1,136 matches
-
specifică: Demonstrația articulatorie: demonstrația logică; demonstrația cu ajutorul obiectelor sau fenomenelor; demonstrația cu ajutorul desenului; demonstrația prin exemple și experiențe; demonstrația prin imitarea unor procese, fenomene. Exercițiul articulatoriu: imitativ cu ajutorul imaginilor audio-vizuale; fonator: spontan independent Comparația: ortofonie sonoră grafică sonoră și grafică Derivarea sunetului: din sunete apropiate ca loc și mod de articulare; din sunete care apar primele în ontogeneză. Mijloace didactice Obiecte confecționate: profile de articulare, alfabetul (litere și silabe mobile), planșe și imagini, ilustrații, jocuri de cuvinte, propoziții mobile, texte prelucrate
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
din acestea. Analiza lexicală se practică din ciclul primar. Începând cu clasa a V-a sfera de cunoștințe se îmbogățește, astfel încât se poate vorbi despre structura morfologică, de sinonime și antonime la clasele ulterioare, adăugându-se noi noțiuni despre regionalisme, derivare, compunere, conversiune etc. Prin analiza lexicului, elevilor li se dezvăluie bogăția lexicală a limbii noastre,sistemul intern de îmbogățire a lui, valoarea diverselor elemente lexicale, legătura care există între forma cuvintelor și funcția lor sintactică sau valoarea stilistică. Analiza lexicală
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
strămoș din poezia ,, Adam și Eva” de T.Arghezi? Alcătuiește familia lexicală, pornind de la cuvântul de bază al acestui derivat. 2. Scrie cât mai multe cuvinte formate cu prefixele: a-, an-, i-, im-, re-, în-, îm,des-, dez-. De reținut! Derivarea este procedeul prin care, cu ajutorul prefixelor și sufixelor, se formează cuvinte noi. Prefixele sunt îmbinări de sunete (uneori un singur sunet) care, atașate la începutul unui cuvânt, îi modifică sensul. Experți 2 1. Identifică în text trei cuvinte formate prin
Metode de predare – învăţare centrate pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
este procedeul prin care, cu ajutorul prefixelor și sufixelor, se formează cuvinte noi. Prefixele sunt îmbinări de sunete (uneori un singur sunet) care, atașate la începutul unui cuvânt, îi modifică sensul. Experți 2 1. Identifică în text trei cuvinte formate prin derivare și explică procedeul. 2. Formează cuvinte derivate cu următoarele tipuri de sufixe: “*” substantivale:-ar, -ime “*” adjectivale: -iu, -os “*” verbale: -iza, -ui De reținut! Sufixele sunt îmbinări de sunete care, atașate la sfârșitul rădăcinii unui cuvânt,creează cuvinte noi fie cu
Metode de predare – învăţare centrate pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
și conexiunile Sabarului, Ciorogîrlei, Răstoacei, Cacovei și Colentinei 6. Prin intervenția omului și trecute în hidronimia minoră avem numeroase denumiri "Răstoace", "Săpate", "Șanțuri", "Iazuri" și "Ierugi". Cea mai veche, cu o funcționare neîntreruptă de două milenii, este Ieruga Odovajniței, o derivare gravitațională din Râul Mare al Țării Hațegului, la Clopotiva, la ieșirea acestui râu din munte, către și prin teritoriul agricol din Ulpia Traiana Sarmisegetuza, numit Câmpul Mare. Din timpul Împăratului Hadrian, s-a găsit piatra cu inscripția inaugurală 7. Odovajnița
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
strachină", de la latinescul catinum, ce a dat cățîn - farfurie. Tot din latină vine și cuvântul "chei" din clavem și "vad" din vadum. Pentru "grind", popular "adausătură", avem latinul adauctus, iar în Țara Făgărașului, unde se irigă pășunile cu pomi prin derivare, "abături" sau "bătătoare" sunt mici canale abătute, de la latinul abductum sau abitus. Am menționat mai înainte evoluția interesantă ce a avut cuvântul latin rivus, atât în limba italiană cât și în română. Pe lângă sensul de curs mic de apă a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de la un cuvânt slav indicând "partea de sus", în română însemnînd "izvorul unei ape" sau "un loc de origine". Cercetările arheologice efectuate aci, datorate îndeosebi lui Corneliu Mateescu, îndreptățesc presupunerea că în acest loc s-a putut practica irigarea prin derivare gravitațională încă din Neolitic. Figura 9 este edificatoare în acest sens61. Fig. 9. Pârâul Obârșia între măgurile cu vestigii neolitice de la Vădastra. Al. Rosetti 62 citează pârâul Craiova, în Munții Cumpănul, care se varsă pe dreapta în Cerna. În zonă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cursurilor naturale prin: mărirea diluției la deversarea efluenților în cursurile naturale, mărirea capacității de oxigenare naturală a râurilor prin crearea de praguri, cascade etc., reaerarea artificială a cursurilor naturale cu echipamente mecanice plutitoare, amenajarea complexă a cursurilor naturale cu acumulări, derivări, turbinări etc. 3. , realizată prin procedeee avansate în stații specializate care folosesc tehnologii și echipamente moderne, fiabile, eficiente. 2. Metode de epurare a apelor reziduale Epurarea apelor este un proces complex de reținere și neutralizare a substanțelor nocive dizolvate, în
Epurarea apelor uzate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Onea Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1218]
