locuri (cluburi, sindicate, regiuni etc.) În general, discuțiile în jurul depolitizării insistă mai mult asupra aspectelor socioculturale decât a celor instituționale 219. Transformările lumii economice au schimbat natura preocupărilor politice. Acestea din urmă privesc problemele noi, mai concrete, mai mult materiale și tehnice (locuința, sănătatea, salarizarea, pensia) decât metafizice (laicitatea, depolitizarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
depolitizării insistă mai mult asupra aspectelor socioculturale decât a celor instituționale 219. Transformările lumii economice au schimbat natura preocupărilor politice. Acestea din urmă privesc problemele noi, mai concrete, mai mult materiale și tehnice (locuința, sănătatea, salarizarea, pensia) decât metafizice (laicitatea, depolitizarea...), iar acest fapt face mai dificilă participarea la viața politică. "Astăzi, un om (și acest lucru apare și mai frapant în cazul generației tinere) relevă Georges Lavau nu crede că mai poate interveni într-o dezbatere politică fără ajutorul cadrelor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în seama "experților" pentru a putea decide asupra orientărilor economice și sociale. Apare astfel spectrul profeției lui Tocqueville despre o societate care așteaptă totul de la stat și nu se consideră responsabilă de nimic. Oricare ar fi unghiurile de atac, problemele depolitizării se învârt în jurul uneia centrale: cum se poate face ca modernizarea necesară a politicii 221, altfel spus, inserția științei în luarea deciziei politice, să nu încurajeze francezii să se debaraseze de responsabilitate fiindcă se cred incompetenți? Cum să se facă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Republici au fost sensibili la necesitatea de a fixa și finalități sociale creșterii economice. Moraliști, adesea influențați de reflecția politică din sânul orientării creștine de stânga în special în revistele Esprit și Économie et humanisme -, au trecut de sentimentul de depolitizare al anilor 1960, propunând promovarea unei concepții a vieții sociale asociate unor obiective morale. Ei și-au dat ca misie nu numai asigurarea creșterii economice, ci mai ales reorganizarea societății. În această căutare a "mai binelui", incapacitatea oamenilor Planului de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
strateg, înrădăcinând-o în regulile tradiționale ale rețelelor notabiliare. Primarii întreprinzători continuă practicile notabililor, dar într-un registru care pune accentul pe comunicare și pe înalta tehnologie. Democrația supusă riscului guvernării urbane Profesionalizarea gestionării urbane: eficacitatea pusă în pericol de depolitizare și corupție Descentralizarea a sporit puterea primarilor. Într-adevăr, chiar dacă descentralizarea n-a oferit primarilor mijloacele juridice și tehnice de a dispune singuri de administrarea și dezvoltarea orașului lor, ea i-a încurajat să se angajeze în chestiuni care trec
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
guvernării urbane. Personalizarea (mediatică, dacă-i posibil) a puterii primarului, caracterul din ce în ce mai tehnic al administrării urbane și complexitatea sistemelor acțiunilor municipale (adesea contingente și determinate de problema de rezolvat) dau naștere la nivel local unor nemulțumiri asemănătoare celor iscate în jurul depolitizării așa cum apăruse ea la începutul anilor 1960, concomitent cu afirmarea unui stat technocratic și modernizator. Dacă temerile potrivit cărora locuitorii acordă prea multă încredere primarului lor sunt rar exprimate, folosirea din ce în ce mai amplă a tehnicii în gestionarea urbană riscă să îndepărteze
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a trebui să-și asume vreo responsabilitate. Pentru majoritatea municipală, avantajele consiliilor de cartier se dovedesc a fi multiple. În primul rând, prezența primarului ar dovedi interesul acestuia pentru locuitorii orașului și personalizarea relației cu aceștia. Apoi, propensiunea consiliilor pentru depolitizarea problemelor în numele înclinației spre pragmatism creează disconfort pentru orice altă opoziție politică. Atunci când vrea să-și facă auzită vocea, opoziția este suspectată că perturbă din motive politicianiste relațiile constructive dintre primar și concetățenii săi. În sfârșit, consiliile de cartier reprezintă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pasionantă de a construi o nouă cetate ai cărei beneficiari ar fi ei înșiși, responsabilii de astăzi ar obține fără îndoială o adeziune mai mare decât și-ar putea imagina"553. Dorințele lor se întâlneau cu proiectele tehnocraților obsedați de depolitizare și consecințele acesteia iresponsabilitatea față de treburile publice. Aceștia înțeleg să invite cetățeanul, "situat" în relațiile sale economice și sociale, să participe, dincolo de vot, la reglarea societății industriale. Astfel, societatea politică tradițională, cea care încarna aleșii, este întoarsă către diverse instanțe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
73, 77 Zylberman Patrick 109 Cuprins Studiu introductiv / 7 Mulțumiri / 41 Prefața autorului la ediția în limba română Orașul, laborator politic / 43 Introducere. Orașul și democrația: o asociere incertă / 47 Prolog / 50 Partea întâi Organizarea rațională a ordinii publice. O depolitizare voluntară a spațiului urban / 63 Capitolul 1. Crearea orașului modern / 65 Lucrările lui Haussmann: alianța viziunii princiare cu speculația / 65 Flagelurile orașului / 65 Pragmatismul vizionar al baronului Haussmann / 68 Accelerarea logicilor segregării urbane / 75 Nașterea politicilor urbane / 78 Inițiativa responsabililor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
proba proprietății funciare / 81 Inventarea ideologiei politicii locuinței / 83 Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii / 83 Aplicarea principiilor solidariste / 89 Promovarea unei elite muncitorești urbane / 91 O inflație a reglementări puțin constrângătoare / 96 Capitolul 2. Urbanizarea chestiunii sociale / 103 Depolitizarea guvernării orașelor / 103 De la socialismul municipal la municipalismul social / 103 Statul ca fondator al socialului și al urbanului / 106 Urbanul contra orașului / 109 Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii / 109 Raționalizare tehnică versus revendicări politice / 114 Partea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
voluntarismului urban al statului / 162 Falimentul urbanismului progresist / 162 Denunțarea tehnocratismului "anilor beton" / 164 Capitolul 4. Echiparea și animarea urbanului în numele unei idei noi idei despre democrație / 171 Tehnocrații în căutarea unei democrații și a unei cetățenii luminate / 171 Spectrul "depolitizării" / 171 Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban / 174 Planificarea urbană în căutarea unei noi cetățenii / 177 Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni / 181 Opera de deșteptare a populațiilor urbane / 181 Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale / 188 Împotmolirea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]