3,978 matches
-
populat sau unei unități economice, se determină pe bază de studii hidrologice, debitele maxime stabilindu-se conform standardelor sau prescripțiilor specifice. Se recomandă, pe cât posibil, ca debitele maxime ale apelor de suprafață provenite din cursuri mici de apă, văi și depresiuni ce traversează perimetral unitățile cu caracter social sau economic de orice fel, să fie îndepărtate prin conducte proprii independente de rețeaua de canalizare a folosinței, spre cel mai apropiat emisar, realizându-se astfel îndepărtarea apelor mari de viitură de pe suprafața
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
tcs, este în funcție de panta și natura suprafeței de scurgere, de densitatea construcțiilor pe lungimea parcursului de la punctul de cădere a apei de ploaie până la cel mai apropiat canal, de intensitatea și durata ploii, de capacitatea de reținere a apei în depresiuni, etc. Observații: 1. Valorile inferioare ale frecvențelor ploii de calcul se adoptă pentru unități industriale sau centre populate mai importante. Importanța folosinței care se canalizează se stabilește în funcție de clasa de importanță determinată conform STAS 4273-83. 2. Pe bază de calcule
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
nimic altceva. Cu discontinuitatea e și mai simplu. Energia din lumea subatomică nu e distribuită ca nisipul de pe plaja mării, într-o răspîndire continuă și netedă, fără pauze și fără goluri. Dimpotrivă, energia e ca o dună de nisip cu depresiuni și piscuri între care nu mai încap fire intermediare de nisip. În loc de o întindere continuă de nisip, am o suită de striații ce nu sînt legate prin nimic. Așadar, bazinul de energie în care se scaldă universul este o plajă
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
mării plutea// încă vie Substanța Universală" (11 decembrie 2005). O sondare a obîrșiilor ultime e fatalmente descărnată, conceptuală (de observat că aci conceptele posedă vibrația unor entități concomitent materiale și spirituale precum atomii în viziunea reprezentanților Școlii din Abdera): "în depresiunile/ acelea montane/ elementul dominant/ era noaptea// uneori dimineața/ pe lacurile înghețate./ Acolo Focul și Perla/ nu înfloreau/ decît în umbră" (2 ianuarie 2005). Uneori materia e adnotată brevilocvent, în înfățișarea sa compactă: "Noaptea trecută nu mi-a plăcut deloc// niciodată
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
și semifină, crescute în zonele colinare și de șes din țara noastră. TIPUL DE OI CU LÂNĂ FINĂ MERINOS DE MUNTE Lucrările de formare au fost conduse de prof. dr. V. Taftă. Debutul acestora a avut loc în 1953 în Depresiunea Bârsei și au constat în încrucișarea oilor țigaie cu berbeci Merinos de Palas până la generația a doua. Din acest moment s-a trecut la împerecherea metișilor între ei, practicându-se o singură încrucișare de infuzie cu berbeci de rasă Île
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
pădure. Defileul Dunării de la Porțile de Fier[130km] este localizat într-o zonă cu o constituție petrografică complexă. De la confluiența Nerei și Dunare și până la Baziaș valea este largă, după care se îngustează, pentru a se lărgi din nou în depresiunea Moldova Veche. Între Pescari-Alibeg albia are o lățime de doar 300-400m, pentru a se lărgi în depresiunea Liubcova, după care urmează strâmtura Berzasca-Greben caracterizată prin versantul românesc abrupt.Valea se lărgește dinou în aval 10 de Greben,iar apoi se
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
complexă. De la confluiența Nerei și Dunare și până la Baziaș valea este largă, după care se îngustează, pentru a se lărgi din nou în depresiunea Moldova Veche. Între Pescari-Alibeg albia are o lățime de doar 300-400m, pentru a se lărgi în depresiunea Liubcova, după care urmează strâmtura Berzasca-Greben caracterizată prin versantul românesc abrupt.Valea se lărgește dinou în aval 10 de Greben,iar apoi se îngustează în sectorul Cazanele Dunării, după care se desfășoară Depresiunea OgradenaOrșova, în aval de care urmează Porțile
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
doar 300-400m, pentru a se lărgi în depresiunea Liubcova, după care urmează strâmtura Berzasca-Greben caracterizată prin versantul românesc abrupt.Valea se lărgește dinou în aval 10 de Greben,iar apoi se îngustează în sectorul Cazanele Dunării, după care se desfășoară Depresiunea OgradenaOrșova, în aval de care urmează Porțile de Fier. Depresiunile[ depresiunea Bozovici] au atitudini de 400-450m în est și 300-350m în vest. Dealurile au o răspândire relativă limitată.Amintim astfel dealul Bozoviciului-alcătuit din roci eruptive și șisturi cristaline, având aspectul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