-
problematicii construirii curriculumului: I. stabilirea unor principii de construire a curriculumului referitoare la: a) țeluri, ținte vizate (aims); b) obiectivele programului; c) trebuințele individuale (needs); d) experiențele de învățare; e) activitățile de instruire; II. folosirea obiectivelor comportamentale (behavioral objectives); III. derivarea obiectivelor din trebuințe de învățare și verificarea lor prin analiza și evaluarea trebuințelor (needs assessment); IV. construirea propriu-zisă a curriculumului, înțeleasă ca disciplină și proces în care subiectele de studiu se încrucișează și se întrepătrund. Este important de menționat că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de corectare a tulburărilor de limbaj, respectiv emiterea, consolidarea, diferențierea și automatizarea pronunției sunetelor: - în etapa emiterii sunetelor se recurge în mod curent la metoda demonstrației articulatorii în fața oglinzii logopedice, la exerciții (articulatorii și fonatorii), la comparație, precum și la metoda derivării sunetului nou din sunete corect emise anterior prin analiza și sinteza fonematică (metoda fonetică analitico‑sintetică); - în etapa consolidării sunetelor se recurge la metoda exercițiului și a comparației, prin efectuarea repetată a unor serii de exerciții, cât mai variate, destinate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
științelor sociale tocmai ca să scape de grafice și formule. Sper să demonstrez în aceste cursuri că formatizarea abstractă reprezintă doar un mod simplificat de a exprima noțiuni elementare de bun-simț. Aceasta ajută doar la clarificarea viziunii și permite în continuare derivarea de propuneri într-un mod consistent cu principiile raționamentului logic. Foarte curând veți deprinde această manieră de exprimare și o veți găsi convenabilă și utilă. Unii ar putea fi îngrijorați gândindu-se că aceste cursuri se bazează pe o înțelegere
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
relevanță imediată pentru unele subiecte importante de cercetare social-politică. Este adesea posibil să se specifice caracterul jucătorilor dintr-un joc și matricele de rezultate cu care se confruntă aceștia. Astfel, teoria jocurilor permite o analiză detaliată a jocului probabil, precum și derivarea de ipoteze specifice care să poată fi testate prin observări directe. Totuși, chiar și atunci când o analiză completă este imposibilă, este utilă simpla recunoaștere a structurii generale a jocului care se desfășoară într-o anumită situație, căci aceasta ne poate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
poate descurca la fel de bine, sau chiar mai bine, într-o coaliție cu CDE. În mod similar, la început B nu va fi interesat de D, căci coaliția ABC îi va apărea mai aproape de amplasarea preferată. Modelul mai permite însă o derivare. O poziție de-a lungul spațiului liniar de politici va da anumitor actori o putere mai mare de negociere decât altora. Aici, actorul C se află într-o poziție favorabilă care-i permite să-și impună rezultatul preferat. Amplasarea lui
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de a ne ocupa de sursele acestor erori și de a le minimaliza ori de câte ori este posibil. Cea de-a doua componentă a părții sintetice este design-ul testului, care constituie tema următoarelor trei cursuri. Testarea științifică este un proces de derivare a unor adevăruri generale din fapte particulare. Aceasta încearcă să identifice tiparele specifice datelor colectate, făcând diferența între variația aleatorie și cea sistematică și făcând inferențe din datele respective cu privire la relațiile mai ample care există în lume. Pe această bază
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
plauzibilă neiluzorie; - ipoteza cauzală bivariată, concepută în funcție de direcție, pantă, intersecție și termen de eroare; - ipoteza cauzală multivariată, importanța variabilelor de control și legăturile unei traiectorii cauzale specificate; - modelul deductiv complet ca reprezentare abstractă a realității sociale și utilizarea sa în derivarea de ipoteze testabile; - teoria jocurilor de două persoane, incluzând recompensa cu sumă zero și recompensele cu sume non-zero în forma extinsă și strategică și rolul echilibrului în analiză; - teoria jocurilor de n persoane și teoria negocierii, mai ales în măsura în care acestea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
inevitabilă a noilor evoluții științifice asupra celei din urmă nu o va afecta pe cea dintâi. Cu referire directă la demonstrațiile date de Kant legilor mișcării în capitolul al treilea al Pmsn, Buchdahl afirmă că ele nu trebuie înțelese drept derivări din principii a priori mai înalte, care au fost formulate în „Analitică”. Relațiile dintre metafizica generală și specială ar fi, dimpotrivă, „neprecise în cel mai înalt grad” (extremely louse)”23. Kant și-ar fi propus ce-i drept să „demonstreze
