857 matches
-
problemele tehnologiei, societății și culturii". De aici până la a susține că interesul pentru rachetele purtătoare manifestat în Germania în anii '30 a avut o determinare ideologică nu este decât un pas, dar Wayne Biddle (amator, dealtfel, de raccourci-uri nu o dată derutante) nu se ostenește să expliciteze legătura. Este punctul în care intră în scenă un cunoscut de-al nostru, Hermann Oberth. Pendulările lui între Germania și Transilvania natală în care s-a întors de câteva ori sunt puse de autorul cărții
După ștergerea urmelor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6144_a_7469]
-
energie pe vânt" (ibidem), „un deficit al energiei pe vânt" (România liberă, 8.09.2008); „Investitorii în centrale pe vânt" (Evenimentul zilei, 3.11.2008). Construcția colocvială, extinsă și în afara sintagmelor care conțin termenii turbină, centrală sau energie, e destul de derutantă, producând uneori ambiguități: „Amenință proiectele pe vânt sistemul energetic?" (Ziarul financiar, 17.06.2010); „Hidroelectrica vrea să intre și pe vânt" (Săptămâna financiară, 4.12.2009). E foarte posibil ca unele asocieri paradoxale să mizeze, cu intenție, pe jocul de
Eoliene by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6153_a_7478]
-
un triumf al întregului. Inadecvări la propria personalitate a autorului BuograBei idei de literatură mergînd pînă la ceea ce am putea denumi o dramă a identității. Nu credem că există un caz în spațiul culturii românești care să producă dovezi mai derutante ale faptului că un intelectual de notorietate s-a aflat mereu pe alături de ceea ce și-a propus a face, că și-a greșit, dacă nu ținta, măcar, adesea, mijloacele convocate pentru a o atinge. Mai întîi o igienică distanțare față de
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
Elena Badea, elena badea Fenomen derutant, observat de cercetătorii americani, în urma analizării unui mare număr de certificate de deces. Deși nu au o explicație certă, oamenii de știință de Universitatea California - San Diego au concluzionat că rata deceselor din cauze naturale, înregistrate în prima și a
Bizar: Care sunt cele 3 zile din an în care mor cei mai mulți oameni by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62831_a_64156]
-
decese întâlnit în cele două zile de Crăciun și pe 1 ianuarie, întrucât rata deceselor a crescut în perioada studiată și în rândul pacienților internați în spital, al căror consum alimentar era monitorizat cu strictețe. Explicații plauzibile ale unui fenomen derutant Potrivit conducătorul studiului, dr. David Phillips, o explicație a acestui fenomen bizar, înregistrat în aceleași trei zile din fiecare an, ar putea fi stresul sporit. Constatarea se bazează pe studiul bolnavilor de Alzheimer, în rândul cărora s-au înregistrat mai
Bizar: Care sunt cele 3 zile din an în care mor cei mai mulți oameni by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62831_a_64156]
-
instabilitate", o predispoziție care te face imun la osificare, încep să văd un Berlin strălucitor ca un soare la Austerlitz, ca s-o citez pe Miruna Vlada. Așa că trebuie să mai spăl un pic ferestrele Berlinului din jurnalul meu. E derutant destinul cărților, cum seamănă și el, și oamenii... uite, mă gândesc acum la Sexagenara și tânărul, ce glorioasă intrare în scenă, trei reeditări, patru premii, patru apariții în străinătate și, în Germania, a trebuit să aștept șase ani, să colind
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
în spiritul căruia a fost educat, cu modernismul occidental așa cum predecesorul său a combinat în pictura sa tradiția europeană și invențiile expresionismului abstract... Chiar dacă pictura lui Richter, artist mult mai interesat decât de Kooning de istorie, mituri, politică, poate apărea derutant de variată în raport cu cea a americanului, este vorba de aceeași căutare a unor noi forme de exprimare, de aceeași constantă pendulare între figurativ și abstract. De Kooning obișnuia să spună: „trebuie să te schimbi mereu ca să rămâi același”.