care urmează strâmtura Berzasca-Greben caracterizată prin versantul românesc abrupt.Valea se lărgește dinou în aval 10 de Greben,iar apoi se îngustează în sectorul Cazanele Dunării, după care se desfășoară Depresiunea OgradenaOrșova, în aval de care urmează Porțile de Fier. Depresiunile[ depresiunea Bozovici] au atitudini de 400-450m în est și 300-350m în vest. Dealurile au o răspândire relativă limitată.Amintim astfel dealul Bozoviciului-alcătuit din roci eruptive și șisturi cristaline, având aspectul unor culmi prelungi. Câmpiile reprezintă o treaptă de relief redusă
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
urmează strâmtura Berzasca-Greben caracterizată prin versantul românesc abrupt.Valea se lărgește dinou în aval 10 de Greben,iar apoi se îngustează în sectorul Cazanele Dunării, după care se desfășoară Depresiunea OgradenaOrșova, în aval de care urmează Porțile de Fier. Depresiunile[ depresiunea Bozovici] au atitudini de 400-450m în est și 300-350m în vest. Dealurile au o răspândire relativă limitată.Amintim astfel dealul Bozoviciului-alcătuit din roci eruptive și șisturi cristaline, având aspectul unor culmi prelungi. Câmpiile reprezintă o treaptă de relief redusă. Clima-Subtipul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
artere hidrografice. Lacurile ocupă un loc important în hidrografia județului. Lacurile naturale ale județului Caraș-Severin sunt în număr mic și de dimensiuni reduse, cele mai însemnate fiind de natură carstică.Nera izvorăște din subvârful Piatra Gozna ,din Masivul Semenic, străbate Depresiunea Almăjului pentru a pătrunde apoi în sălbaticele și pitoreștile sale chei, cele mai lungi din Țară (22 km). Are ca afluenți râurile Miniș, Lăpușnic, Moceriș, Prigor, Rudăria, Bania,Șopot și Ducin. Dunărea formează limita sudică a județului, pe o lungime
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
relativ larg răspândite în arealul Parcului; în Munții Almăjului se întalnesc pe versanții și culmile de până la 550-600 m, sub păduri de fag și gorun, trecând către districambosoluri. De asemenea, apar sub forma unei benzi continue pe rama nordică a depresiunii Sichevița până la Berzasca, pe depozite coluviale și proluviale groase. În Munții Locvei se găsesc până la altitudini de 450-500 m, pe roci cristaline, între valea Radimnei la vest și contactul cu zona calcaroasă la est și pe roci acide (sub vegetație
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
până la 250 - 300 m altitudine. În lunca Dunării ocupă sectoarele mai înalte și depozitele proluviale ale văilor Ieșelnița, Berzasca, Liubcova și Sichevița, unde se asociază cu aluviosoluri și gleiosoluri, precum și terasele inferioare ale Dunării la Moldova Veche, Sichevița, Liubcova. În Depresiunea Sichevița apar pe suprafețe însemnate, iar în Munții Locvei, în zona calcaroasă au un caracter rendzinic, ocupând o suprafață de aproape 17000 ha și asociindu-se cu rendzine, entrocambosoluri rodice și luvosoluri. Pe depozitele loessoide au o dezvoltare extinsă pe
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ale rocilor compacte). Apar pe versanți cu înclinare puternică, pe racorduri de terasă, culmi înguste, în arealul solurilor evoluate.Se asociază cu cernoziomuri și eutricambosoluri pe versanții alcătuiți din depozite loessoide din partea sudică a Munților Locvei, pe fruntea teraselor din depresiunile Moldova Nouă și Sichevița, pe pantele acoperite cu marne de la Svinița și cu luvosoluri erodate în arealul localităților Bahna, Ieșelnița - Ogradena, Dubova, Tișovița, Sichevița, Pojejena etc. Psamosolurile au o răspândire extrem de redusă (circa 200 ha), în sectoarele cu nisipuri semifixate
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de circa 8000 ha în sectoarele de luncă și conurile proluviale. În funcție de gradul de solificare, pot ocupa grindurile sau sectoarele de luncă inundabilă, sectoarele de luncă neinundabilă , conurile de dejecție sau terasele joase. Aluviosolurile sunt răspândite în lunca Dunării, în Depresiunea Sichevița, în luncă și pe conul de dejecție al râului Nera. Se pot asocia cu gleiosoluri sau mlaștini (la Ieșelnița, Ogradena, Pojejena, Șușca) sau pot avea caractere cernoziomice în bazinetele Moldova Veche și Sichevița, pe conurile de dejecție ale râurilor
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
arealele folosite pentru culturi agricole fără măsuri antierozionale, în special în împrejurimile localităților situate în valea Dunării. Se dezvoltă pe roci sedimentare neconsolidate (depozite loessoide, depozite miocene pietrișuri, nisipuri, argile, marne). Ocupă areale destul de reduse pe versanții puternic înclinați din depresiunea Moldova Veche, de pe versantul vestic al Munților Locvei sau din valea Dunării. Se asociază cu cernoziomuri în zona localităților Socol, Divici și Belobreșca, fiind folosite pentru culturi de cereale, vițăde-vie și pomi fructiferi sau cu luvosoluri în bazinul hidrografic Ieșelnița