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cunoașterea naturii corporale. Pare greu de contestat că autorul CRP a ajuns la această concluzie cercetând nu cunoașterea în genere, ci examinând fundamentele științei exacte a epocii. O concluzie care a stat apoi la baza delimitării lui Kant de proiectul derivării empirice a tuturor conceptelor și enunțurilor despre fapte, proiect pe care îl atribuia lui Locke și Hume. Ceea ce Kant va afirma în mod explicit: „Dar derivarea empirică la care au ajuns amândoi nu se poate concilia cu realitatea cunoștințelor științifice
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
epocii. O concluzie care a stat apoi la baza delimitării lui Kant de proiectul derivării empirice a tuturor conceptelor și enunțurilor despre fapte, proiect pe care îl atribuia lui Locke și Hume. Ceea ce Kant va afirma în mod explicit: „Dar derivarea empirică la care au ajuns amândoi nu se poate concilia cu realitatea cunoștințelor științifice a priori pe care le avem, anume ale matematicii pure și ale fizicii generale, și, este, prin urmare, contrazisă de faptul existenței lor”42. „Faptul” fizicii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de fapte accesibile observației, ar putea fi cunoscute a priori? Căci capacitatea unor principii, care nu depind în nici un fel de experiență, de a ne orienta cu succes in lumea experienței rămâne de neînțeles. Iată de ce pare plauzibil că nu derivarea legilor științei matematice a naturii din principii a priori, ci răspunsul la întrebarea cum sunt posibile asemenea legi a constituit problema lui Kant. Dincolo de respingerea explicită a caracterizării legilor fizicii propriu-zise drept a priori, pasajele citate din scrieri ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cu cea enunțată de Newton. De asemenea, el a propus o întemeiere ontologică a legii egalității acțiunii și reacțiunii. În scrierile unor filosofi wolffieni ca Ludwig Thümmig, Georg Bilfinger sau Johann Peter Reusch pot fi întâlnite de asemenea încercări de derivare a legii inerției și a legii egalității acțiunii și reacțiunii din principii a priori. Asemenea încercări au întreprins, la mijlocul secolului al XVIII-lea, chiar și cunoscuți adversari filosofici ai lui Wolff, bunăoară Christian August Crusius, a cărui operă era bine
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
generalitate, cum este legea căderii corpurilor a lui Galilei sau legile mișcării planetelor sistemului solar, formulate de Kepler. În al doilea rând, Kant are în vedere legi empirice de un nivel mai scăzut de generalitate, care servesc ca premise pentru derivarea unor legi empirice mai fundamentale și pot fi apoi deduse și corectate pornind de la ele49. Ideea centrală a interpretării lui Friedman este că aceste legi, legile pe care intelectul le cunoaște pe deplin a priori și legile fizice propriu-zise, constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
acțiunii principiilor a priori, de la corelații empirice la formularea unor legi cauzale 50. Friedman conferă substanță acestor considerații generale cu privire la sistemul legilor științei în concepția lui Kant prin analize particulare detaliate și minuțioase. O asemenea analiză este reconstrucția sistematică a derivării date de Kant legii gravitației universale din premise cum sunt principiile filosofiei transcendentale și ale metafizicii corpurilor, pe de o parte, legile mișcărilor relative ale soarelui și planetelor sistemului solar enunțate de Kepler, pe de altă parte 51. Pe temeiul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de Kant legii gravitației universale din premise cum sunt principiile filosofiei transcendentale și ale metafizicii corpurilor, pe de o parte, legile mișcărilor relative ale soarelui și planetelor sistemului solar enunțate de Kepler, pe de altă parte 51. Pe temeiul acestei derivări, Kant va fi îndreptățit să atribuie un anumit gen de necesitate „empirică” sau „materială” legii gravitației. Dacă potrivit unuia din postulatele gândirii empirice este necesar „ceea ce este determinat ca fiind în acord cu realul după condițiile universale ale experienței”, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Dacă, așa cum s-a arătat în Pmsn, principiile intelectului pur și legile a priori ale mișcării, în conjuncție cu relațiile empirice formulate de Kepler, conduc la legea atracției universale a lui Newton iar legile a priori și legea atracției permit derivarea rezultatelor stabilite de Kepler, conferindu-le astfel calitatea de legi, rezultă că pentru Kant legile a priori și legile descriptive ale fizicii propriu-zise constituie un sistem. Toate acele corelații care pot fi integrate în sistemul ale cărui principii au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nu încearcă nici unul din aceste lucruri deoarece elaborează principii matematice mai degrabă decât metafizice, iar legile mișcării sunt întemeiate mai degrabă în mod empiric decât a priori.” (The Laws of Motion..., p. 11.) Și, mai departe: „Wolffienii tind să ofere derivări neempirice, ontologice sau logice... Strategia lor standard este să arate în ce fel pot fi derivate legile mișcării din principii ontologice mai fundamentale care, în cele din urmă, trebuie să fie derivate cumva din principiile logice ale contradicției și rațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]