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
nouă semnificație: Ne aflăm mereu la o răscruce de drumuri, toate direcțiile par că ne sunt deschise, dar una singură e cea către care ne vom îndrepta. Desfășurată după un scenariu propriu și incluzând o problemă contemporană - asaltul haotic și derutant al informațiilor vizuale privitoare la evenimentele actuale -, piesa lui Vlad Zografi reintră în cele din urmă în vadul tragediei antice. Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului „Valorificarea identităților culturale în procesele globale”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României din
Oracolul dereglat by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5241_a_6566]
-
puțin precise. Timp de câțiva ani, Beethoven s-a întreținut cu admiratorii săi, ca să spunem așa, câteva dimineți pe săptămână la Editura Steiner & Co. Schubert se afla deseori acolo, se spune, deși, probabil, ca o prezență tăcută. Relatarea cea mai derutantă despre contactul dintre ei se referă la ultimele zile ale lui Beethoven. Prietenul lor comun, Anselm Hüttenbrenner, a insistat: „E un fapt de netăgăduit că profesorul Schindler, Schubert și cu mine l-am vizitat pe Beethoven aflat pe patul de
Christopher H. Gibbs Viața lui Schubert () [Corola-journal/Journalistic/5292_a_6617]
-
Să verific în alte limbi proaspetele descoperiri. Orice aș fi făcut, nu puteam depăși o lege a „cuvântă toarelor” pe care mama o rezuma lapidar: „Și minciuna-i vorbă!” I-am adăugat, după șiruri de lecturi, o completare și mai derutantă: nu e doar vorbă, ci, vorbă fiind - manipulată și manipulatoare ca orice lectură -, e, pe cale de consecință, și realitate. Legea lui „ca și cum”, als ob, vaihingeriană, totuna cu acel „ziceam că”, al jocurilor din copilărie, dar și discursul îndrăgostit legitimând un
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
Ar fi vorba chiar de o greșeală logică: în DEX, substantivul feminin plural culisa, folosit la plural, este definit că „spațiu scenic situat în spatele decorurilor, de unde intra actorii în scenă”; prin urmare, spatele culiselor ar desemna un loc incert și derutant, plasat în spatele spațiului din spatele decorurilor... De fapt, formula în spatele culiselor, folosită că echivalent pentru în culise, are o anume motivație: regăsește sensul prim, etimologic, al substantivului fr. coulisse. Termenul românesc a fost preluat din franceză atât cu sensul sau propriu
În spatele culiselor... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5384_a_6709]
-
face în casa Grimm include magia muzicii, iar personajul care o întâmpină prezintă mimodrama condiției magice a basmului. Ceea ce o mai face pe Hanna specială este o anumită inocență, această uimire, expresie a mirificului univers al copilăriei care se amestecă derutant cu violența și eficiența letală a mașinii de ucis. Copilul și adultul se află în acealași înveliș, dar participă la lumi diferite, la emoții diferite. Caracterul schizoid al Hannei este inevitabil pentru că cele două lumi sunt ireconciliabile. Monstruozitatea se află
Hanna cu inima de gheață by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5388_a_6713]
-
organizator de excursii documentare pe urmele scriitorilor, de spectacole teatrale, cu ocazia Crăciunului, punând în scenă propriile piese de teatru, lucruri în genere știute și din amintirile altor foști cercetători. Memorialistul nostru adaugă nuanțe în plus privind "curiozitățile", comportamentul uneori derutant al foarte originalului critic și istoric literar. Bucurându-se, cel puțin aparent, de considerații din partea conducătorilor de partid (era deputat în Marea Adunare Națională), el îi caută cu nonșalanță la telefon pe Gh. Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica, solicitându-le aprobarea
Documente literare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6719_a_8044]
-
-l concedieze). Dar în Argentina nimic nu-i impudic. Editorul, doar că nu mă ridică pe sus de bucurie, iar discipolii lui Pablo vin pe rînd, ca la moaștele Sf. Parascheva, să mă sărute pe obraz la încheierea "festinului liric". Derutantă țară, aici surprizele te pîndesc din toate părțile cu ochii lor seducători și bestiali ca ai Pumei cebado, felina fatală din romanul lui Eduardo Rojas. Așadar, que sera, sera.
... și la doi pași, Patagonia by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6607_a_7932]
-
scenă în romanul lui Roth nu-i o fantomă, el este și nu este un „ghost writer“, adică un „ne-gru literar”, autorul real din spatele celui ce semnează o carte scrisă de altcineva. Philip Roth a imprimat termenului o ambiguitate in-tenționat derutantă, așa cum sunt și identitatea, și destinul lui Nathan Zuckerman, pro-tagonistul primului dintre cele nouă romane narate de a-cest alter ego al lui Philip Roth și intitulat chiar The Ghost Writer (publicat în 1979). Ciclul pare acum închis definitiv, dar
Instanța rămâne în pronunțare by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6584_a_7909]
-
insolite cuvinte se deschide Dicționarul subiectiv pe care Gelu Negrea îl închină personajelor lui Caragiale. Provocînd pattern-ul uzual al dicționarului, dar, în egală măsură, neacceptînd cu una - cu două conceptul de eseu ce i se pare obstaculat de abundența derutantă a materialului etichetat astfel, pînă la o inflație care face ca „banalele compuneri școlare avînd ca subiect probleme fundamentale de genul «cum v-ați petrecut vacanța»" să capete, în nomenclatorul didactic postdecembrist, drept de intrare în sfera eseului. Natură inconformistă
Un dicționar atipic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6407_a_7732]
-
com); „Această alertă va notifica asupra soldului disponibil în contul curent” (citibank.ro) etc. Cum se observă din exemplele de mai sus, conținutul notificării este introdus printr-o mare varietate de prepoziții și locuțiuni prepoziționale: asupra, despre, pentru, în legătură cu, cu privire la. Derutantă și aparent hibridă este situația în care în rolul destinatarului apare o siglă, de obicei fără articol și mărci de flexiune, care ar putea fi deci interpretată în primul moment fie ca obiect indirect, fie ca obiect direct: „Guvernul va
Notificare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4751_a_6076]
-
ambele posibilități de construcție: a anunța ceva cuiva, dar și a anunța pe cineva în legătură cu ceva. E foarte probabil ca analogia cu verbul a anunța să contribuie la răspândirea noii construcții. Deocamdată, aceasta mi se pare totuși inutilă și chiar derutantă. E posibil să se impună în uzul jurnalistic, dar putem spera că nu o vor accepta autorii textelor juridice, care încearcă să-și mențină stabilitatea și claritatea stilului.
