384 matches
-
care are câteva sensuri - "rostogolire"; "sfârleaza de lemn" etc. - destul de apropiate de caracteristicile unui dispozitiv rotitor. Oricum, forma tiribombă a căpătat în română destule sensuri noi, desigur datorită sonorității sale speciale, care o predispune către utilizări colocviale glumețe și ușor depreciative. Al. Graur arată (în textul citat) că "imediat după primul război mondial, cuvantul era răspândit în limbajul familiar din București și din alte părți, cu sensul de Ťdrăcieť (...), Ťcomčdie, surprizăť etc.". Dicționarele de argou din ultima vreme înregistrează și alte
Tiribomba by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7132_a_8457]
-
din București și din alte părți, cu sensul de Ťdrăcieť (...), Ťcomčdie, surprizăť etc.". Dicționarele de argou din ultima vreme înregistrează și alte evoluții semantice ale lui tiribombă. La Nina Croitoru Bobârniche (1996, 2003) apare sensul "comedie", dar și un înțeles depreciativ, insultător: "om de nimic, vagabond, derbedeu"; ultima utilizare este consemnata și în dicționarele lui G. Volceanov (1998, 2006), care adaugă și un sens mai curând tehnic, dar tot din sfera distracțiilor populare: "aparat constând într-un ciocan cu care trebuie
Tiribomba by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7132_a_8457]
-
Tismăneanu, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu. E și aceasta o trăsătură a mentalității noastre: noi nu sprijinim, ci demolăm. Oricât ar fi de strâmbă, prefer perspectiva occidentalilor. Chiar dacă e subiectivă și artificială, ea măcar propune o ierarhie valorizantă, nu depreciativă. Etalonul nostru a fost și a rămas visceralul.
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
motociclete, adjectivul substantivizat în formă feminină nu va produce confuzii: ,nu trebuie sa incepi neapărat pe o obosită care prinde 80 km/h" (motociclism.ro/forum). Sfera degradării, foarte specifică pentru transformarea participiilor și a adjectivelor în substantive cu sens depreciativ, cuprinde trei termeni la modă asupra cărora aș vrea să ne oprim mai mult: expirat, distrus și coclit. Adjectivul expirat este tipic pentru limbajul tinerilor în măsura în care ironizează și hiperbolizează defecte majore din perspectiva juvenila: non-actualitatea, plasarea în altă categorie de
Expirați, distruși, cocliți... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11164_a_12489]
-
terminologia de specialitate" citată în carte cuprinde și alte adjective substantivizate: pastilați și timbrați. Coclit pare să desemneze, nespecific, o categorie umană inferioară - ,asta e un coclit care se dă lebădă-n chiuvetă!" (motociclism.ro/forum) -; cuvîntul este un termen depreciativ destul de puternic, asociat adesea cu alte insulte și imprecații. În Dicționarul de argou al limbii române, de Nina Croitoru Bobârniche (ed. a II-a, 2003), coclit apare, alături de oxidat, doar că determinant stabil și cu sens intensificator al substantivului fraier
Expirați, distruși, cocliți... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11164_a_12489]
-
a circulat în secolul al XIX-lea și în varianta substantivizata: ,Cată să ne ținem și noi de lume, căci altfel am trece de ruginiți" (N. Filimon, apud DLR). În momentul de față, coclit apare adesea că substantiv, în structura depreciativa cu prepoziția de : ,Puteți să scrieți la ziar că a cîștigat un coclit de ardelean" (news.softpedia.com); ,oricat de mulți bani ar avea, tot un COCLIT de activist va ramane" (gandul.info, 2005-08-18); ,coclitul de primar care ar face
Expirați, distruși, cocliți... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11164_a_12489]
-
univers domestic sau din politică, aflate (cel putin aparent) în contrast cu sfera muzicii tinere, fac parte nume că Zacusca sau Parlament. Umorul surprizei lingvistice e legat adesea de o provocare, prin denumirile care sfidează, adolescentin, normele curente, ostentînd termeni cu sens depreciativ sau chiar macabru: Paraziții, B.U.G. Mafia, R.A.C.L.A. Ultimele două exemple mizează și pe jocul de cuvinte, pe dublă lectură a numelui că abreviere sau ca un cuvînt de sine stătător (în cazul B.U.G./bug
Nume muzicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17607_a_18932]
-
s-au dovedit efemere - actagiu, bombagiu, declamagiu -, altele s-au impus și au pătruns în dicționare: biliargiu sau calamburgiu sînt înregistrate în DEX. Sînt mulți termeni în -giu (împrumuturi din turcă sau formații pe teren românesc) cu valoare de epitet depreciativ: scandalagiu, cusurgiu, damblagiu, palavragiu, pomanagiu, chilipirgiu etc.; foarte adesea elementul negativ era deja prezent în cuvîntul de bază (scandal, cusur, dambla etc.), uneori el e fost produs de derivare: fustangiu. În prezent pare mai accentuată valoarea peiorativă a variantei -angiu
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