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Nouă(114). Dintre cele 68 de comune ale județului, numai 10 înregistrează o valoare superioară mediei pe județ, din care două( Pescari-75,6 locuitori/ km pătrat și Luncavița 66,4 locuitori / km pătrat) depășesc chiar media pe Țară.Regiunea Montana, Depresiunea Almăjului au o densitate în general scăzută. În ceea ce privește evoluția populației urbane- în anul 1979 populația totala a județului crește de 1,29 ori, numărul locuitorilor municipiului și al orașelor de 4,79 ori mai mare, iar populația rurală scade cu
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ocupațiile ei de bază: cultivarea plantelor și creșterea animalelor, la care s-au adăugat meșteșugurile, torsul, Țesutul, activitatea de construcție ori cea comercială. Investigațiile întreprinse dovedesc prezența relativ densă a factorului uman, așezările fi ind concentrate pe văile râurilor, în depresiuni ori înșirate alături de cele din perioada anterioară (secolele IV-VII). Ceramica lucrată la roată (înceată sau rapidă), de tipul oalei-borcan, care derivă, ca tehnică de execuție, compoziție a pastei și formă din olăria romană, atestă existența între Dunăre și Mureș a
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ori ne înghiontim, ne zeflemisim, bârfim, ne certăm, ne suspectăm, ne măsurăm. La sfârșit suntem veseli că am consumat din timp sau triști că l-am pierdut." Sau: Cu Cioran și Costică Floru la Herdan și apoi, vorbind despre moarte, depresiuni și de-ale vieții (subl. RC), ajungem la Papu. Zaiafet. Se sărbătorește desigur ceva. Letiția? Ospitalitate. Băieți simpatici. Fete drăguțe. Agreabil. Eugen, în mediul său natural, e argint viu ... Hărmălaie. Aiureală. În fond, nimeni nu știe ce vrea. Glume. Vin
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
Fete drăguțe. Agreabil. Eugen, în mediul său natural, e argint viu ... Hărmălaie. Aiureală. În fond, nimeni nu știe ce vrea. Glume. Vin. Pian. Radio. Strigăte, țipete. Tinerețe cheflie, din te miri ce, silit și sumbru cheflie la câte unii." Între "depresiuni" și "zaiafet" e loc pentru orice. Tânărul Arșavir e conștient de asta, nu-și pierde uzul rațiunii și, din când în când, reflecția sa cade implacabil, cu un (pre)matur scepticism: Ne punem vag și destul de confuz probleme"; "Nu te
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
doua detenție, din 1959 până în 1964. Însemnările de care dispunem după eliberarea sa reîncep în 1966. Arșavir Acterian apare aici cu precădere obsedat de senectute. În tinerețe, moartea era un subiect retoric, oarecum de rigoare, monden, se pălăvrăgea "despre moarte, depresiuni și de-ale vieții". Acum, moartea devine o realitate atroce, aproape cotidiană, care poate surveni în orice clipă. Prietenii și cunoscuții se tot săvârșesc, conștiința propriului sfârșit devine tot mai acută. Un junghi, o durere obscură, o indispoziție îi suscită
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
tot timpul sezonului rece, precum și vasele scufundate de-a lungul timpului, limitau capacitatea de transport a fluviului Dunărea, determinând totodată creșterea cheltuielilor de transport.88 La rândul său, defileul Porților de Fier este format din patru defileuri, despărțite de trei depresiuni, astfel: Defileul Golubăț (începe la Coronini, de la km. 1049 și se întinde până la Liubcova, la km 1031), aici Dunărea fiind foarte îngustă, ajungând la o lățime de numai 400 m. Defileul Berzeasca-Greben, despărțit de cel din amonte de Depresiunea Liubcova
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
trei depresiuni, astfel: Defileul Golubăț (începe la Coronini, de la km. 1049 și se întinde până la Liubcova, la km 1031), aici Dunărea fiind foarte îngustă, ajungând la o lățime de numai 400 m. Defileul Berzeasca-Greben, despărțit de cel din amonte de Depresiunea Liubcova și începe la km 1020 și se termină la Greben; acesta este mai îngust decât precedentul (220-280 m), iar versanții se ridică până la 500 m deasupra albiei Dunării. După Depresiunea Șvinița se intră în cel de-al treilea defileu
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
m. Defileul Berzeasca-Greben, despărțit de cel din amonte de Depresiunea Liubcova și începe la km 1020 și se termină la Greben; acesta este mai îngust decât precedentul (220-280 m), iar versanții se ridică până la 500 m deasupra albiei Dunării. După Depresiunea Șvinița se intră în cel de-al treilea defileu, care începe în aval de Iuți și se întinde până la intrarea în Depresiunea Orșovei. Cel mai din aval, care este denumit și Cazane este cel care conferă peisajului un aspect de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
este mai îngust decât precedentul (220-280 m), iar versanții se ridică până la 500 m deasupra albiei Dunării. După Depresiunea Șvinița se intră în cel de-al treilea defileu, care începe în aval de Iuți și se întinde până la intrarea în Depresiunea Orșovei. Cel mai din aval, care este denumit și Cazane este cel care conferă peisajului un aspect de canion. Pe langă încercarea făcută de Ungaria la sfârșitul secolului al XIX-lea de a înlesni navigația în sectorul Porților de Fier
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]