Notificare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4751_a_6076]
-
26.03.2012). Ortografia fixată de multă vreme e chix; o grafie etimologizantă ar fi putut avea forma kicks; în schimb, inovația kix (produsă din ignoranță sau din grabă, din obiceiul de a economisi litere) e un hibrid inutil și derutant. Cuvântul chix a fost înregistrat de dicționarele noastre din prima jumătate a secolului al XX-lea, cu explicații asemănătoare, care legau sensul propriu de cel figurat: „scrinteală în jocul de biliard”; a da chix „a nu reuși” (Șăineanu, Dicționarul universal
Chix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4784_a_6109]
-
a cărții, foarte reușită, îmbinând poveștile a douăzeci de scriitori și artiști cu rețete culinare variate, într-un mod care confirmă încă o dată apartenența gastronomiei la cultură. Cum în lumea noastră preocupările intelectuale sunt bănuite de futilitate, sintagma percutantă și derutantă totodată care alătura intelectualii și cratița a prins la presa cotidiană și la blogosfera românească, astfel că într-un timp scurt de la publicarea cărții au apărut mai multe articole despre volumul în chestiune și despre lansarea acestuia. Previzibil însă, majoritatea
Povești cu savoare by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4704_a_6029]
-
iar cărțile lui Edward Said, Maria Todorova, Mircea Muthu, Neagu Djuvara printre atâția alții au configurat în mod esențial dincolo de vocația polemică și de ideologia proprie fiecărui autor și un spațiu de joc intelectual și politic care relevă polisemia adesea derutantă a termenului de „balcanism“. Cartea lui Marian Țuțui, Orient Express. The Romanian and Balkan Cinema (Editura Noi Media Print, București, 2011), aduce o perspectivă nouă, perspectiva imaginii, și nu a oricărei imagini, ci a aceleia pe care o presupune cinematografia
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
este irezistibil” (p. 342). Sunt, acestea, concluziile remarcabilului volum publicat de curând de Lucian Boia la Editura Humanitas, Capcanele istoriei. Un volum despre, așa cum se și subintitulează, elita intelectuală românească între 1930 și 1950. Personal, găsesc aceste constatări un pic derutante. În sensul că se fac vinovate de un anume convenționalism de care, până acolo, cartea fusese cu totul străină. Nu că, punându-le pe hârtie, Boia n-ar avea dreptate. Din contra. Are prea multă dreptate. A vorbi despre naivitatea
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
personajele nu mai stau sub deghizament animalier. Ele își poartă, la vedere, numele. Sub care se ascund, de cele mai multe ori, psihologii extrem de complicate (și nici măcar consecvente în complicațiile lor). Iată de ce spuneam mai sus că găsesc concluziile cărții mai degrabă derutante. Cazuistica e atât de diversă, încât cu mare greutate (și numai printr-o scurtătură rațională) se poate ajunge la asemenea încheieri generaliste. Conceptul de intelectual cu care operează Lucian Boia e, s-o spunem de pe-acum, destul de larg. El
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
timp al teribilismului. Trei precizări trădează scriitorul dindărăt: „crea un soi de intimitate (...), un farmec aparte”, „ne țineam cu mâna pe burtă demonstrativ”, „simți că vorbele sunt putrede, se fărâmițează”. „Scăpările”, intenționate ori ba, avertizează cititorul asupra prezenței unei instanțe derutante. Taximetrist ori detectiv de ocazie, Victor nu uită, totuși, să citească - ne asigură naratorul. Ispita literaturizării este peremptorie. Încolo, reluări obositoare de replici tot mai sterile ca expresivitate. Amintirile secvențiale edifică o vârstă aurorală, greu de refăcut în actualitate. Dan
Impostura maturității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4649_a_5974]
-
Irina Petraș „Oglindă purtată dea lungul unui drum”, în una dintre definiț iile sale tradiționale, romanul exersează gestul prinderii și reflectării drumului cu pricina într-o varietate derutantă de maniere. El își împlinește lucrarea alături de, dar și alăturea cu drumul, inventează oricând cărări inedite și rebel-polemice, joacă apele oglinzii după plac, formând, informând, deformând sau chiar ignorând „obiectul” de reflectat. O (parțial, ludică) incursiune etimologică ar putea conduce
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]