13, 1998) termenul intelectual, al cărui etimon francez s-a creat, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, prin substantivizarea adjectivului intellectuel. În franceză, cuvîntul s-a încărcat de istorie și chiar de conotații negative, ironice (evidente în abrevierea familiară și depreciativă intello). Dicționarele franțuzești descriu intelectualul ca fiind o categorie socio-profesională, dar și prin aplecarea individului pentru activitățile intelectuale, spirituale, indiferent de nivelul de pregătire instituțională. În practică, imaginea intelectualului francez este mai ales cea a unei persoane publice, implicate în
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
fără însemnătate”. Etimologia e incertă, dar se trimite la termenul german Fitschen „fleac, mărunțiș”. În structura cuvântului românesc se recunoaște sufixul diminutival -uică (ca în păsăruică), având valoare denotativă (pentru că desemnează un obiect mic), dar și conotații afective, pozitive sau depreciative. În ultimii ani, termenul fițuică a fost serios concurat de un sinonim încă neînregistrat de dicționarele generale: diminutivul copiuță, specializat pentru activitatea școlară interzisă și având o mai puternică notă afectivă. Sensul derivatului nu e riguros previzibil, pornind de la bază
Copiuță, fițuică, servită by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5273_a_6598]
-
în scrisul cult); de asemenea, sînt semnalate informațiile prețioase asupra morfologiei dialectale furnizate de vechile gramatici românești. Se discută, în contextul fenomenelor de omonimie totală sau parțială, statutul așa-zisului "gen comun", ilustrat în română mai ales de unele epitete depreciative populare (un / o găgăuță). Este demonstrată importanța criteriului formei în adaptarea neologismelor și în încadrarea lor în clase de gen; prevalența formei este explicată ca o consecință a constrîngerilor impuse de articolul enclitic. Extrem de interesante sînt situațiile hibride, ale unor
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
proxenetismului. Evoluția poate însă fi explicată și direct din sensurile ironice și figurate pe care cuvîntul le are mai de mult (în Dicționarul limbii române - DLR, tomul, Litera M, 1965-1968, sînt înregistrate mai multe; de exemplu marfă bună "se spune, depreciativ, despre un om șmecher sau imoral"). Oricum, evoluția semantică - explicabilă poate și prin elipsă (din marfă bună) - e marcată de obicei de o intonație specifică, exclamativă. Între construcțiile în care apare cuvîntul, să amintim structura marfă de... (tipul minune de
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
Rodica Zafiu Pentru a indica relațiile sentimentale stabile, dar neoficializate, româna actuală pare să dispună de o serie sinonimică foarte bogată, cuprinzînd desemnări neutre, juridice, depreciative, afective, populare, familiare etc. Limbajul jurnalistic, cel puțin, oferă numeroase exemple de folosire a acestor termeni, în comentariile despre viața privată a personajelor la modă - actori, fotbaliști, manechine, cîntăreți - dar și în reportajele curente, în multe pagini de cronică mondenă
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
un bărbat a fost înjunghiat de concubina sa" (gardianul.ro); "și-a omorât concubina cu un cuțit, pe care i l-a înfipt în abdomen" (ib.). Nici ibovnicul și ibovnica nu stau mai bine: termenii populari sînt folosiți, cu conotație depreciativă, în contexte la fel de sumbre: "Gherghina a fost omorîtă de ibovnicul ei" (EZ 3.02.2000); "Dan Trancă și-a tocat ibovnica cu toporul" (EZ 17.07.1998) etc. Ușor depreciativ e și cuplul amant-amantă, mai prezent în știrile sadice decît
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
nu stau mai bine: termenii populari sînt folosiți, cu conotație depreciativă, în contexte la fel de sumbre: "Gherghina a fost omorîtă de ibovnicul ei" (EZ 3.02.2000); "Dan Trancă și-a tocat ibovnica cu toporul" (EZ 17.07.1998) etc. Ușor depreciativ e și cuplul amant-amantă, mai prezent în știrile sadice decît în cronica mondenă: "a fost omorîtă joi seara de amantul ei, Vasile Vlaicu (48 de ani), care a înjunghiat-o în gît cu un cuțit" (EZ 8.11.2003); "și-
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
în casele unor patroni din Galați", (vlg.sisnet.ro); al doilea e ambiguu, fiind folosit cel mai adesea cu referire la parteneriatul de afaceri, de spectacol etc. Nu mai e foarte la modă nici cuplul de termeni marcat familiar-argotic, ușor depreciativ, gagică și gagic (gagiu): cuvintele apar însă în contexte expresive, de pildă într-o construcție în care partenera e obiectualizată - a-și trage gagică: "A. M. și-a tras gagică nou-nouță" (EZ 10.082003) - sau cu gagiu construit ca un veritabil
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
unor forme marcat non-politicoase (de pildă de forma populară a pronumelui demonstrativ): "Ei, dumnealor ăștia de la PRO-TV ce-au zis..." (ciuc. openlink.ro /antiprotv). Dacă așadar dumneasa aproape că a dispărut, iar dumnealui, dumneaei și dumnealor se specializează ironic și depreciativ, valoarea de a exprima distanța politicoasă revine tot mai mult formelor refăcute: domnia sa, domnia lui, domnia ei, domniile lor. Compusele refăcute și-au consolidat poziția în limbă, depășind zona "stilului solemn" în care le plasau de obicei gramaticile noastre. Faptul
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
totuși, evocă un grad mai ridicat de familiaritate, care poate produce efecte comice. Rolul lui Caragiale în păstrarea și în accentuarea nuanțelor ironice ale sufixului în onomastică e cert (prin Trahanache, Dandanache, Anghelache, Tache, Lache, Mache etc.). La formarea valorii depreciative a lui -ache au contribuit decisiv conotațiile culturale ale grecismelor și ale turcismelor, legate de o anume epocă balcanizantă și apoi de respingerea ei odată cu modernizarea occidentală - dar desigur și faptul că e vorba de un sufix diminutival: diminutivele dezvoltă
"Românache", "străinache" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16336_a_17661]
-
păstra pe ici, pe colea numai doară la luarea peste picior". Situația actuală pare să contrazică în parte opiniile sceptice asupra viitorului sufixului, confirmînd în esență specializarea sa în "luarea peste picior". De fapt, tocmai pentru că are valoare ironică și depreciativă, el rămîne productiv, cel puțin în stilul familiar - pentru care găsim acum și destule atestări scrise. În afara împrumuturilor sau a derivatelor mai vechi care continuă să circule (muțunache, de pildă, care nu e format pe teren românesc ci împrumutat din
"Românache", "străinache" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16336_a_17661]
-
Maneliștii, în concert «fără număr» la Salcea" (Monitorul de Suceava, 30.06.2008); „[cocalar = ] Unu' care își pune lanțuri de aur la gât, fără număr, fără număr" (tpu.ro, 28.11.2009); și alte fenomene sunt supuse analogiei, cu intenție depreciativă: „Manelism economic: Emile, fără număr..." (standard.mo-ney.ro, 23.03). Locuțiunea a devenit deja un clișeu jurnalistic, folosit mai ales în titluri: „Scandalos: kilometri zero, dar salarii fără număr la Autostrăzi" (Cotidianul, 19.02.2009); „Masterate fără număr la «Spiru
Fără număr by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6309_a_7634]
-
Alexandrescu - „Oștiri, taberifără număr împrejuru-i înviez" - sau din Eminescu: „Ei trec ca vijelia cu aripi fără număr (Strigoii), „peste frunze fără număr" (Diana). Toate aceste ecori culturale mă împiedică să văd în fără număr o simplă expresie familiară cu conotații depreciative.
Fără număr by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6309_a_7634]
-
se dueleze în Occident, unde a stat vreo 15 ani. În urma unui duel în Franța el a rămas cu o rană la picior, motiv pentru care a umblat toată viața ajutîndu-se de un baston.10 De fapt, una dintre poreclele depreciative date tinerilor "moderniști" din prima jumătate a secolului al XIX-lea era aceea de duelgii. "Boierii cei mai tineri - își amintește Ion Creangă -, crescuți de mici în străinătate numai cu franțuzească și nemțească," erau numiți de boierii "ișlicari" astfel: "bonjuriști
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Iordachescu Ionut Ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, susține că guvernul este atacat de un grup de crimă organizată, după ce presa poloneză a publicat înregistrări în care șeful diplomației vorbea în termeni depreciativi despre relația Varșovia - Washington. "Guvernul a fost atacat de un grup de crimă organizată. Sper ca membrii acestui grup să fie identificați", a declarat Sikorski, luni, la Luxemburg, unde participă la reuniunea miniștrilor de Externe din UE. În acest timp
Scandalul înregistrărilor. Prima reacție a ministrului de Externe by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54007_a_55332]
-
a fi foarte învăluit: compoziția muzicală. De aici venea și greutatea noastră de a-i percepe intenția și opinia reală. Aparent, întreg discursul său se desfășura la gradul zero: seriozitatea precum și trăznaia erau abordate firesc, fără vreo intenție apreciativă sau depreciativă. Asemenea unui entomolog, se apleca asupra subiectului și-l cerceta pe toate părțile, găsindu-i calități și defecte cu un aer cât se poate de natural. Și mai era ceva care impresiona la contactul cu personalitatea lui Dan Constantinescu: acea
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
nici o portiță de salvare: "persoană care aplică metodele cazuisticii, care se servește de argumente ingenioase și logice în aparență, dar false în fond". De altfel, în dicționarul general care a precedat DEX-ul (DLRM 1958), definiția era poate chiar mai depreciativă: nu apăreau "practicile imorale", în schimb cazuistica se manifesta "prin dispute subtile (dar de rea-credință), pentru a ascunde situații false"; prin extensie, era o "dibăcie (necinstită) în argumentarea unor teze false sau îndoielnice". Definițiile din anii totalitarismului își dovedesc caracterul
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]